4,629 matches
-
-ncrucișării fulgerelor? Să veghezi pierdut Cu-acest subțire coif? Și-al důșmanului cîine, Chiar de m-ar fi mușcat, ar fi stat noaptea-aceea La focul meu. Și-a trebuit, biet tata, Să te-aciuiezi cu porcii și pierduții În paie rupte, putrede. Vai! Vai! Minune-i că viața și cu mintea Nu te-au lăsat deodat. Trezește-se; vorbește-i! DOCTORUL: Voi, doamnă. E mai potrivit. CORDELIA: How does my royal lord? How fares your Majesty? LEAR: You do me wrong
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nervos. Când ajungea pe tranșee se rotea odată pe șenile ca să sfărâme ce era acolo și pleca mai departe. Nici în zilele noastre la cei vreo 90 de ani pe care-i are Storuș nu vrea să creadă, nici în ruptul capului că tancurile acelea erau rusești. Susține sus și tare ceea ce i s-a spus de propaganda de atunci, că sunt tancuri americane. De unde să știe cursășteanul nostru că se confruntase cu cel mai bun tanc al tuturor timpurilor, care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dintr-un șanț. Se observă cât de acolo, că a trecut prin grele momente, deoarece este strașnic tăvălit prin noroaie de i se vede doar albul ochilor, ciufulit de parcă l-au ciupit găinile și apoi pus în priză, are hainele rupte și gâfâie mai ceva decât o locomotivă. Numai privindu-l o clipă, îți este clar că are o știre ce va zgudui lumea, dacă nu va zdruncina cumva chiar Universul din șubredele-i balamale, și așa destul de milenare. El tace
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dacă înainte de 1989 aceștia te acostau pe stradă ca să le dai de o țuică, acum statul român le dă bani destui ca să aibă pentru toată luna de stat la cârciumă. Românul care nu face parte dintre „aleșii, aleșilor”, muncește pe rupte și trage barca pe uscat cu șase, șapte milioane de lei vechi pe lună iar golanul care nu a muncit niciodată, ia patruzeci de milioane pe gratis. Halal societate! Halal legi! Halal politică! Printre aceste gunoaie sociale, s-au insinuat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a opt județe-regiuni de dezvoltare, șefii extremiști din Covasna și Harghita, mai ales, nu și-ar mai putea face de cap, nu ar mai putea promova o politică de marginalizare a românilor. Și asta nu o pot accepta nici în ruptul capului. Kelemen Hunor, ca să dreagă busuiocul, afirma cu convingere, că „acestea nu sunt funcționale”, fiindcă „de exemplu, nu au nimic comun județul Covasna cu județul Alba”. Haida-de, musiu Hunor! Ai ziso! Mare figură mai trebuie să fie și acest Kelemen
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bașca distracție la cataramă la botezuri și nunți cu tămbălău la care au fost nași cu mare dare de mână fiindcă vorba românului, avea balta pește. Eu ca absolvent al unei facultăți de drept nu pot să spun nici în ruptul capului că au furat ceva fiindcă averea se prezumă că este câștigată în mod licit, iar prezumția de nevinovăție acționează până la proba contrarie, apărută în urma unei sentințe judecătorești constatatoare. Doar nimeni nu poate să mă oprească de la constatarea perfect normală
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
genunchiul drept. Noroc de tractoriștii și mecanizatorii care, într-un spirit de solidaritate, pentru a-l proteja și a-l feri de consecințe nefaste pe amărâtul de militar, în timpul nopții i-au reparat mașina, au strâns grâul împrăștiat și sacii rupți i-au înlocuit cu alții întregi, iar a doua zi, când soarele încă nu răsărise, totul a intrat în normal, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Bela a auzit despre "accidentul" lui Bidaru dimineața în zori, când se afla
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
te pune, bre, împotriva valului; te îneci ca un șoarece, de pomană! Valul e mare și puternic, te doboară imediat. Trebuie să te adaptezi! Fă și tu ce face toată lumea; dă-le pământul ș-ai scăpat!...". N-a vrut în ruptul capului. Eu i-am spus același lucru, nu vroia să înțeleagă, era tare încăpăținat, nu vroia și pace. Măcar de s-ar hodini pe pământul pe care l-a iubit, că din pricina lui a murit!... O tăcere apăsătoare se așternu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu i s-a permis intrarea în stație. La un moment dat, s-a oprit, undeva, la periferia orașului. Chiar cu ferestrele închise se simțea că energiile eoliene scăpaseră de sub control; bucăți de tablă, de carton asfaltat, saci vechi, țoale rupte, sumedenie de hârtii și fel de fel de hârburi, desprinse din șandramalele nevoiașilor de la marginea orașului și de prin grămezile de gunoaie depozitate de-a valma, zburau prin aer precum baloanele umplute cu gaze inerte în zilele de sărbătoare națională
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din ce în ce mai tare, din ce în ce mai amenințător. Nu izbutiseră chiar de la prima încercare. Încă puțin și vor urca și ei, vor fi din nou pe urmele lor. În fața lor, o punte suspendată ca la Nistorești (Prahova) ce scurtează drumul spre Breaza, cu scânduri rupte și putrede. Multe scânduri lipseau. Nu aveau unde pune piciorul. Dacă pășeau, cădeau în gol. Surioara își pierduse sandalele și călca desculță pe cuiele ruginite de care nu se putea feri. Nu aveau de ce să se sprijine. Puntea se balansa
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ar fi familia, singurătatea ar fi strivitoare. Să cauți alții, nu ai cum și nu mai e cazul. La bătrânețe, nu poți găsi așa ceva. Bătrânii au tabieturile și metehnele dobândite, de-a lungul vieții, la care nu renunță nici în ruptul capului și pe care alții, deși de aceeași vârstă, nu le acceptă, tocmai pentru-că și ei le au pe ale lor. Relațiile cu prietenii pe care-i cunoști din copilărie sau din tinerețe, au cu totul alte valențe. A căuta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
privirile vânătorilor se îndreptau cu îngrijorare spre ființa fioroasă ce se apropia cu gândul să-i mestece între fălcile ei nesățioase. Încă un pas, doi, trei și... pasul hotărâtor... Un pârâit mult așteptat, puternic și prelung de crengi și oase rupte însă plăcut la urechi, urmat de o trosnitură finală, însoțită de un cutremur de pământ și matahala, din carne și oase, căzu înfrântă. Un răget asurzitor, nebun și turbat de mânie și durere, ce băga groaza în tot ce era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în fața noastră, ca să-i ocrotesc și să-i feresc de rele, i-am introdus pe toți intelectualii din țară. Să-i fi văzut cum intrau sărmanii în șir indian, docili și palizi, precum păpușile din ceară, căutându-și, cu coatele rupte, fiecare câte-un locșor! Până la urmă au încăput cu toții și am tras imediat toate cele cinci fermoare. De teamă să nu-i pierd, am încuiat fiecare fermoar cu câte un lacăt, iar cheile le am în buzunarul de la geacă. Mi-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care erau îngrămădite, unele peste altele, sumedenie de obiecte fără valoare: cazane ciuruite, umplute până la refuz cu tot felul de alte vechituri, butoaie betegite din metal sau din lemn cu doage lipsă, oale sparte, sobe ruginite, somiere peticite, cu arcurile rupte și miros specific de putregai, într-un cuvânt tot felul de hârburi aruncate de locuitorii cartierului. Proprietara acestui ansamblu de locuințe, doamna Dan, era cunoscută nu numai în cartier ci în întregul oraș după felul neglijent în care se îmbrăca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Vasluiului, un VINA Tata era un om sever iar noi copiii îi știam de frică. Pentru orice năzbâtie pe care o făceam eram foarte aspru pedepsiți. Necazul era că tata aplica o regulă pe care n-o înțelegeam nici în ruptul capului. Pentru greșeala unuia dintre noi, plăteam cu toții. Și regula era respectată chiar dacă nu erai acasă; o încasai când intrai pe poartă... Cădea cerul pe tine , nu alta... Pentru că regula nu ni se părea logică, uitam mereu de ea și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cheltuit pentru a adăposti acest... simțământ strămoșesc, aceste frânturi de eternitate... Au venit de la atâtea muzee din țară pentru a le oferi câte și mai câte. Au fost și de peste hotare. însă nu mă pot despărți de ele nici în ruptul capului, pentru că, astfel, mi-aș ciunti propria ființă... Ce altceva s-ar mai putea spune în fața acestei opere de “conservare”, a timpului, în fața acestei casemuzeu, decât: cinste dumneavoastră, moș Costache Buraga! Viorel Arhire Iași Dănești Etnografie și folclor București, 1980
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ei, Nechifor Lipan, este o ipostază particulară a personajului colectiv, reprezentativă pentru profilul moral, pentru statutul psihologic și social ale comunității de ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub brad, care stau în fața soarelui cu o inimă ca din el ruptă, sunt caracterizați printr o inteligență nativă, prin tărie de caracter, forță morală, dârzenie și mândrie. Toate aceste însușiri sunt atribuite și protagonistei. Caracterul arhetipal al eroinei este subliniat prin portretul fizic esențializat - construit din perspectiva naratorului - și prin portretul moral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
momentcheie în relațiile dintre cele două personaje. Deși este convins de vinovăția sămădăului în jefuirea arendașului și în crima din pădure, Ghiță depune mărturie falsă, contribuind la disculparea lui Lică și la condamnarea lui Săilă Boarul și a lui Buză Ruptă. Opțiunea eroului este determinată nu de frică, ci de conștiința faptului că Lică are stăpâni puternici care îl protejează: (Lică) nu e om singur, ci un întreg rând de oameni din care unii se răzbună pe alții. Ghiță este astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
hotărât să se arate mojic și dușmănos din toată inima întru dovedirea punctului său de vedere, fără a ține seama câtuși de puțin de răspunsurile și obiecțiile potrivnicului; dinainte nestrămutat în hotărârea de a nu se lăsa convins nici în ruptul capului de nimica." Se accentuează inflexibilitatea Modernilor, incapacitatea acestora de a privi multilateral. Dorința desprinderii de influența Anticilor este atât de mare încât însușirea modelelor este percepută drept o înjosire: "N-am să mă cobor asemănându-mă cu tine, adause
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
complet pe care-l pune Sf. Ciprian la temelia concepției sale despre unitatea Bisericii. (n. s. 15, p. 437) 102 Smulge o rază din corpul soarelui: nu vei putea, căci lumina lui este unitară. Rupe o ramură dintr-un arbore, ruptă nu-și va putea menține viața. Desparte un râu de izvorul lui: despărțit va seca. Tot așa și Biserica Domnului, împrăștiindu-și lumina, îmbrățișează cu razele sale tot pământul; totuși nu este lumina care se întinde peste tot și unitatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Generale a Sf. Spiridon (Arhivele Statului Iași). Ospiciul funcționa cu 29 crivate. Conform inventarului, lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă, transferată de la alte instituții ale Epitropiei, spitale mai importante. Existau 56 cămeșoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și "oghialuri rupte". Starea de igienă a bolnavilor era precară. Condițiile de dormit proaste, lipsa unei băi, "oghialurile" greu de spălat creau, probabil, promiscuitate, care a impresionat atât de mult pe autorii amintiți anterior. Nu trebuie omis totuși că, în ansamblu, ospiciul oferea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întrecându-se să povestească întâmplări din școala în care învață sau din cartierul în care locuiesc. Astfel, toți călătorii din vagonul respectiv au aflat că la școlile la care învață, profesorii nu prea vin la ore, că elevii copie pe rupte, că după ce s-au asigurat cu note de trecere nu se mai omoară cu învățatul și nu mai dau pe la școală, că fiecare dintre ei are gașca lui în cartier, că profa’ de engleză de la o școală oarecare este în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
membrului lezat (mână sau picior); mobilizări, aplicații de gheață, contenție. în ziua a patra, se recomandă: același tratament, renunțându-se la gheață. în funcție de evoluție, se continuă până la 10-15 ședințe. Entorsa de gradul II Fibrele ligamentare sunt ̀ ntinse, unele chiar rupte, ansamblul ligamentar menținând totuși suprafețele articulare coaptate; durerea locală este mai difuză, cu un maximum de manifestare la nivelul punctelor de inserție, edemul este mai important și impotența funcțională mai crescută decât la entorsa de gradul I. Tratamentul, prin masaj
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
complete sau incomplete și se produc sub acțiunea unei forțe ce depășește capacitatea de rezistență musculară, care acționează cu un anumit grad de bruschețe, mai ales pe mușchiul neîncălzit. În funcție de amploarea leziunilor, rupturile musculare pot fi de gradul 1 (sunt rupte puține miofibrile iar leziunile sunt izolate; clinic apar spasme și dureri musculare), de gradul 2 (este ruptă o porțiune din mușchi, consecințele fiind spasme și dureri mai intense, dar cu păstrarea capacității contractile), și de gradul 3 sau totale, situație
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
unul arbitrar, plin de incertitudini, ce se constituie în principala cauză a crizei și șomajului actuale. Ponderea prelevărilor obligatorii în PIB e în jur de 50%, ceea ce descurajează inițiativa economică și asumarea riscurilor. Suntem într-un cerc vicios care trebuie rupt, în primul rînd prin restaurarea disciplinei și responsabilității, căci și evaziunea e foarte mare. Or, nimeni nu propune o politică fiscală viabilă în acest sens. Dezbaterea în jurul acestei chestiuni cruciale e slabă și se focalizează pe detalii mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]