11,781 matches
-
cu ocazia unora dintre ele - în funcție de interesul întreprinderii aeriene desemnate. 2. Zboruri suplimentare vor fi efectuate pe baza unei cereri prealabile, făcută de fiecare întreprindere aeriană desemnată. Inițial, întreprinderile aeriene desemnate vor putea opera numai o singură frecvență pe săptămînă. Rutele de mai sus vor fi exploatate cu aeronave care să nu depășească o capacitate de 200 de locuri. 3. Serviciile aeriene civile specificate în această anexă vor putea să înceapă numai după ce a fost încheiat un acord comercial reciproc avantajos
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
o servească din veniturile de la cămătărie și de la pariurile ilegale. Urât. Stupid. Lacom. Greșit. Danny își lăsă furia să fiarbă în drum spre ghetoul negrilor - înspre est, pe Sunset, apoi pe Figueroa, pe Slauson și tot înspre est, pe Central - ruta ipotetică a hoțului de mașină asasin. Se lăsa amurgul, iar norii de ploaie acopereau soarele, care încerca să mai lumineze mahalaua negrilor: case dărăpănate, cu garduri de sârmă, cluburi de biliard, magazine de băuturi alcoolice și fațade de biserici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
au fost necesare între o oră și o oră și patruzeci și cinci de minute, în funcție de locul unde se comisese crima. Asasinul e atât de excitat sexual, încât în tot acest timp ejaculează de două ori. Asasinul - poate - alege o rută dosnică spre Strip, fixând oglinda retrovizoare în așa fel încât să țină un ochi asupra cadavrului pe care îl transportă. Deocamdată are o fisură în reconstrucție: teoria „momelii cu sânge” enunțată de doctorul Layman nu se potrivește. Niște câini răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
L.A. Te rog, lasă toate mesajele pe biroul meu, bine? — Bine, domnule. *** Era o dimineață rece. Stătea să plouă. Buzz se urcă în mașină și o luă pe Olympic, trecând pe lângă Hughes Aircraft și îndreptându-se spre Boyle Heights - o rută fără prea multe semafoare, fără un peisaj frumos, ce-i lăsa timp de gândire. Pistolul de calibrul 38 făcea ca burta să-i atârne ciudat. Stația și buletinul informativ de la curse îi dezechilibrau buzunarele, așa că se văzu nevoit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
război și o tobă de șaman siberian. Pentru a permite o comparație, toate aceste lucruri sunt aranjate împreună cu altele de același fel, ochiul ridicându-se deasupra lumii pe care o scrutează, capabil să vadă undele de influență, legăturile de familie, rutele comerciale și liniile de descendență. Tot pământul înghesuit într-o încăpere. Toate acestea așteaptă ca el să le ordoneze și să se ordoneze în cadrul lor. — Mă înțeleg foarte bine cu tatăl tău, îi spune el lui Star. Antropologia este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mexic. Iată de ce sistemul autorut, primind o comandă nelogică, a încercat în prima clipă să satisfacă dorința clientului. Apoi a urmat un al doilea ordin fără sens... Câteva infime fracțiuni de secundă, creierii electronici de pe sute de kilometri de auto rută dădură semne de nebunie. Încercară din răsputeri să înțeleagă stupidele manevre, să li se împotrivească, să le atenueze efectele, să localizeze catastrofa... Pe sute de kilometri tablourile de bord au dat alarma... Cei mai surprinși au fost pasagerii din capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
vorbesc Majestății Sale, pentru ca mâine să se emită un decret: toate documentele trebuie să treacă mai întâi pe la biroul împăratului Hsien Feng. Nu mă surprinde faptul că Su Shun ignoră decretul. El le poruncește mesagerilor care aduc documentele „să urmeze ruta inițială“. Pretextul său este, din nou, starea de sănătate a împăratului. Suspiciunea și neîncrederea mea se adâncesc. — Simt cum mă îmbătrânește lupta ta de a controla ambiția lui Su Shun, îmi zice Nuharoo, rugându-mă să o scutesc de effort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că eu am fost găsită moartă, dar va dura câteva zile până când raportul fals va ajunge la el, ceea ce face parte tot din planul prințului Kung. Yung Lu mă aașază într-o căruță și mă escortează el însuși. Urmăm o rută mai scurtă și sosim la Peking cu mult înaintea lui Su Shun și a procesiunii sale. 23 Așteptându-mă în Orașul Interzis, prințul Kung a fost ușurat să mă vadă teafără: — Zvonurile despre moartea ta au circulat mai repede decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de ceea ce vedea înaintea ochilor. Dar în fața lui nu se afla încă decât o parte a proiectului. Șanțul înconjurător al castelului se alimenta cu apă din Râul Yodo. Având în apropiere prosperul oraș comercial Sakai, Osaka era legată de numeroase rute comerciale spre China, Coreea și Asia de Sud-Est. Lanțurile muntoase Yamato și Kawachi din vecinătate formau un zid natural de apărare. Drumurile Sanin și Sanyo legau Osaka de căile maritime și terestre spre Shikoku și Kyushu, formând o poartă de acces la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mea! Mergi cu bine! Îndrăznește! Viața este a acelora ce îndrăznesc!» Tata. Așa își încurajează tatăl de 75 de ani fiica decisă să plece din țară, în momentele tulburi ale unui ’90 postdecembrist... Așa se face că din 1992 o rută Bârlad-București-Paris și retur se deschide pentru profesorul Alexandru Mânăstireanu, călătoriile sale - cu avionul, autocarul ori trenul, deschizându-i calea spre o lume accesibilă până atunci doar livresc: neobositul bârlădean va străbate Parisul în lung și-n lat, va deveni familiar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Nu am vrut să par indiscret dar cînd le-am cerut să-mi spună câte ceva despre Terra mi-au spus că tu ești cel mai în măsură să-mi răspunzi, deoarece cunoști cele mai multe lucruri. Și ești cel mai vechi pe ruta asta. Au procedat aproape corect. Nu trebuiau să ofere informații mai mult decât era necesar, unuia despre care nu știu mai nimic. Am să le atrag atenția pe viitor asupra acestui lucru. Nu-i nici o problemă, continuă el zâmbind. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Până și-a înălțat capul chel și fața rasă, de consul roman. Nu vedea pe nimeni, n-avea timp de fleacuri. Transpirat și furios, n-avea timp de fleacuri. Cum de răsărise tocmai aici, de unde valizele fastuoase și costumația de rute internaționale? Hodoroaga se hurducă, hur ducă hur du că hur, ducă hur, pe cotitele cărări noroioase. Populația e adormită, învinsă, surdomută. Doar Domnia Sa fluieră și strigă și face tumbe. Între valizele cu scamatorii, atârnat de bara trapezului, rotind fularul parizian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
contactul vizual. Ei bine, nu mă deranjează. Chiar mă bucur că nu mai sunt atrasă într-o altă conversație despre zboruri. Unii pasageri insistă să pună tot felul de întrebări ca: „Și cât stați în Boston?“, „Când vă întoarceți?“, „Ce rute faceți de obicei?“, „Vă place slujba pe care o aveți?“ etc. etc. Știu că probabil o fac doar din politețe, dar devine enervant. Vă închipuiți cum ar fi să mergeți la o bancă și să o întrebați pe casieră dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
și câte zboruri de noapte spre Washington - și cred că am blufat destul de convingător. (Dacă nu punem la socoteală momentul În care le-am spus că am zburat cu Concorde spre Ottawa, și se pare că Ottawa nu e pe ruta avionului Concorde.) Dar adevărul e că acum e chiar prima oară când zbor cu avionul pentru a parafa o afacere. OK. Adevărul adevărat e că e prima afacere În care sunt implicată În mod direct, punct. Lucrez de unsprezece luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
clasa Întâi ? șoptesc, privind cu aviditate luxul calm din jur. În dreapta mea, un tip În costum elegant bate de zor la un laptop, iar două femei În vârstă, aflate În colț, tocmai Își pun căștile pe urechi. — Clasa business. Pe ruta asta nu există clasa Întâi. Ridică iar vocea la volumul normal. E În regulă, vă convine ? — E perfect ! Mulțumesc foarte mult. — Pentru puțin. Îmi zâmbește iar și se Îndepărtează, iar eu Îmi Împing servieta sub scaunul din față. Uau. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
târziu, mă aplec În față și-i zic șoferului, pentru a nu știu câta oară: — E vreo problemă ? — Traficul, domniță. Ridică vag din umeri. Ce poți să faci ? Dacă vrei, poți să găsești și tu, așa cum fac taximetriștii adevărați, nu știu ce rută care te ajută să eviți blocajele de circulație, Îmi vine să urlu la el furioasă. În loc de asta, mă mărginesc Însă să spun politicoasă: — Deci... cam În cât timp credeți că ajungem ? — Cine poate ști ? Mă las să cad Înapoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
prăpastia în care-l aduce el pe om. Am auzit că are și doi copii făcuți în clipele de luciditate, care au terminat liceul și au plecat prin țară. Nu numai trenurile de Mare îmi întorceau stomacul pe dos. Pe ruta asta lungă fără stații se întâmpla totuși ceva în plus, ca o reacție nervoasă. Orice aș fi mâncat, cu oricât de puțin timp înainte de a mă sui în tren, după mai puțin de o oră se prefăcea într-o salată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
el ca în transă. Aproape că începusem că cred că Lucy are dreptate și că Luke nu există decât în imaginația mea. — Ai fost... reținut? zic într‑un final. Un tip a avut atac de cord. Avionul și‑a schimbat ruta... Se încruntă. Dar ți‑am lăsat mesaj pe mobil imediat ce s‑a putut. Nu l‑ai primit? Îmi înșfac telefonul, dându‑mi seama cu o senzație de rău la stomac că nu mi l‑am mai verificat de destul de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trecut deja pe la toate numele de contact pe care i le-a dat el. Mintea pare să-i gonească neîncetat în toate direcțiile. Acum îl întreabă cum circulă autobuzele, cum se ajunge dintr-un punct în altul al orașului pe ruta cea mai puțin costisitoare, pentru ca în secumda următoare să vrea să afle unde locuiește Tien Han, dramaturgul care a scris Incidentul de pe lac, și dacă ar putea să-i facă o vizită în curând. După numai o săptămână, Domnul Shi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a ținut gura. De asemenea, Susan știa că dacă mai întârzia chiar și numai câteva secunde pe hol, bătrâna doamnă avea să interpreteze situația ca pe un acord tacit de a se lansa într-una dintre interminabilele ei conversații despre rutele autobuzelor. „Să fii atentă la doamna Tufnel“, o avertizase Nick atunci când se mutase acolo. „Femeia conduce un grup terapeutic pentru cei care suferă de boala vorbitului fără încetare: se numește Taca-taca, taca-taca“. Strâmbându-se de durere pentru un efect mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sunete pe pământ. Putea exista un alt loc mai liniștit decât acel mare panteon în care se transformase vechiul fort de la capătul Saharei într-o zi fără vânt? De ce fusese construit aici, în mijlocul pustiului, departe de puțurile cunoscute și de rutele caravanelor, departe de oaze și granițe, chiar în inima celui mai absolut neant, nimeni nu părea să știe. „Fortul Gerifíes“, mic și inutil, avea sens doar prin prisma teoriei că patrulele nomade aveau nevoie de sprijin logistic și de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu totul noțiunea spațiului, a distanței și a locului unde se afla și nu-i mai rămânea decât să-și caute salvarea mergând înainte, cu credința că instinctul îl va călăuzi până la apă. Ghizilor tuaregi nu le plăcea să schimbe ruta dacă nu erau pe deplin convinși că știu încotro se îndreaptă, căci, prin tradiție, știau de veacuri că nimic nu e mai rău în deșert și nimic nu-i obosește și nu-i demoralizează mai mult pe oameni decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Londra noaptea târziu Îți induce o stare de pace și de Împlinire. Străzile sunt aproape pustii, iar birourile, cufundate În Întuneric. Navigam pe marea nopții și mașinile care se mai Întâmpla să treacă pe lângă noi erau nave pe o altă rută, fiecare dintre noi fiind Închis În spațiul câte unui cocon slab luminat. Mă simțeam de parcă Londra era toată numai a mea, iar eu Îmi patrulam teritoriul. Clădirile mărețe și frumoase de pe cheiul Tamisei Îmi păreau palate scăldate În lumina albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
asculta o vreme, dar, de Îndată ce vedea o muscă În raza de acțiune a redutabilei sale ustensile, ispita era prea puternică, lovea. În cea de-a patra zi, mi-am găsit loc la bordul unui pachebot al Mesageriilor maritime, care făcea ruta Marsilia-Istanbul-Trapezunt, până la Batumi, portul rusesc din răsăritul Mării Negre, de unde am luat trenul transcaucazian spre Baku, la Marea Caspică. Primirea făcută acolo de consulul Persiei a fost atât de amabilă, Încât am șovăit să-i arăt scrisoarea lui Djamaledin. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
-ului. Linii care converg, cândva, către Apocalypsis. Mergem cu toții, încă de la începuturi, pe o cale nedeterminată, spre un final relevat și ineluctabil. Din mila Domnului, trecutul nu mai poate fi schimbat. Legile imuabile ale cauzalității lumii noastre, impun ca o rută spațiu-timp, odată parcursă, să nu mai poată fi în veci reiterată. Dar viitorul reprezintă un concept elastic. Nu este sigur, punct cu punct, în general. Nu este cuantificabil și nici aperceptiv, prietene. Ceasul precis și locația reală ale Sfârșitului, nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]