7,371 matches
-
De asemenea, în evaluarea performanțelor, chestionarele se pot prezenta și sub forma unor liste, în care sunt cuprinse o serie de comportamente pe care trebuie să le aibă angajatul sau supervizorul, iar respondentul trebuie să coteze aceste nevoi pe o scală de cele mai multe ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și soluții ale acestora. Când se derulează „față în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autoevaluare permit obținerea de informații despre percepția individului asupra propriilor nevoi de învățare, dar și despre interesele acestuia. Chestionarul se poate prezenta sub forma unor întrebări deschise (vizând o serie de abilități necesare domeniului de activitate) sau sub forma unei scale ce cuprinde abilitățile respective, angajatul indicând nivelul atins de el în diverse arii de competență, pe o scală de la 1 la 5. 8. În planul de dezvoltare personală sunt cuprinse acțiunile pe care angajatul și le propune să le întreprindă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Chestionarul se poate prezenta sub forma unor întrebări deschise (vizând o serie de abilități necesare domeniului de activitate) sau sub forma unei scale ce cuprinde abilitățile respective, angajatul indicând nivelul atins de el în diverse arii de competență, pe o scală de la 1 la 5. 8. În planul de dezvoltare personală sunt cuprinse acțiunile pe care angajatul și le propune să le întreprindă pentru a învăța și pentru a se dezvolta. Realizarea acestui plan are ca punct de plecare analiza situației
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informaționali -, respectiv gradul de informare și conștientizare a oportunităților educaționale disponibile la nivel de comunitate. Caseta nr. 3 Ar fi foarte util ca aceste bariere să poată fi identificate, iar apoi să fie facilitată implicarea adulților în formare. Plecând de la „Scala de readaptare socială” (Social Readjustment Rating Scale, propusă de Holmes și Rahe, 1967) și încercând să măsoare impactul pe care îl au barierele interne și externe (în termeni de evenimente de viață) asupra abilității adulților de a se angaja în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a oportunităților educaționale disponibile la nivel de comunitate. Caseta nr. 3 Ar fi foarte util ca aceste bariere să poată fi identificate, iar apoi să fie facilitată implicarea adulților în formare. Plecând de la „Scala de readaptare socială” (Social Readjustment Rating Scale, propusă de Holmes și Rahe, 1967) și încercând să măsoare impactul pe care îl au barierele interne și externe (în termeni de evenimente de viață) asupra abilității adulților de a se angaja în activități de învățare, Mahoney (1991) a dezvoltat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ed.) (1991), Creating environments for effective adult learning, Jossey-Bass Inc. Publishers, San Francisco. Holliday, S.G.; Chandler, M.J. (1986), Wisdom: Explorations in Adult Competence: Contributions to Human Development, vol. XVII, Basel, Karger. Holmes, T.H.; Rahe, R.H. (1967), „The social readjustment rating scale”, Journal of Psychosomatic Research, nr. 11, pp. 213-218. Horn, J.L.; Donaldson, G. (1976), „On the Myth of Intellectual Decline in Adulthood”, American Psychological, nr. 31, pp. 701-717. Horowitz, M.; Schaefer, C.; Hiroto, D.; Wilner, N.; Levin, B. (1997), „Life Event
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aceea curent practicată în educația adulților. Într-adevăr, adulții se pot evalua pe ei înșiși sub diverse aspecte, destul de obiectiv și de relevant, mai ales dacă li se precizează parametrii urmăriți, iar aceștia sunt și prezentați, pe cât posibil, gradual-manifest (tip scale Lickert), însă autoevaluările „deschise”, de genul autocaracterizărilor narative, rămân, în continuare, destul de dificile chiar și pentru ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspectele de valorificat, dar și cele de ameliorat -, ajustarea conținuturilor și demersurilor ulterioare fiind în mare parte dependente de această diagnoză inițială; - identificarea stilurilor de învățare se realizează de obicei tot în momentele de debut, prin aplicarea unor teste sau scale de verificare. Nu avem în vedere doar identificarea unui stil anume de învățare, ci și determinarea eficienței deprinderilor de muncă intelectuală (mai ales în cazul adulților care nu au mai fost angajați în activități educative de mulți ani), știut fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este valorificat timpul alocat (și dacă e alocat corect); dacă sunt implicați și solicitați cursanții; dacă materialele folosite sunt elocvente și manipulate corect; dacă sarcinile didactice sunt relevante și bine explicate etc.; - evaluarea mediului social se realizează prin raportarea la scale care prezintă percepția reală și ideală a studenților și profesorilor asupra mediului. De asemenea, se folosește metoda observării de către un expert din afara cercului educațional. Importante sunt identificarea atmosferei de lucru, a manierei de interacțiune, depistarea eventualelor focare de tensiune, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-o serie de afirmații în funcție de care persoana trebuie să-și exprime acordul sau dezacordul pe o scală cu valori de la 1 la 5 (1 corespunde dezacordului puternic, iar 5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți, furnizori, acționari, experți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
De asemenea, în evaluarea performanțelor, chestionarele se pot prezenta și sub forma unor liste, în care sunt cuprinse o serie de comportamente pe care trebuie să le aibă angajatul sau supervizorul, iar respondentul trebuie să coteze aceste nevoi pe o scală de cele mai multe ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și soluții ale acestora. Când se derulează „față în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autoevaluare permit obținerea de informații despre percepția individului asupra propriilor nevoi de învățare, dar și despre interesele acestuia. Chestionarul se poate prezenta sub forma unor întrebări deschise (vizând o serie de abilități necesare domeniului de activitate) sau sub forma unei scale ce cuprinde abilitățile respective, angajatul indicând nivelul atins de el în diverse arii de competență, pe o scală de la 1 la 5. 8. În planul de dezvoltare personală sunt cuprinse acțiunile pe care angajatul și le propune să le întreprindă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Chestionarul se poate prezenta sub forma unor întrebări deschise (vizând o serie de abilități necesare domeniului de activitate) sau sub forma unei scale ce cuprinde abilitățile respective, angajatul indicând nivelul atins de el în diverse arii de competență, pe o scală de la 1 la 5. 8. În planul de dezvoltare personală sunt cuprinse acțiunile pe care angajatul și le propune să le întreprindă pentru a învăța și pentru a se dezvolta. Realizarea acestui plan are ca punct de plecare analiza situației
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inclusive particula Higgs. După ce am căpătat cunoașterea-conștiință a existenței anatomice, histologice și biochimice a creierului, nu putem nega existența sa infinitezimală, deci existența sa cuantică sau, simplu zis, a "creierului cuantic". Caracteristicile "creierului cuantic", spre deosebire de creierul "biochimic", impun: a) modificarea scalei de gândire și coborârea scării de măsurare spațială de la 10-2 la 10-12; b) modificarea relației certitudine-incertitudine în favoarea celei din urmă; c) modificarea relației spațiu-timp în favoarea celei din urmă; d) conștientizarea importanței "efectului observatorului" în interpretarea rezultatelor științifice. Etimologic, termenul de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
înțeleagă mai bine și mai profund dimensiunile (Wernimont și Fitzpatrick, 1972; Furnham, 1996; Tang, 1992; 1993; Lim și Teo, 1997 apud Hoon și Lim, 2001). În una din încercările de a înțelege aspectele legate de bani, s-a dezvoltat o scala de măsurare a eticii banilor (MES de Tang, 1992; 1993 apud Hoon și Lim, 2001), ceea ce a revelat existența mai multor aspecte referitoare la bani. Una din aceste dimensiuni este că banii reprezintă realizările individului în societate și sunt un
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
multor aspecte referitoare la bani. Una din aceste dimensiuni este că banii reprezintă realizările individului în societate și sunt un simbol pentru succes. Banii mai câștigă respectul persoanei în comunitate și conferă ideea de libertate și putere. Astfel, în urma aplicării scalei, s-au identificat trei dimensiuni ale banilor, care vizează componenta cognitivă a atitudinii față de bani a oamenilor (Hoon și Lim, 2001). Aceste dimensiuni sunt de interes global pentru că s-a emis ideea conform căreia au un impact asupra creșterii economice
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
necercetate a fost lipsa instrumentelor psihometrice care să măsoare credințe și comportamente legate de bani (Medina, Saegert și Gresham, 1996 apud Furham și Okamura, 1999). În anii 1970, Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Furham și Okamura, 1999) au folosit o scală simplă de diferențieri semantice, dar în anii 1980 (Forman, 1987; Bailey și Gustafson, 1986; Furnham, 1984; Gresham și Fontenot, 1989; Rubinstein, 1981; Yamanchi și Templer, 1982 apud Furnham și Okamura, 1999) și în anii 1990 (Bailey și Gustafson, 1991; Bailey
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de Țări. S-a relevat o asociere statistică negativă între valorizarea banilor și venitul pe cap de locuitor în majoritatea grupurilor naționale. Oamenii din Țările mai influente
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
un studiu în revista Psychology Today pentru a investiga atitudinea și sentimentele cititorilor față de bani, pentru a vedea importanța lor în viața cotidiană, ce asocieri implică și cum afectează relațiile apropiate. Unele dintre întrebări au fost combinate ulterior într-o scală „Midas”: cheltuitorii liberi au fost clasificați prin întrebări ca „Îmi face plăcere să cheltui bani”; „Aproape întotdeauna îmi cumpăr ce îmi doresc, indiferent de preț” fiind mai sănătoși și mai fericiți decât cei care se abțineau să cheltuie. Cei care
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
sănătate monetară”. Autorul utilizează termenii de patologie monetară, sănătate monetară și nebunie monetară ca sinonime, referindu-se întotdeauna la scorurile ridicate la chestionar, care sugerau credințe și comportamente patologice cu privire la bani. Varianta scurtă a chestionarului de sănătate monetară, este o scală de 20 itemi cu răspuns de tip da/nu, în timp ce instrumentele de măsură specifice ale patologiei sunt mai lungi și cu variante multiple de răspuns. Astfel fiind posibil să aplici șapte măsuri pe fiecare individ cu scalele lui Forman: cu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
monetară, este o scală de 20 itemi cu răspuns de tip da/nu, în timp ce instrumentele de măsură specifice ale patologiei sunt mai lungi și cu variante multiple de răspuns. Astfel fiind posibil să aplici șapte măsuri pe fiecare individ cu scalele lui Forman: cu cinci patologii specifice; un scor de sumarizare a patologiei; și un chestionar de sănătate monetară (Furnham și Okamura, 1999). Forman a evidențiat faptul că banii sunt deseori echivalați cu dragostea, aprecierea de sine, libertate, putere și securitate
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]