2,732 matches
-
ale acestora, datele despre configurație, semnificațiile ori denumirile obiceiurilor din Banat apar ,aproape sistematic, în finalul capitolelor ori în note. Tot sistematic, introducerea lor se realizează prin recursul la formule de conexiune de genul: prin părțile Banatului însă, tot atunci, româncele din Banat obișnuiesc( s.m., O.H.) sau, pur și simplu, în Banat este datina de... și urmează relatarea unei practice complet diferite în raport cu ceea ce fusese documentat anterior. Pe vremuri se făceau șezători toamna până-n primăvară, între posturi( până la postul Paștelui
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
eliberez de ele, nu prin a le lăsa în grija Dumneavoastră, ci pentru a reflecta împreună, recurgând la ceea ce ne place să numim: ”la Francophonie en partage”. Primul semnal, la începutul săptămânii, l-am primit de la o foarte bună prietenă, româncă naturalizată în Franta, care, îngrijorată din cauza unei lipse de ospitalitate față de un francez venit la un schimb de experiență în România, m-a întrebat, nedumerită, dacă românii au pierdut din estima față de francezi, față de străini. I-am răspuns sincer că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pe care o face omul. În plus, sunt cazuri când o parte din capsule trebuie uscate artificial. Deocamdată, cuvântul principal îl are sfânta mână, cum spun chinezii. La despărțire ni se comunică că în rândul personalului stațiunii e și o româncă dar care azi 8 iunie n-a venit la serviciu. În cursul după amiezii continuăm drumul spre vest și ajungem din nou la Mississippi. Aci construirea unui pod nu a mai rentat, circulația e slabă, iar Mississippi e foarte larg
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
in Piata Universității, n-aș fi strigat lozinci și nici nu mi-aș fi bârfit țară, pentru că în mine există de mult militarul de astăzi, disciplinat, riguros, onest, cu simțul datoriei față de țară. În fapt, nu condamnam revoluționarii. Mă simțeam româncă, eram mândră că am scăpat de Ceaușescu, dar aveam presimțiri sumbre, că vom da greș cu “așa-zisul” capitalism, că ar trebui să găsim “a treia cale”, cea de centru, să facem un echilibru între sisteme. La întoarcere, constatasem stupefiata
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cominism eram la fel de liberă că păsările cerului. Libertatea trebuie să ți-o asumi tu însăți, preciza ea. -N-ai avut niciodată probleme cu Securitatea? o întreba el. -Nu, absolut niciodată, accentua ea. Dar, de când mă știu, am fost o mare româncă, o româncă adevărată care-și iubește țară mai presus de orice. Asta ei au înțeles-o foarte bine din poeziile și articolele mele. Nu poți scrie la modul sublim despre țara dacă nu o ai în suflet. Cred că-mi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
la fel de liberă că păsările cerului. Libertatea trebuie să ți-o asumi tu însăți, preciza ea. -N-ai avut niciodată probleme cu Securitatea? o întreba el. -Nu, absolut niciodată, accentua ea. Dar, de când mă știu, am fost o mare româncă, o româncă adevărată care-și iubește țară mai presus de orice. Asta ei au înțeles-o foarte bine din poeziile și articolele mele. Nu poți scrie la modul sublim despre țara dacă nu o ai în suflet. Cred că-mi dai dreptate
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ei patriotice cum îi plăcea să le considere, pline de simțiri înalte, de trăiri mărețe și de sensibilitate. Pentru el era un adevărat miracol ceea ce vedea în fața ochilor. Față asta nebunatica era de fapt o altă față, profundă, matură, o româncă adevărată, cum îi plăcea ei să spună. -Se felicită în mintea-i că n-a dat greș în alegerea făcută, ca a avut o intuiție imensă când o racolase, zicându-și că, de fapt Lăură promite și mai mult decât
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
tinerețe sau maturitate: Monica Calotă, Daniela Ion, Sanda Iordache, Jeni Tebieș, prietenelor care m-au însoțit în tinerețea și maturitatea feministă: Elena Bălan, Adriana Băban, Maria Bucur, Laura Grünberg, Anca Jugaru, Liliana Popescu, Doina Ștefănescu, Ursula Vogel, Renate Weber. Feministelor românce deschizătoare de drumuri și minți din trecut: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eugenia Ianculescu, Sofia Nădejde, Eleonora Stratilescu, Alice Voinescu, Adela Xenopol și din prezent: autoarelor: Anca Manolache, Ștefania Mihăilescu, politicienei Mona Muscă. Jurnalistelor solidare cu feminismul cultural și politic: Gabriela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
umbră, sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit-o inegal pentru a o descuraja și imobiliza, pentru a o ține veșnic în limitele de inferioritate din care nu va trebui să iasă.” (Calypso Botez, 1923 XE „Botez, Calypso” ) Româncele au început să devină active în mișcarea pentru drepturi civile încă de la 1815 (vezi Ștefania Mihăilescu, Emanciparea femeii române. Antologie de texte 1815-1918, Editura Ecumenică, București, 2001). La mijlocul secolului al XIX-lea, înaintașele noastre și-au conturat revendicări politice foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
politic. Exemplul cel mai strălucit este cel al Alexandrinei Cantacuzino, fruntașă a mișcării politice feministe internaționale. Cert este că, până la venirea comunismului, feminismul românesc nu era doar în rând cu lumea, ci chiar în avangarda acestui „rând”. În 1929 feministele românce au reușit să obțină recunoașterea drepturilor electorale la nivel local și unele chiar au fost alese în consiliile locale. Constituția lui Carol al II-lea dă dezlegare la universalitatea drepturilor exact atunci când drepturile s-au golit de sens și România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chiar au fost alese în consiliile locale. Constituția lui Carol al II-lea dă dezlegare la universalitatea drepturilor exact atunci când drepturile s-au golit de sens și România intra într-o istorie a dictaturilor pentru următorii 50 de ani. Practic, româncele au votat pentru prima în condiții democratice în 20 mai,1990. Comunismul este incompatibil cu feminismul pe care l-a și condamnat ca „deviaționism burghez”. Comunismul românesc a reușit să etatizeze până și capacitățile reproductive ale femeilor. A produs o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbații au fost victime privilegiate, asistate de către stat pentru a suporta mai ușor falimentul industriilor lor. Ei au fost și clienți favoriți la împărțirea bunurilor publice. Între cei 300 de români bogați, mulți din afaceri cu statul, doar 6 sunt românce și acelea la periferia topului. Femeile au intrat de la început în economia de piață fiindcă lucrau în servicii și industrie ușoară. Câștigă puțin și plătesc mult. Sindicate nu au. Politicieni pentru a le apăra interesele, nu au. Au în schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
unei retorici ultraradicale că misoginii sunt impotenți, nu putem afirma, de dragul retoricii misogine, că feministele sunt frigide. Nu există evidențe empirice pentru asemenea afirmații tari și extrem de ofensatoare. Feministele nu se căsătoresc, nu au copii și nici măcar prieteni Istoric, feministele românce nu vin din neant, ci din înaintașele lor cărora le datorăm drepturile civile și politice dobândite înainte de comunism. Voi numi doar câteva dintre cele care s-au manifestat în spațiul public de la jumătatea secolului al XIX-lea, până când regimurile dictatoriale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
umbrele se dovedesc a gândi și diferit. Feminism contra naturii Feminismul filosofic pare să fie o perversiune contra culturii. Cel activist, care există și așa cum există azi în Romania, pare să fie o perversiune contra naturii. A naturii solide a româncelor, neantrenate în revendicări de drepturi, obosite de o viață chinuită de obligația de a munci, precum și de dublarea zilei de muncă. De feminism le arde lor când n-au cu ce-și crește copiii și cu ce plăti întreținerea, deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sau euro-atlantic. Voi da alt exemplu simplu. Există lupte serioase pentru reducerea taxelor și impozitelor la orice, mai puțin la ceea ce reiese din Barometrul de Gen (Fundația pentru o Societate Deschisă, august 2000) că își doresc femeile: aparatură electrocasnică. Majoritatea româncelor scot praful cu mătura, spală cu mâna, gătesc en detail, ținându-și mintea și energia într-un prizonierat care le depărtează și de venituri decente și de povestea aceea abstractă numită împlinirea omenească după dimensiunile secolului XXI, cel european, acela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
într-un prizonierat care le depărtează și de venituri decente și de povestea aceea abstractă numită împlinirea omenească după dimensiunile secolului XXI, cel european, acela despre care consumăm tone de hârtie, de conferințe și de „voință politică”. Emanciparea formală a româncelor s-a produs „cu voie de la stăpânire”, luând chipul egalitarismului comunist: muncă, venituri și status aproximativ egale, indiferent de gen. Aud încă femei și bărbați scuturându-se cu oroare de „femeia tractoristă” sau „macaragistă” a comunismului, uitând faptul că alternativa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
că ați contextualizat intens chiar și teoriile feministe. Așa cum am descoperit că nu pot să fac filosofie pur și simplu, ci neapărat și cu experiențele mele de femeie, tot așa am descoperit că sunt teoreticiană și în calitatea mea de româncă. Nu putem face nimic autentic într-un mod des-trupat. Este mult mai util să înțelegem lumea în care trăim plecând de la contextul în care ne aflăm. La noi există un fel de perversiune potrivit căreia tot ceea ce se află sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și o mișcare de idei) s-a concentrat mai ales în zona științelor sociale și politice, minimal în științe juridice și în literatură. Mă voi referi numai la cercetările care au legătură directă cu feminismul românesc și se referă la românce și relațiile de gen în România. Avem propuneri românești de etică feministă (subsemnata, Mihaela Frunză, Anca Gheauș, Cristina Chiva), de teologie feministă ortodoxă (Anca Manolache, Anca Jugaru), cercetări și conceptualizări noi în știința politică și de sociologie feministă (Laura Grünberg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de cap în guvernare sau opoziție, de parcă mai toate familiile monoparentale sunt făcute din mame care își cresc singure copiii părăsiți de către tați, cel mai adesea orientați pe parcurs spre alte femei mai tinere, că mai mult de jumătate din românce depind de veniturile bărbaților, că spală manual cărând apă de la fântână, că dau cu mătura, nu cu aspiratorul, că drept recompensă unele se trezesc cu un pumn în gură, că se găsește adesea un pește să te bată până te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În viața privată, majoritatea bărbaților sunt deținători de telecomandă și beneficiari de servicii menajere. Familiile parteneriale sunt, în proporție de 94%, un vis îndepărtat sau încă nevisat. Credeți că integrarea va aduce o schimbare de mentalitate, un progres în emanciparea româncelor și a românilor? Integrarea europeană înseamnă inclusiv integrarea modului de abordare a manualelor de școală, de la grădiniță până la universitate. Componentele legate de echitatea de gen vor intra în educația oficială, formală, mass-media va trebui, la rândul ei, să fie mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
îndrăznit să conducă sau să influențeze. În țările cu care declarăm că vrem să semănăm, lucrurile stau diferit. Femeile ocupă în proporții crescute (de la 25 la 45%), poziții profesionale, manageriale și politice înalte. Să deducem, potrivit principiului egalității formale, că româncele sunt mai incapabile, mai nevolnice, mai temătoare sau, de ce nu, mai proaste decât bărbații români, comparativ cu situația de gen din statele pe care o luăm drept reper dezirabil, cu toate că, sub acest aspect, semănăm mai degrabă cu țările musulmane? Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chiar apreciativ despre ceea ce fac femeile, n-ar mai satisface gustul publicului macho și ar rămâne pe tejghele. Or, asta nu se face într-o economie de piață. Curentul, 8 martie, 1999 Ziariștilor, cu mulțumiri Aproape 52% dintre români sunt românce. Peste 44% dintre salariații români sunt salariate. Categoria nevastă sau țiitoare întreținută este complet minimală. Probabilitatea este mare ca și o bună parte dintre cititori de ziare să fie cititoare. Jurnaliștii vor să-și slujească suveranul și o fac în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ultima pagină nu dau nici un nume de femeie (politică, actualități, afaceri). Norocul reabilitării numerice vine din pagina destinată flagrantului (17 nume) și vieții internaționale (19 nume). Curentul nominalizează 170 de bărbați și 39 de femei. Repartizarea lor diferă însă: cele mai multe românce nominalizate nu sunt delicvente, ci actrițe, scriitoare, politiciene. Este drept și că ziarul are o rubrică Femina, în care își poate aglomera femeile de carieră. 2. Cu ce trebuie să atragi atenția ziariștilor români, dacă se întâmplă să te fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu le fie cusupărare lui Traian-și-Decebal... - ... de-jos-și-de-pe-cal... - ... dar eu nu mă simt fruct al dragostei curate dintre doi bărbați. Sângele meu... dacoroman vine de la țânțarul de tata, de la mama, o paleacă - am dres eu busuiocul patriotic, Însurându-mă cu o româncă, Popeasca de maică-ta... - După tată: Popescu, Însă după mamă, greacă - și Încă ce fel de greacă, pshi mu... - Închipuiește-ți, băiete, că știu ce fel de greacă, doar eu sunt prințul-consort - dar nu contează sângele... - ... peloponeziac, arhipelagic, matrid... - ... contează numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
scrie pe Internet. Sunt româncă, voi continua să lucrez aici, iar asta e o alegere profund personală: suntem cu toții cetățeni ai lumii. La Londra sau oriunde în străinătate, ți s-a întâmplat să fii stânjenită de faptul că ești „actriță româncă“? Nu. Sunt mândră de țara mea, de poporul meu. N-am fost niciodată surprinsă sau privită astfel. Am lucrat în Franța și în Anglia până acum, iar în aceste două țări valoarea nu ține de naționalitate, de ce background ai. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]