4,531 matches
-
vedere că împuternicitul regiunii Cluj arată că preotul Alexandru Horvath este un element dușmănos, iar stabilirea lui în Cluj ar produce perturbări nu numai în ceea ce privește problema romano-catolică ci și cea greco-catolică, propunem să nu se ia în considerare cererea Episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia". A fost grav rănit într-un “accident de automobil” înscenat de agenți ai guvernului, însă a supraviețuit. Protestele enoriașilor săi l-au eliberat, rămânând însă sub arest la domiciliu. Dar curajul și activismul său, în pofida tuturor amenințărilor, l-
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
dinainte de organizarea graniței militare(1768), Carașova făcea parte din districtul "Vârșețului" și era reședința cercului cu același nume, în care erau înglobate 32 de localități inclusiv (Reșița, Dognecea, Bocșa), aici aflându-se un suboficiu administrativ, o biserică și o mânăstire romano-catolică. Populația localității este denumită de românii bănățeni "cârșoveni", "carașoveni", "cotcoreți" și "cocoși" iar sârbii din Banat le zic "Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
mai apropiat de dialectele din sud-estul Serbiei și vestul Bulgariei (dialectul torlak) decât de dialectele croate. La recensământul din 2002, numărul cetățenilor de etnie croată era de 2.758 persoane, sau 84,6% din total. Sub aspect confesional predomină religia romano-catolică cu 3.017 credincioși sau 92,54% din totalul populației comunei. După anul 1989 optica carașovenilor în ceea ce privește identitatea națională s-a schimbat simțitor sub influența unor factori politici, economici, sociali și culturali din Europa centrală și de est. Astfel, astăzi
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
de romi (3,92%). Pentru 3,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (5,62%), penticostali (3,63%), baptiști (2,93%) și romano-catolici (1,7%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Forotic, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301083_a_302412]
-
În urma dezvoltării uimitoare a industriei miniere la Ciclova trebuie amintită și existența fabricii de bere, care prima dată este menționată în anului 1728. Vechea fabrică de bere s-a găsit nu departe de moara Seydl, chiar sub stînca, linga Biserica Romano-Catolică, unde și astăzi se văd ruinele ei. Întemeietorul fabricii de bere și a dinastiei Fischer a fost Johann Fischer cu soția sa Victoria Fitz, care a moștenit fabrica de bere în anul 1818 de la familia Iranyosi Knobaluch. Fiul său, Michael
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
Ciclova Montană, în cartierul rudarilor, se mai găsește și o capelă ortodoxă cu două clopote (turn și clopotniță), cât și o cruce de piatră, iar la poalele dealului Ocnarului se găsește cimitirul acestora. În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă. Istoria acestei biserici este legată de o pictură foarte veche care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
unui miracol: se spune că tabloul Fecioarei Maria după ce a fost scos din capelă în mod miraculos a revenit în capelă sus pe stâncă. Acest lucru a fost considerat ca un semn că biserica trebuie zidită pe stâncă. Primul preot romano-catolic a fost August Wendeschu, care a adus multe îmbunătățiiri în biserică. Un tablou de valoare este cel al Sfintei Ana (1854), opera pictorului Richard Puchta. Tabloul Fecioarei Maria a fost inițial împodobit cu pietre scumpe și piese de aur. Se
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
cu o minoritate de romi (3,5%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,76%), dar există și minorități de baptiști (3,47%), penticostali (1,41%) și romano-catolici (1,22%). Pentru 3,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Prima atestare documentara a comunei datează din anul 1436 și este făcută de istoricul maghiar Pesty - Fragyes, în istoria banatului și a județului "Szoreny" (Severin), apărând sub denumirea
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
în fiecare localitate. De asemean în localitatea Slatina Timiș există o sală de festivități iar în localitatea Sadova Veche funcționează un serviciu Civil de Pompieri (veritabil muzeu) ce datează din sec XIX. În comuna Slatina Timiș există credincioși de cult Romano-Catolic, chiar dacă aceștia sunt de naționalitate română. Astfel există: Slatina Timiș: Biserică Catolică, Biserica Ortodoxă Biserică Baptista, Casa de Rugăciune Penticostala Ilova: Biserică Ortodoxă Sadova Veche: Biserică Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Baptista Sadova Nouă: Biserică Ortodoxă La nivelul comunei Slatina Timiș
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Ortodoxă Sadova Veche: Biserică Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Baptista Sadova Nouă: Biserică Ortodoxă La nivelul comunei Slatina Timiș se află 10 monumente istorice, incluse în patrimoniul național, după cum urmează: 1. Așezări neo-eneolitice (cultură SĂLCUȚA și TISZAPOLGAR)-Slatina Ț. 2. Biserică romano-catolică, 1770 - Slatina Timiș 3. Case de piatră și lemn - Sfârșitul sec XIX-începutul sec XX - Ilova (4 case de lemn și 4 case de piatră) Religiile predominanțe în comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
cazul frațlor Lotharingieni (printre care și viitorul soț al Mariei Teresa) s-au rătăcit prin pădurile din îprejurimi, dar fiindcă și-au regăsit trupele în zona localității Slatina, drept recompensă a fost construităo capelăcare ulterior să reclădit într-o biserică romano-catolică, care există și astăzi. Comună Slatina Timiș prin localitățile care o compun, permite accesul spre numeroase obiective turistice. Astfel accesul în localitatea Slatina Timiș se poate face atât dinspre Drumul European 70 (1km) cât și dinspre localitatea Brebu, iar celelăe
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
sunt cele de tătari (3,24%) și romi (2,45%). Pentru 5,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,86%), dar există și minorități de musulmani (4,65%) și romano-catolici (2,2%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,82%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (7,57%), romano-catolici (6,26%) și penticostali (2,17%). Pentru 2,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Hărmăneasa, Heleșteni
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (80,8%), cu o minoritate de ortodocși (15,95%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Iugani
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
pe la începutul secolului al XX-lea. Primii locuitori ai satului au venit din satul vecin Răchiteni. Aceștia au fugit din calea deselor inundații generate de Siret din imediata apropiere. Populația satului se ridică la peste 1000 de locuitori, în totalitate romano-catolici. Sursa principala de venit a satului provine, în principal, din agricultură; zona din care face parte satul Izvoarele alături de Răchiteni . Însă tot în această zonă se obțin producții mediu spre bune de varză, morcov, cartofi, pătrunjel, țelina. După 1990 satul
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
alăturat Răchiteni la sfârșitul secolului XIX, sătul apare prima dată menționat documentar în anul 1890. Că și în Răchiteni, o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul în întregime romano-catolic) și numele locuitorilor (Matasel, Gherca, Doboș, Antal, Țiba, Mart, Iacob, Matees, Mihaes, Blaj predominând). De-a lungul timpului, sătul a mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza așezării pe moșiile boierului Sturza), I.C. Frimu. În ultimii ani
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru 3,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (56,62%), cu o minoritate de ortodocși (39,63%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Bâra (Oțelești) și Miclăușeni (Hândrești), ambele
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,47%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (92,57%), cu o minoritate de ortodocși (4,9%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Răchiteni
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
32%) și romi (2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
Breștea (, ) este un sat în comuna Denta din județul Timiș, Banat, România. Breștea a fost înființată în 1842 de circa 110 familii de bulgari bănățeni romano-catolici din Dudeștii Vechi ("Stár Bišnov"). Fiecare cap de familie a primit un lot de casă și 11 jugăre de teren arabil. După 1880 o parte din populația bulgară s-a reîntors în Bulgaria, unde au înființat satul Bardarski Geran. Bulgarii
Breștea, Timiș () [Corola-website/Science/301344_a_302673]
-
Stár Bišnov"). Fiecare cap de familie a primit un lot de casă și 11 jugăre de teren arabil. După 1880 o parte din populația bulgară s-a reîntors în Bulgaria, unde au înființat satul Bardarski Geran. Bulgarii au ridicat biserica romano-catolică în anul 1902. Au rămas majoritari până în ziua de azi (circa 90% la recensământul din 2002) În 1869 locuiau în Breștea circa 1-991 de bulgari, iar în 1880 numărau 1.087. Evoluția populației a fost după cum urmează:
Breștea, Timiș () [Corola-website/Science/301344_a_302673]
-
minorități sunt cele de ucraineni (4,84%) și maghiari (1,24%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,02%), dar există și minorități de penticostali (13,48%), romano-catolici (2,49%) și adventiști de ziua a șaptea (2%). Pentru 2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
și germană. Însă cu timpul s-a impus elementul german, predominant în restul Banatului. Spre sfârșitul secolului XVIII, Carani-ul se transformase deja într-un sat șvăbesc. Aici a fost paroh Lőrinc Schlauch (în sec. al XIX-lea), devenit apoi episcop romano-catolic de Oradea și cardinal.
Carani, Timiș () [Corola-website/Science/301347_a_302676]
-
orașul ungar Esztergom. Baronul s-a stins din viață la 10 septembrie 1911. El și cu familia au fost depuși în criptele de desubtul mausoleului. Totuși, datorită dimensiunilor, mausoleul a început cu timpul să fie folosit ca lăcaș de cult romano-catolic. Decăderea Csávossy-lor a dus la vânzarea proprietăților, în special al castelulului. Acesta a fost demolat și vândut cărămidă cu cărămidă, atunci când noul proprietar nu a putut să-și achite datoriile la bancă. După al doilea război mondial mausoleul-biserică a fost
Bobda, Timiș () [Corola-website/Science/301342_a_302671]
-
bulgară bănățeană: "Telepa", , ) este un sat în comuna Dudeștii Vechi din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de granița cu Ungaria și Serbia. Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănățeni romano-catolici, veniți din satul bulgăresc Beșenova Veche (Dudeștii Vechi). La început s-a numit "Telepa". Motivele pentru care s-au stabilit aici au fost două: pe de-o parte, proprietarii de terenuri maghairi aveau nevoie de forță de muncă pentru plantațiile
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]