4,482 matches
-
-se despre El, și a venit de s-a aruncat la picioarele Lui. 26. Femeia aceasta era o grecoaică de obîrșie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei. 27. Isus i-a zis: "Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pîinea copiilor, și s-o arunci la căței." 28. "Da, Doamne", I-a răspuns ea, "dar și cățeii de sub masă mănîncă din fărîmiturile copiilor." 29. Atunci Isus i-a zis: Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
lîngă Mine, și n-au ce mînca. 3. Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe." 4. Ucenicii I-au răspuns: "Cum ar putea cineva să sature cu pîine pe oamenii aceștia, aici, într-un loc pustiu?" 5. "Cîte pîini aveți?" i-a întrebat Isus. "Șapte", I-au răspuns ei. 6. Atunci a poruncit norodului să șadă pe pămînt; a luat cele șapte pîini; și, după ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; și ei le-au împărțit norodului. 7. Mai aveau și cîțiva peștișori: și Isus, după ce i-a binecuvîntat, a poruncit să-i împartă și pe aceia. 8. Au mîncat și s-au săturat, și au ridicat șapte coșnițe, pline cu rămășițele de fărîmituri. 9. Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul. 10. Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, și a venit în părțile Dalmanutei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Dumnezeu înaintea tuturor, a frînt-o, și a început să mănînce. 36. Toți s-au îmbărbătat atunci, și au luat și ei de au mîncat. 37. În corabie eram de toți: două sute șaptezeci și șase de suflete. 38. După ce s-au săturat, au ușurat corabia, aruncînd grîul în mare. 39. Cînd s-a făcut ziuă, n-au cunoscut pămîntul; dar au văzut de departe un golf, care avea maluri nisipoase, și au hotărît să împingă corabia într-acolo, dacă va fi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
bogat care sare pârleazul legii, că se întâmplă și în zilele noastre când tâlharul bogat este ocrotit de judecători (mai ales când are și imunitate parlamentară - zic eu); de omul dulce la grai și cald la inimă, nu te mai saturi; puțini recunosc în fața lumii că-s lipsiți de minte; cine nu cască ochii, cască punga; nici câinele nu părăsește casa de mâncare bună; dacă s-a dezlegat sacul, apoi să tot torni în coș, că moara nu stă defel; decât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a întins mâna spre o ogradă frumoasă, cu livadă și un șir de dughene așezate șnur cu fața la uliță. Din tot ce am văzut am priceput de ce se zbătea Marica Covrigoaia să fie stăpână pe cele două dughene... Când m-am săturat să admir gospodăria Măricuței, bătrânul mi-a făcut semn să pornim mai departe...Din loc în loc, mă face atent : „Ia privește la casa asta” sau „Am să-ți spun îndată ale cui sunt aceste dughene”. Și au fost câteva! După
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
alesături aparte, ce nu par a fi de pe la noi. Și îmbrăcămintea oamenilor se deosebește de a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu felul de a fi al armenilor. Când te i sătura să privești la cele de prin armenime, să pornim spre ulița unde se vinde făina sau, cum i se mai spune, Târgul Făinei. Mă rezem de un gard și privesc cu nesaț la tot ce mă înconjoară. După o vreme
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Dar poporul, poporul care înseamnă talpa, dacă nu opinca țării, cum a sărbătorit această zi de importanță națională, mă veți întreba. Păi românii, ajunși la sapă de lemn nu au sărbătorit, ci au mâncat, mai mult sau mai puțin pe săturate de ziua României, fiindcă s-a decretat pe ascuns o altă sărbătoare, măreața sărbătoare a fasolei cu ciolan, a sărmăluțelor și țuicii fierte, date în limita stocului disponibil amărăștenilor, care uită că mai au bătături la picioare și de aceea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că am dat și eu în doaga lui Dickens, care râdea și plângea odată cu personajele sale, pe măsură ce le punea pe pagină, ba încă eu fiind un adevărat român, am depășit demult capacitatea sensibilă a unui biet englez și plâng pe săturate înainte de a scrie. Despre râs, nu prea poate fi vorba, decât la modul românesc de a râde, adică râsul nostru a devenit cu timpul un fel de râsu-plânsu, modalitate de manifestare complexă, care poate să devină chiar o emblemă pentru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
la conducătorii noștri, vizavi de noi, nu pot ei să ne guverneze, sau noi suntem neguvernabili, altfel decât prin amenințarea că vom fi strânși cu menghinea puterii, tocmai de ce ne doare pe noi bărbații mai tare? Eu m-am cam săturat, să tot aud, că suferim genetic de boala fatalismului și a conspirației, împotriva bunelor noastre caractere și intenții, că nu suntem decât o adunare, cantonată într-o expectativă cârcotașă, că mămăliga nu are cum să explodeze, etc, etc... Ar trebui
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
iar la mijloc, lipit de peretele din față, străjuia un dulap din lemn pentru vase, dar nu numai, putea fi și o masă pentru scris, după cum aveam să descopăr mai târziu. Cât timp discută cu mama, eu nu mă mai săturam să privesc oamenii caremi zâmbeau nepăsători din poze. Când plecăm ne mulțumește și o întreabă pe mama dacă sunt la școală și dacă știu să scriu, să vin a doua zi să i scriu scrisori pentru copiii ei. Știam că
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
tu! mi-a spus Helen aruncându-mi restul de Cornetto. — Nu, mulțumesc. îmi venea să vomit numai când mă gândeam la mâncare. Nu, te rog s-o iei, mi-a spus Helen. Ți-am zis s-o iei. M-am săturat de Cornetto, dar indiferent de câte ori îi spun lu’ tata să ia Magnum de la centrul de înghețată, de fiecare dată se întoarce tot cu nenorocitele astea de Cornetto. O singură dată n-a venit cu Cornetto. Dar ce crezi c-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu pe tine“, dacă înțelegi unde bat. După asta, Brigit i-a făcut cu ochiul șmecherește, gest pentru care și-a mobilizat toți mușchii trupului. Asta ca să fie și mai elocventă și ca tipul să priceapă. Probabil că te-ai săturat de discursurile astea, i-a spus ea cu fermitate. Tipul, un italian tânăr și deloc urât, a dat din cap, ca și cum ar fi fost amețit. Singurul plus pe care-l avem eu și prietena mea e că nu suntem splendide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sunt o tipă superficială dacă mă arătam prea interesată de tratamentele de lux și de locul în care erau cazate celebritățile. De fapt, mi-am dat seama că probabil se așteptau să-i întreb toate chestiile astea. Probabil că se săturaseră deja de nou-veniții care strigau: —La o parte! Mă duc să mă bag în cada cu alge marine lângă personalități gen Hurricane Higgins! Așa că m-am prefăcut că nu-mi doream nimic altceva decât să stau cu ei și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la petrecerea mea. Cât tupeu pe el să considere că nici măcar nu fusese invitat! Brigit și cu mine dădusem petrecerea aia la vreo două săptămâni după fiascoul de la Rickshaw Rooms. De fapt, fusese ideea mea să dăm o petrecere. Mă săturasem să nu fiu invitată la petrecerile alea mișto din East Village și SoHo, așa că m-am decis să dau eu o petrecere la care să invit toate persoanele arătoase, cu relații, angajate în locuri super-tari pe care puteam pretinde că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întrebat-o. — în orice caz, până data viitoare. —Ești hotărâtă? — Ferm hotărâtă, mi-a confirmat ea. Astă seară trebuie s-o facem lată. —Ai dreptate. Sau aș putea să-l sun pe Wayne și... — NU! a urlat Brigit. M-am săturat de tine... —Cum? Am privit-o înfricoșată. —Nimic, a bolborosit ea. Nimic, doar că vreau să mă îmbăt, să-mi plâng de milă și să mă smiorcăi. Dacă iei cocaină nu mai poți să te simți mizerabil. Oricum, nu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
era limpede? Plecase din cauza mea. A fost numai vina mea, am scăpat vorbele. Dacă n-aș fi urât-o pe Anna, mama n-ar fi plâns și nu s-ar fi băgat în pat, iar tati nu s-ar fi săturat de noi toți și n-ar fi plecat. Când am terminat de vorbit, eram atât de oripilată încât am izbucnit în plâns. M-am smiorcăit puțin, după care am spus „Scuze“ și mi-am revenit. —Ți-a trecut vreodată prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atunci ce...? — Am spus că dorința ta de a evita momentul contemplării propriei persoane și a trecutului tău e atât de puternică, încât corpul tău te ajută oferindu-ți un alt fel de grijă. Pentru numele lui Dumnezeu! — M-am săturat de felul în care e interpretat orice gest, am spus eu cu răutate. M-a durut măseaua. Asta a fost tot. Mare scofală! —Tu ai fost cea care s-a întrebat de ce acum, mi-a reamintit Margot cu blândețe. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu m-am împiedicat și amândoi am căzut lați în mijlocul camerei. Au urmat câteva clipe delicioase în care am zăcut întinsă alături de el. După care John Joe a făcut o mică criză și a început să urle că s-a săturat să învârtă la coardă. într-un avânt de neașteptată mărinimie, m-am trezit învârtind la coardă împreună cu Nancy-ochelarista. Nancy era așa de pierdută în sălbăticia tranchilizantelor încât m-a îngrozit. După ce John Joe își rupsese mâinile învârtind coarda și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a adăugat. Ai ieșit pe cauțiune și trebuie să te prezinți la tribunal lunea viitoare. Și în clipa în care bărbatul viselor tale află că se poate să ajungi la pârnaie, o ia la picior. Brigit părea să se fi săturat de jocul ăla. — Oricum, nu mai ai nevoie de mine ca să inventez toate astea. Acum ai un iubit. —Ba n-am, m-am foit eu agitată. —Ba ai. Luke ce e? E un iubit. N-ai cum să negi! —încetează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
părea îngrozit. —Ce prostii spui tu acolo, femeie? Rachel, dă-mi ziarul, mi-a ordonat el. Ia uită-te aici, retardato, ia uite ce scrie la dată... Luke clătina din cap ca de obicei, iar eu am decis că mă săturasem să fiu exclusă din cercul lor. Unde sunt băieții? am întrebat. Sunt plecați, mi-a răspuns Luke. Trebuie să se întoarcă din secundă-n secundă. Chiar atunci, la ușă s-a stârnit o rumoare de nedescris. Se auzeau bufnituri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
e să stabilească a cui e vina. Atunci care e treaba lor? — Dacă reușim să depistăm și să analizăm sursa lipsei tale de încredere în tine, atunci vom ști cum să luptăm împotriva ei. Simțeam că mă apucă furia. Mă săturasem de toate până peste cap. Eram obosită și plictisită și voiam să mă culc. Cum se face, am spus țanțoșă, că am ceea ce tu numești o părere proastă despre mine, iar surorile mele nu suferă de problema asta? Toate avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și în trecut încercasem să mai reduc din cantități și nu reușisem. N-am fost capabilă, mi-am dat seama, simțind că la sentimentul de teamă se adăuga și unul de spaimă. Când începeam să iau droguri, nu mă mai săturam. Certuri și mai mari au izbucnit în jur fiindcă, spre uimirea lui Vincent, Stalin știa răspunsurile la toate întrebările de la Urmărire fără importanță. —Cum se poate? se lamenta Vincent fără încetare. Cum se poate? —Habar n-am, a spus Stalin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spus: — Da, e, puțin, nu-i așa? După care m-am detestat. Ar fi trebuit să spun ce-mi doresc. Tocmai ratasem o ocazie de a-mi schimba unul din vechile tipare comportamentale. Și, m-am gândit iritată, m-am săturat să aud răsunându-mi în creier vocea decorporalizată a lui Josephine făcându-mi tot felul de reproșuri. Și așa am continuat să hălăduim, trecând pe lângă un șir de bistrouri intime, cu lumini difuze. Chris le-a respins pe toate zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în speranța că povestea mașinii furate o să-i abată furia care era îndreptată asupra mea... —Philomena și Ted Hutchinson sunt în Tenerife, a șuierat mama. Ai fost numai tu cu el. — Da, mamă, așa e, am recunoscut eu veselă. Mă săturasem. Eram o femeie în toată firea. Din punctul ăsta, mama a luat-o razna. A încercat să mă pocnească, a aruncat în mine cu o perie de păr, s-a așezat pe un scaun, s-a ridicat din nou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]