5,379 matches
-
stranii ale degetelor, apoi amorțeala cuprinzându-le încet pe unul câte unul erau parcă labele unui gândac, care se zgârcesc și se întind". Țipetele Surei, care-și strigă, repetat, soțul pe nume, rămân fără răspuns din partea acestuia. De-abia când sătenii, întorși de la biserică, năvălesc în curte, hangiul are o reacție, încă mai terifiantă prin calmul aparent cu care este jucată. Astfel, el se hotărăște să meargă la Iași, ca să-i spună rabinului că nu mai este evreu, ci creștin, de vreme ce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina cotidiană învăluie implacabil destinele sătenilor, iar narațiunea începe să fie presărată cu semne ale naturii. Unul dintre acestea constă în alternanța exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific de raportare la realitate, sunt tentați să acorde o importanță oraculară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dialog între cei doi bărbați și Simina, prin care ultima le anunță primilor, pe tonul cel mai natural, vizita apropiată a Christinei, momentan ocupată cu Egor. Acesta, în schimb, după plecarea vampirului, decide să-și salveze logodnica muribundă, pe Sanda. Sătenii, alertați de incendiu, se adună în grabă la conac (motivul este împrumutat, fără îndoială, din Frankenstein). Egor revine în casă, realizând că doamna Moscu, lovită de demență, se retrăsese în camera Christinei. Acolo, în fața portretului, pictorul știe ce are de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub ochii femeilor ce credeau că visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întâi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire". Nu trece mult timp până ce sătenii înșiși sunt contaminați de febra maniacă a uciderii: "Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întâi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu mai putea fi văzut sub ghemul viermuitor, sub încolăcelile demente, sub fojgăiala furioasă a elitrelor și antenelor". Descrierea închide, într-o buclă perfectă, evoluția stilistică a evocării infernului insectivor, pe care o inițiase Costin în tabloul invaziei lăcustelor. Nemairezistând, sătenii, în frunte cu preotul, decid să continue confruntarea afară, unde îngerii nu întârzie să-și facă apariția, într-un tablou generat, neoromantic, prin opoziție cu cel infernal: "prin strunga de lumină prinseră a ninge îngerii, încinși cu arcuri și tolbe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau sub influența Jugendstil-ului sau Art Nouveau-ului. Sunt enumerate și revistele care au făcut reclamă Ilenei, preluând o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vieții și al morții”. Prin Însăși prezența lui de arbore mereu tânăr, având cetina mereu verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței, având valențe magice și rituale recunoscute. Bradul e prezent În ceremonii și rituri proprii vieții săteanului român Începând cu nașterea când Înfățișează o Înfrățire simbolică a noului născut cu un brăduț. Copilul era Închinat ritual, de mic, arborelui, crezându se că În vârful copacului este scrisă soarta copilului. Destinele copilului și al arborelui se Împleteau din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o Încarcă În spatele balaurului și se Îndreaptă apoi spre satul ce trebuie pedepsit unde o aruncau sub formă de grindină. Apoi Solomonarii duceau balaurul Într-o țară caldă, Îl omorau și-i vindeau oasele ca talismane. Ca măsuri de protecție, sătenii puteau trage clopotele bisericii ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
să lucrez. M-am dus la Brebu Nou, cred, de cel puțin șapte ori în următorii doi ani. Acest sat era mai izolat, cu mai puțini turiști și cu localnici mai închiși, dar și mai autentici. Filmul este despre ultimii săteni, bătrânii, care stau cu bagajele făcute și așteaptă să le vină pașapoartele, iar copiii lor să-și facă o situație în străinătate, adică o casă, un apartament, o mașină, să se aranjeze cât de cât, urmând să-i cheme și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
film a fost făcut prin Bihor și se numește Grațian. Are ca subiect un om despre care lumea din sat crede că este priculici și că s-ar transforma în lup. În Grațian povestesc prin imagini întâmplări în care animalele sătenilor au fost mâncate, după ce aceștia au refuzat să-i dea lui Grațian cea ce le-a cerut el. Înainte ca să încep filmările, fac o documentare foarte lungă, de luni de zile, mă duc și stau acolo cu oamenii, abia apoi
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
-i dea lui Grațian cea ce le-a cerut el. Înainte ca să încep filmările, fac o documentare foarte lungă, de luni de zile, mă duc și stau acolo cu oamenii, abia apoi îmi construiesc filmul în minte. Unul dintre acești săteni povestea că viața acestui om, a lui Grațian, a fost hotărâtă la naștere, fiindcă el s-a născut într-un înveliș și acel înveliș nu s-a spart și moașele au zis: să fie bun de carte, și învelișul nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fost trimisă de Studioul Sahia, la care lucram, să fac filmul numit în planul tematic Nu mai credem în vrăjit, descris ca un film despre o echipă de teatru popular, participantă la Cântarea României cu o piesă despre faptul că sătenii nu mai cred în vrăji era un film de educație ateistă. Am ajuns în satul Panc după ce am călătorit cu trenul, apoi cu mocănița, pe urmă cu căruța și la urmă, încă nu știu câți kilometri, pe jos. Era un sat de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ni se pare absolut normală la vremurile acelea: cum, tu, instructor devotat „partidului” și rușilor să le explici oamenilor că îi așteaptă fericirea veșnică, de vreme ce tot tu, le ceri cote la Armistițiu și unt pentru „glorioasa” armată roșie, iar bieților săteni le chiorăie burțile de foame?! După cum vom vedea în continuare în acest episod, s-a putut. Cu amenințări, intimidări, înjurături, scrâșnete din dinți, arestări în miez de noapte, deportări în alte localități sau locuri și mulți securiști, s-a putut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de precipitații. Recunoașterea lipsei de eficiență a „instructorilor” comuniști ale căror guri se uscaseră de atâtea minciuni electorale, este un fapt important deoarece scoate în evidență lipsa de popularitate a bolșevicilor și bolșevismului mai ales în mediul rural unde bieții săteni nu mai rămâneau cu nimic după trecerea acelorași „instructori” care le luau în contul „cotelor obligatorii către stat”, „întreținerii armatelor roșii eliberatoare” sau în contul „convenției de armistițiu” și coaja de mămăligă ce mai rămânea în ceaune. Dar, cum ipocrizia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scăpată complet de sub controlul noilor autorități „alese” în noiembrie 1946. Plângându-se în continuare de lipsa de popularitate, Bighiu notase: „...grâul de însămânțare, deși în cantitate insuficientă pentru județul nostru, parte a fost însămânțat și continuă să fie însămânțat de către săteni iar parte a fost consumată ca hrană de populația nevoiașă și lipsită complect de mijloace de trai. Lupta noastră s’a dus pe latura economică pentru a arăta populației greutățile mari prin care trecem în momentele de față, cât și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care au tineret organizat și au influență mai mare asupra Tineretului Plugăresc (subl.ns.)”. Încă o dată se demonstrează marota (atenția excesivă) ce o aveau tinerii bolșevici vasluieni, și nu numai, față de organizația de tineret a Frontului Plugarilor care pe atunci sătenii o considerau a fi necomunistă, prin urmare apropiată intereselor lor. Că nu a fost așa și că Tineretul Plugăresc a fost înghițit pe nemestecate de către UTC, este o altă poveste cu final trist. Cum influența „seniorilor” comuniști asupra „juniorilor” era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
populația satelor, lămuresc toate problemele cu caracter economic, mai ales în ce privește colectările, impozitul în natură, etc. (subl.ns.). Astfel de echipe de lămurire au fost formate și din tineri ai organizației U.T.M.”. Cât de mult s-au lăsat „lămuriți” sătenii atunci când se aducea vorba de „cotele obligatorii”, „colectările” și „impozitele în natură”, nu am aflat din nici un document cercetat dar putem opina că biata opincă românească nu era deloc entuziasmată și de încrezătoare în flecărelile fără sfârșit ale unor șmecheri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Din secțiunea „reconstrucție” am reținut următoarele fraze: „... brigăzi de reconstrucție nu am avut până în prezent. Este în curs de organizare o brigadă de reconstrucție care urmează să plece la Roșiorii de Vede în cursul lunei la 6 iulie”. Pentru atragerea sătenilor de partea lor, comuniștii organizaseră pe ici, pe colo, așa zisele „brigăzi de reparație” care se deplasau în zonele rurale pentru a drege o sapă, un hârleț, o grapă, etc. Iată ce a scris Iacob referindu-se la problemă: „... dela
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
minte ageră și o inimă deschisă. Tocmai d’aceea candidează în alegeri pe lista Blocului democrat (...)”. După acești intelectuali de marcă, urmau și cei doi indivizi aparținători ai „masselor de muncitori și țărani”. Plugarul-cizmar Neculai Bârlădeanu, a fost prezentat astfel: „Sătean din Zăpodenii copilăriei noastre, Bârlădeanu aduce dela țară un simț al echilibrului, o desăvârșită cuviință și o nepotolită sete de dreptate. (...)...strâns legat de brazdă și de meserie, Neculai Bârlădeanu este omul care nu știe să trădeze în luptă. (...) Plugărimea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se vinde nimic pe bani din vestitele „comparative” sătești, ci numai în contra-partidă cu produse agricole sau de origine animală. Din noianul de „note” pe această temă am selectat numai una, dar semnificativă pentru situația grea de atunci a bieților săteni. Prin urmare, comandantul miliției scria prefectului că: „... populația din comuna Tăcuta-Vaslui, este nemulțumită că la filiala comperativei din acel sat se vinde kilogramul de var cu 12 lei și pentru 1 kg. de var trebuie să dea 3 kg. porumb
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sunt nemulțumiți că li s’a fixat la cântări un preț de 300 de lei pentru 8 ore, cu care nu pot face față greutăților familiale cât și impunerilor ce au către Stat”. c. Șpagă pentru tovarășul Mihai I. Unii săteni, cărora le fluiera vân prin ogradă, pod sau buzunare înainte de 1945 d. Oameni lăsați fără munca de-o viață Astfel, comandantul miliției Vaslui notează (și transmite prefectului): untem tul , acum numiți în importante și, categoric, nemeritate funcții politice de conducere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost primit de către administratorul Moraru care l-a pus pe numitul Toader S. să-l bată, scoțându-l în lovituri de pumni afară în văzul muncitorilor. Populația discută cu indignare despre acest lucru”. „Sindicatele agricole” creau pe atunci mari probleme sătenilor fără pământ sau cu pământ puțin, care voiau să muncească pentru un ban, dar care erau încolțiți din toate părțile pentru a se înscrie în ele pentru a plăti cuvenita cotizație dar și impozit pe câștig, cu care țăranul român
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
superior Durov, care avea ca misiune identificarea mormintelor, exhumarea și reînhumarea osemintelor militarilor propriei armate. Același lucru s-a întâmplat și la Fălciu sau Tutova unde au fost delegați pentru această misiune, tot doi locoteneți-superiori. Dacă ne gândim că unii săteni, înainte de a îngropa cadavrele militarilor găsite pe câmp, le luau cam tot ce aveau pe ei (vestoane, cămăși, izmene, cizme sau bocanci, neuitând nici de portofele, desigur) atunci este foarte posibil ca silitorii locotenenți-superiori să fi transformat, din greșeală, și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
conservarea forței tinere pentru liniile de apărare pe care intenționa să le organizeze în fața tăvălucului sovietic, dar și din teama de a nu fi luați în prizonierat acești premilitari, cum se numeau atunci. În acele vremuri, primăriile organizaseră echipe de săteni care aveau ca sarcină înhumarea tuturor militarilor găsiți. Ștefan Martiniuc a făcut parte dintr-o astfel de echipă, așa că am putut afla multe amănunte, nedate vreodată publicității. Nemții, dar și rușii, nu au fost îngropați într-un cimitir special ci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]