5,291 matches
-
sau restaurarea sănătății pacienților nu dovedește neapărat că serviciile medicale ar trebui distribuite pe baza principiului egalității de acces, "tot așa cum faptul că țelul roboților de bucătărie este acela de a satisface nevoia de feliere a legumelor nu demonstrează că roboții de bucătărie ar trebui distribuiți pe baza principiului accesului egal, adică independent de abilitatea de plată a indivizilor"6. Această slăbiciune a argumentului lui Williams a fost evidențiată, într-o celebră critică, și de Robert Nozick. Nozick interpretează argumentul lui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
două secole. Contestări au venit mai cu scamă dinspre sociologie și antropologie, discipline ale căror reprezentanți considerau că societatea nu este reductibilă la indivizii care o compun și nici deductibilă din calculele lor raționale. Nu, subiecții umani nu sunt niște roboți egoiști și raționali, amorali și asociali. Societatea nu poa-te și nu trebuie să fie redusă la o piață. Chiar la sociologii cei mai individualiști, cum sunt Max Weber și W. Pareto, punerea în lumină a îngustimii cîmpului de validare a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
J., Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946; 100. Jean, R., Practica literaturii, Editura Univers, București, 1982; 101. Richard, J.-P., Literatură și senzație, Editura Univers, București, 1980; 102. Ricoeur, P., Oneself as Another, University Press of Chicago, Chicago, 1992; 103. Robot, Al., în Rampa, an XVI, nr. 4530/20 feb. 1933; 104. Roudinesco, E., De la Sigmund Freud la Jaques Lacan, Editura Humanitas, București, 1996; 105. Rougemont, Dd., Iubirea și Occidentul, Editura Univers, București, 1987; 106. Rovența-Frumușani, D., Analiza discursului. Ipoteze și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
De ce noua critică?, Editura Univers, București, 1977, pp. 147-148 7 Jean Starobinski, Relația critică, Editura Univers, București, 1974, p. 240 8 Angela Ion, Prefață la Marthe Robert, Romanul începuturilor și începuturile romanului, Editura Univers, București, 1983, p. 18 9 Al. Robot, în Rampa, an XVI, nr. 4530/20 feb. 1933, apud Camil Petrescu, Opere, vol. al III-lea, Ediție de Al. Rosetti și Liviu Călin, Editura Minerva, București, 1981, pp. 439-440 10 V. Cristian, în Epoca nr. 1126, 23 feb. 1933
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Mary Louise devine un fel de preoteasă a iubirii imposibile, un fel de Isolda și pelerină la cimitirul idealului său spiritualist. Continuând să audă vocea lui Robert citindu-l pe Turgheniev, mișcându-se printre oameni ca în transă, ca un robot aparținând de o altă lume, eroina se refugiază la antipodul dezamăgirii de care avusese parte în lumea lui Elmer și a propriilor părinți pentru care fericirea "nu era un cuvânt care aparținea în mod natural vocabularului lor". O lume castrată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
morbidă în care se exilase își spune cuvântul. Jonathan nu avea prieteni, nici iubită, nu comunica decât strict utilitar și profesional, nu îngăduia vreun contact fizic, era de o castitate suspectă în relațiile sale cu ceilalți, având comportament de automat, robot, sfinx (cum îi plăcea să creadă că arată un gardian ideal). Jonathan ține să ducă o viață care să nu trezească interesul, reacția, imixtiunea sau suspiciunea celorlalți, astfel încât anonimitatea în care se zidise să nu-i fie lezată. Cel ce-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
protagonist, astfel încât cedează nervos, cade în fabulație, superstiție, vis, răstimp în care gândirea sa lezată se poate recupera. Rezultatul acestei stratageme de recuperare egolatră, este pragmatismul analitic (chiar dacă marcat de traume afective și emotive), în virtutea căruia naratorul compulsează surse sonore (robotul telefonului din casa Martei) sau grafice, și-n plus urmărind îndeaproape, deși din afară, ca străin, cursul evenimentelor ulterioare morții, ferparul din ziare, înmormântarea Martei și personajele ce-o însoțesc la cimitir, tot atâtea prilejuri de a descifra o viață
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cunoaște pe Eduardo Deàn Ballesteros, soțul Martei reîntors de la Londra imediat ce află de tragica întâmplare, pe sora și tatăl aceleia, dar și pe numitul Vicente, a cărui voce ca zgomotul unui aparat de ras electric naratorul o recunoaște pe banda robotului telefonic, agresivă și cacofonică. Va deduce astfel că Marta avusese o relație cu acest Vicente, care tocmai luase sfârșit în preajma întâlnirii lui cu ea. Pentru a intra în cercul familiei, Victor Frances (așa se numește naratorul) continuă să recurgă la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
când se declanșează funesta sarabandă a spintecării și tranșării porcilor; prefață la festinul delirant al devoratorilor demni de violența expresivă a unor Bosch, Shakespeare sau Bunuel. Posedați parcă de diavolul ascuns în vremuri biblbice în godaci, sălbăticiți deja ca niște roboți ucigași, comilitonii lui Alexandru se dedau unei furibunde parade alcoolice, la apogeul căreia n-are cum să nu apară acea meretrix babilonica a sfârșitului de lume. Profitând de macabrul fundal, Alexandru reface filmul căderii în colaps și al trezirii pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru realizarea acestui clip s-a apelat la un coregraf și a necesitat două luni de lucru cu tehnologii de ultimă oră. De ce o astfel de investiție? Asemănarea dintre un automobil
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a strivi candidatul și a stabili autoritatea de necontestat a directoarei de școală. Pentru mai multe informații Ariyoshi, T., Nakadai, K., Tsujino, H. (2004), „Effect of facioal color son humanoids in emotion recognition using speech”, 13th IEEE International Workshop on Robot and Human Interactive Communication, 20-22 sept., pp. 59-64. Hill, R., Barton, R. (2005), „Red enhances human performance in contests”, Nature, vol. 435, p. 293. 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trăim în fața unor filme ca Matrix, în care nu mai știi unde se termină virtualul, realitatea unui program de calculator, și realul cu care ne-am obișnuit, sau ca anxietatea aceea provocată de imaginarea combinațiilor în care poate intra un robot cu o ființă, organicul și anorganicul... Dacă turbulentul și mereu surprinzătorul Michel Houellebecq a pus în scena romanului său, La carte et le territoire, un personaj scriitor, cu același nume, pe care îl asasinează în final, Olivier Rolin își scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care trece de la explorarea sistemului funcțional de obiecte (obiecte de consum ce intră în structuri de aranjare a mediului cotidian sau în structuri de ambianță), la prezentarea celui nefuncțional (obiecte vechi, colecții) și a celui metafuncțional sau chiar disfuncțional (gadgeturi, roboți). Universul modern, creat prin intermediul mijloacelor tehnologice noi și printr-o accentuată solicitare a producției, este prezentat în opoziție cu universul tradițional, care, susține autorul, nu este centrat pe "isteria" consumului fără limite, ci pe satisfacerea trebuințelor. Toate exemplele și analizele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată de gadget 348. În analizele detaliate asupra seriilor, colecțiilor, roboților, Jean Baudrillard a subliniat și valoarea mitologică pe care obiectele o pot avea în momentul în care acționează sub forma codurilor sociale, care fac posibilă identificarea și comunicarea dintre membrii aceleiași comunități. În ceea ce privește identificarea "motorului" care se află în spatele proliferării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și control. Al doilea tip de simulacru apare o dată cu revoluția industrială și este portretizat în seriile industriale; diferența dintre primul tip de simulacru și cel de-al doilea este reliefată de către autor prin comparația dintre sistemul automat (l'automate) și robot (le robot) dacă primul i se pare că rămâne analogul omului și încă un interlocutor al acestuia, al doilea se inserează într-o relație de echivalență cu omul, ca un dublu de-al său. În această comparație rezidă distincțiile nete
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Al doilea tip de simulacru apare o dată cu revoluția industrială și este portretizat în seriile industriale; diferența dintre primul tip de simulacru și cel de-al doilea este reliefată de către autor prin comparația dintre sistemul automat (l'automate) și robot (le robot) dacă primul i se pare că rămâne analogul omului și încă un interlocutor al acestuia, al doilea se inserează într-o relație de echivalență cu omul, ca un dublu de-al său. În această comparație rezidă distincțiile nete dintre un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
temă larg dezbătută în filosofia socială occidentală postbelică. În prezent se scrie și se vorbește despre "societatea cunoașterii" ca o continuare a celei dintâi prin informatizare continuă. Economia hipertehnicizată include acum sistemele automatizate pe bază de informație digitală și analogică, roboți și alte mijloace care nu numai că înlocuiesc tot mai multe din organele, simțurile și mințile oamenilor naturali, dar execută mai repede și mai fin toate artefactele, menține parametrii instalațiilor, dozajul combinațiilor, diverse forme de supraveghere. Cele mai directe reacții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în mit și să o ridice la rang de religie. Nu în ultimul rând, Superman întruchipează mitul "tehnologiei protectoare și salvatoare", pentru că superputerea lui și capacitatea de a zbura sunt calități care apar mai târziu integrate în personaje jumătate om-jumătate robot, de tipul Robocop. Conflictul dintre latura umană și cea supranaturală la Superman, deja vizibil în Superman I, când eroul își caută tatăl biologic și îi vine greu să își ascundă adevărata identitate față de Lois, se accentuează în Superman II și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este "frumusețea-fetiș", pe care Baudrillard o descrie ca o semioză identitară în care artificialul devine obiect al dorinței 129. Astfel, naturalul este treptat înlocuit de artificial, care devine scop în sine și conduce la apariția unei lumi tehnologice populate de roboți și umanoizi, de organisme cibernetice masculine și feminine 130. Aceste organisme artificiale creează în ultimă instanță o hiperrealitate care amenință să distrugă realitatea "organică" a lumii noastre, încurajând dezvoltarea a ceea ce Mary Rogers numește "trupuri de plastic" și "suflete de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-i controla pe oameni treptat, progresiv, prin intermediul utilizării unor tehnologii tot mai performante. Odată obținut acest control, comportamentul oamenilor se poate reduce la o serie de acțiuni mecanice. Și odată obținut comportamentul mecanic, oamenii pot fi înlocuiți cu mașini și roboți. Robotizarea forței de muncă umană reprezintă ultima fază în obținerea controlului asupra oamenilor aceștia nu mai pot crea nesiguranță și lipsă de anticipare, pentru că nu mai sunt implicați în mod direct în procesul de producție". (Ritzer, 1996, 101). Aceste concluzii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că în realitate sunt doar cόpii perfectate ale oamenilor. Deoarece puterea supranaturală a fost introdusă artificial, sacrul a dispărut. Un alt caz interesant este acela al arhetipului vampirului, prezentat pe larg în Capitolul 3. Apropriat de la centru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
include o sumedenie de contacte personale, rețele, conferințe, partide politice, sindicate, întreprinderi mici și firme mari, prieteni, precum și întruniri locale și regionale. În cadrul acestui habitat nonguvernamental, indivizii și grupurile de naționalități și convingeri diferite profită de noile tehnologii comunicaționale faxuri, roboți telefonici, zboruri ieftine, transmisiuni prin satelit, e-mail care reduc barierele aparent naturale dintre distanțele geografice și depășesc frontierele statelor, măresc mobilitatea fizică și culturală a oamenilor și chiar creează impresia de a te afla simultan în două sau mai multe
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mai mult. * Nu chemăm la telefon prea devreme sau prea târziu. Oferim persoanei cu care dorim să vorbim șansa să se așeze la birou și să își bea cafeaua; nu reținem oamenii când este timpul să părăsească biroul. * Dacă răspunde robotul telefonic întrerupem apelul și sunăm mai târziu. Dacă nu suntem pregătiți să oferim un mesaj ca să se înregistreze pe robot mai bine întrerupem apelul. Se recomandă să pregătim mai întâi un mesaj coerent și apoi să chemăm din nou. * Nu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
se așeze la birou și să își bea cafeaua; nu reținem oamenii când este timpul să părăsească biroul. * Dacă răspunde robotul telefonic întrerupem apelul și sunăm mai târziu. Dacă nu suntem pregătiți să oferim un mesaj ca să se înregistreze pe robot mai bine întrerupem apelul. Se recomandă să pregătim mai întâi un mesaj coerent și apoi să chemăm din nou. * Nu hărțuim oamenii. Dacă cineva face o muncă pentru noi, nu-l sunăm prea des să aflăm cum merge treaba. Asemenea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și exersate, folosindu-se de cunoștințele și de talentul său, poate sesiza anumite trăsături particulare, care să demaște o formă de exprimare a unor însușiri genetice, fiziologice sau patologice, cu relevanță în lucrările de ameliorare. Însuși faptul că nu suntem roboți, ci suntem oameni, impune ca activitatea de ameliorare a plantelor să nu-și piardă dimensiunea umană. VLADIMIR MOȘNEAGA, PRIMUL ÎNDRUMĂTOR ÎN PROFESIE La începutul activității mele ca cercetător, am avut șansa ca această activitate, la început de drum, să fie
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]