6,157 matches
-
clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei corpusuri enumerate mai sus sunt înregistrați vorbitori din sudul și vestul țării, iar în CLR, vorbitori din zona de nordest, ilustrând cu precădere o variantă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
cu situații din materialul folosit. Formele demonstrative ce fac parte din locuțiuni sau construcții cvasilocuționale ca "de aceea", "de-aia", "de-asta" etc. nu vor fi luate în considerare în statistica realizată. 2. FRECVENȚA ȘI UTILIZĂRILE DEMONSTRATIVELOR ÎN CORPUSURILE DE ROMÂNĂ VORBITĂ Analiza pe corpusurile amintite permite detașarea unor concluzii în ceea ce privește preferința vorbitorilor pentru anumite forme în detrimentul altora. Observațiile pe care le vom face au în vedere raportul dintre formele demonstrative simple și cele compuse, frecvența formelor flexionate, raportul dintre adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor prezintă în româna actuală "zone mișcătoare" (de mobilitate sau de instabilitate). Unele perechi corelative sunt concurate de alte perechi mai noi prin care se exprimă același raport semantico-sintactic. Există structuri corelative care, deși menționate în gramaticile curente ca reprezentative pentru un anume raport
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
chiar și în textele scrise, asupra cărora autorii pot reveni, în care "greșelile" sau "ezitările" pot fi corectate 5. 1.3. În cele ce urmează ne propunem să observăm câteva aspecte care ilustrează fenomenele de dinamică a sistemului corelativelor în româna actuală, așa cum au fost schițate mai sus. Observațiile se vor face pe baza CLRA. Din acest corpus au fost selectate numai texte scrise de proză. Opțiunea pentru delimitarea de textele "orale" ("limba vorbită") nu este întâmplătoare. Ea se explică prin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
voastre. Și totuși e simplu: e suficient să admiteți că stilurile nu sunt doar unități de reacție, ci și (mai ales) pătrunderi ale obiectului ontologic, care se schimbă (H-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). În consecință, putem afirma că în româna actuală scrisă totuși funcționează ca un corelativ frastic destul de limitat, conectorii concesivi tipici (deși, chiar dacă, cu toate că) fiind destul de puternici pentru a exprima - singuri - semnificația "condiție, ipoteză contrazisă"21. Se observă, în schimb, o tendință bine conturată de folosire a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
contradictoriu sentiment. Pe de o parte jignirea acestei joase apartenențe implacabile, pe de altă parte dorința frenetică de a-i fi cât mai perfecți reprezentanți (Ana Blandiana, Calitatea de martor). 4.3. Materialul faptic impune și o altă constatare: în româna actuală componentele care alcătuiesc structura corelativă pe de o parte..., pe de altă parte/pe de alta/de cealaltă parte apar fără perechea lor24. Tabelul 5 ilustrează atât variantele formale ale construcției, cât și frecvența "ruperii" structurii corelative (vezi Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Cotidianul"). 5. CONCLUZII 5.1. Structurile corelative care asigură coeziunea textului prin reiterarea informației redată prin conectorii sintactici sau pragmatici constituie în limba română un sistem deschis, dinamic. 5.1.1. Alături de perechea corelativă nu numai..., ci/dar (și) în româna actuală este utilizată și structura nu doar..., ci/dar (și) mai puțin folosită și mai puțin flexibilă. Cele două perechi corelative care exprimă același raport semantico-sintactic contribuie la realizarea coeziunii textului, aflându-se la intersecția dintre mijloacele de coeziune prin
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
riguroasă. Ele sunt menite să conducă spre formularea unor ipoteze care urmează să fie validate printr-un demers de analiză statistică, pe un corpus reprezentativ pentru limba română actuală. Ipotezele care decurg din observațiile noastre sunt următoarele: 1) în limba româna actuală componente ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ca pe o forma de alint; oricum ne împăcăm bine cu dumneaei, din punctul meu de vedere este o doamnă foarte drăguță și nu are rost să fii botos, nervos sau supărat la ora de istorie. Mai sunt orele de română, frumooaaase ore pentru cei care chiulesc de la ele (și hei! nu mă refer la toți!). Mie îmi place ora de română atunci cănd discutăm despre cărți și îți poți exprima opinia despre un personaj pe care îl urăști, îți place
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
de acești ani. Clasele G mi se par cele mai inițiate în dorința de dezvoltare multilaterală; luați ca exemplu scrisul într-o revistă. Nu mi-am imaginat niciodată că voi putea scrie într-o revistă și că îmi va plăcea româna. Timp de patru ani am urât româna în tot sensul cuvântului și învățam cu silă, dar se pare că lucrurile se mai schimbă. Radical! în general sunt lucruri care îmi stârnesc interesul, care mă atrag spre bine și fac ceea ce
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
par cele mai inițiate în dorința de dezvoltare multilaterală; luați ca exemplu scrisul într-o revistă. Nu mi-am imaginat niciodată că voi putea scrie într-o revistă și că îmi va plăcea româna. Timp de patru ani am urât româna în tot sensul cuvântului și învățam cu silă, dar se pare că lucrurile se mai schimbă. Radical! în general sunt lucruri care îmi stârnesc interesul, care mă atrag spre bine și fac ceea ce îmi place, dar probabil că unii ar
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
STRUCTURI CLIȘEIZATE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ LAURENȚIA DASCĂLU JINGA 1. INTRODUCERE Ne propunem să cercetăm câteva dintre clișeele lingvistice recente care contribuie, alături de alte elemente, la "configurația actuală a limbii române" (Guțu Romalo 2000: 230), având o mare răspândire, atât în comunicarea scrisă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
săi, inclusiv cu funcții de conducere.("Cotidianul", 2.II.2006); "inclusiv colegi cu funcții de conducere" Inițiativele locale (inclusiv la nivelul unor state federate americane) contribuie la universalizarea demersului. (22, 22-28.II.2006); "inclusiv inițiativele la nivelul unor state". În româna actuală adverbul inclusiv cunoaște o frecvență extrem de mare, devenind unul dintre clișeele specifice acestei perioade. Clișeizarea s-a produs prin extinderea sferei sale semantice, care i-a permis să devină sinonim cu anumite semiadverbe, pe care le substituie în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
enunțurile în care locutorii fac aluzie la propriul discurs (folosind, de regulă, un verb dicendi la persoana I). Ele s-au bucurat și de atenția cercetătorilor români; de pildă, Manu Magda (2003a: 76-97) consacră un capitol "actelor lingvistice inițiatoare" în româna vorbită regional, Zafiu (2001:81-82) vorbește despre "formulele tautologice ale autocomentării", iar Pop (2005: 67) despre "prefixele enunțiative". - În mesajul actual al politicienilor, mai cu seamă al demnitarilor, expresiile vreau /doresc să spun etc. sunt folosite ca focalizatori (subliniind afirmațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a mers în străinătate la studii; s-a întors de la Viena cu o diplomă de actor. (Custodele Muzeului Teatrului Național din Iași - TVR 2, 1.III.2008). Funcția emfatică a clișeului vreau să vă spun a fost semnalată și în româna vorbită în "Moldova istorică"; Merlan (2002: 141) menționează această sintagmă printre "construcțiile de umplutură", considerând că este prezentă, alături de altele, "îndeosebi în limbajul tinerilor [...] pentru a da emfază comunicării" și își ilustrează afirmația cu două exemple: Vreau să vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
pentru Afaceri Economice, Joaquin Almunia, care a spus că încasările bugetare sunt prea mici în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facem și că de vină ar fi cota unică. ("Cotidianul", 25.II.2006). 8 Pentru valorile lui pe în româna actuală, vezi Pană Dindelegan 2003b, iar pentru alte utilizări recente ale acestei prepoziții, inclusiv unele legate de clișeele menționate de noi, vezi Croitor, în acest volum. 9 Șuteu 1966. 10 Avram 1987a: 236. 11 Guțu Romalo 2000: 209. 12 Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
cu "o bătaie pe umăr sau cu o dregere ostentativă a glasului" (Stati 1970). 24 Stati (1982: 226) dă ca exemple sp. Ha cantado estupendamente bien, ¿sabes? și fr. Savez-vous combien j'ai eu de patients aujourd'hui? Quatre-vingt deux. Româna folosește și ea astfel de elemente fatice (știi?, înțelegi?, auzi?, îți dai seama? etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Acum...nu demult, la ora de română , ne-a fost adresată o întrebare, care a cam stârnit între noi mici neînțelegeri, fiecare în parte spunându-și cuvântul și stârnind în clasă o adevărată competiție. Elevi care pentru prima dată doreau fie auziți, vorbeau mai tare decât toți
Cărți care nu ne-au plăcut la ora de română. In: Apogeul by Cucu Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1794]
-
cum e dragostea, infidelitatea, disprețul, răzbunarea, ura, dependența, aventura, teama... vreau ca prin cuvintele scriitorului să simt ceea ce simte și personajul...vreau să fiu el,...dar în cazul nostru acest lucru nu prea s-a mai întâmplat la ora de română, pentru o limitată perioadă. De un timp încoace subiectul principal al cărților studiate a fost numai viața la țară. Vorbindu-se numai și numai despre dorințele țăranilor de a deține din ce în ce mai mult pământ și descriind modurile prin care aceștia reușeau
Cărți care nu ne-au plăcut la ora de română. In: Apogeul by Cucu Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1794]
-
cu sens lexical plin (circumstanțial). Monitorizarea sistematică a unor programe TV între 2006 și 2008 m-a dus la concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de puține corpusuri de română vorbită, astfel încât nu am putut urmări statistic utilizarea prepoziției pe în limbajul colocvial, majoritatea exemplelor pe care le-am folosit fiind din presă: (a) programele de televiziune și de radio, preponderent de știri sau
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
sistematică a unor programe TV între 2006 și 2008 m-a dus la concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de puține corpusuri de română vorbită, astfel încât nu am putut urmări statistic utilizarea prepoziției pe în limbajul colocvial, majoritatea exemplelor pe care le-am folosit fiind din presă: (a) programele de televiziune și de radio, preponderent de știri sau de actualități (jurnale, talk-show-uri pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
extinderea se produce mai mult în limbajul jurnalistic și politic; (b) extinderea se produce în registrul colocvial, ancheta fiind relevantă pentru registrul scris și limba literară. Într-o etapă ulterioară, ar trebui completată ancheta cu o statistică pe corpusuri de română vorbită, în care să fie înregistrat limbajul familiar, colocvial. 1 Vezi M. Drăganu, Morfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor, București, [Monitorul Oficial], 1943; L. Onu, 1959, L'origine de l'accusatif roumain avec P(R)E, în
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Cazimir = Cazimireștii"7), de asemenea, interpretând într-un document din 1656 sintagma "alde Gherman" ca însemnând "ai lui Gherman". În DA, semnificația de plural și sensul "membri ai unei familii" sunt considerate esențiale pentru alde8; autorii dicționarului observă că în română o familie se poate desemna prin pluralul numelui de familie, nu și prin pluralul numelui de botez. Lipsa este compensată de alde, care permite identificarea unei familii prin raportare la numele de botez (esențial în sistemul onomastic popular) al unui
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cu proprietăți vag precizate", 261) și adesea peiorativ. 20 Vezi și primul exemplu de la 2.2.3. Construcția ca de-alde nu e nouă: DA o atestă printr-un citat din Alecsandri. 21 Alde pare foarte bine reprezentat și în româna vorbită și scrisă în Republica Moldova; citatele din internet ilustrează în genere aceleași situații de uz și aceleași valori ca în restul spațiului românesc, dar cu o frecvență, se pare, mai ridicată. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
latină. Acest procedeu intern de îmbogățire lexicală, mult discutat în literatura de specialitate, continuă să fie foarte productiv și în limba actuală. Punctul de plecare al cercetării noastre îl reprezintă studiul despre conversiune 1 din recenta lucrare "Creativitate lexicală în româna actuală" semnată de Adriana Stoichițoiu Ichim. Preocupată de identificarea tendințelor caracteristice pentru dinamica limbii de după 1990, autoarea se oprește și asupra acestui tipar de recategorizare. Numărul foarte mare de adjective substantivizate noi din limbajul actual, mai ales din cel publicistic
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]