4,646 matches
-
pun în scenă fremătări care se vor stinge în parte pe terenul francez în deceniul următor, perioadă în care se vor înmulți cercetările multidisciplinare finanțate de organismele internaționale și privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice rămân însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale. Expansiunea unui mod de dominare economică al cărei eponim este piața se lasă surprinsă așadar într-un ansamblu de inițiative (și de lecturi ale acestora) care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu atât mai mult credințele cu cât acestea constituie o rezervă de identitate vandabilă în exterior și o trambulină identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt aserviți acestor sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Aceste tendințe de restructurare a țesutului productiv și comercial se conjugă cu o modificare a puterii politice asupra economiei care ar fi prea simplu de caracterizat ca o dezangajare a statului. Noi forme de mediere a economicului prin politic se schițează odată cu logicile de intervenție și negociere ale autorităților publice, de exemplu, pentru a evita retragerea sau pentru a încuraja implantarea unor firme pe teritoriile plasate sub competența lor (după importanță, stat, consilii regionale sau municipalități etc.); se modifică, la nivel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ocazii pentru noi creații spirituale. Ideea nu este Întâmplător, sporadic tratată de Eliade. Imposibilitatea cunoașterii miracolului, dragostea și timpul sunt teme majore, ce devin obsedant În literară a filosofului român, ce reușește să contureze precis un roman al cunoașterii, abia schițat de Camil Petrescu. Este „misterioasă și miraculoasă această epifanie a sacrului Într-un obiect sau context profan, adică această incognoscibilitate a sacrului, pentru cel care nu crede În sacru, Într un obiect care pentru el este un obiect profan”. Subliniind
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
suficiente; rezolvă problema; satisface în mod corespunzător trebuințele/așteptările/ pretențiile fiecărei părți; • sunt echitabile, corecte. e. Transpunerea în practică a variantelor selectate (care satisfac cel mai bine interesele profunde ale părților) Este pasul când discutăm ce va face fiecare și schițăm un program de lucru. Ne vom asigura că fiecare înțelege ce are de făcut și vom prevedea niște termene pentru o apreciere globală. Ca metodă pentru rezolvarea conflictelor putem menționa și negocierea. Ea apare ca tot mai necesară în relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
complexe el știe ce îl așteaptă intrând în pielea unui om. În ceea ce priește însușirile Acriviței, ,,îndrăcita’’ consoartă a lui kir Ianulea, este de reținut un amănunt pe care naratorul îl avansează din primul moment al cunoștinței cu eroina sa. Schițând portretul fiicei lui Hagi Cănuță, prozatorul notează ,,fata era vestită și frumoasă; numai atâta cusur avea și ea, că se uita, uneori, nu întotdeauna, cruciș’’ și că, fapt semnificativ, lui kir Ianulea ,,tocmai asta îi plăcea (...) cu deosebire’’. Astfel ,,însemnata
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
legată de felul în care concepe consecințele generative ale anarhiei. În timp ce dinamica socializării se supune variației interne, sistemul internațional definește o buclă de retroacțiune pozitivă auto-susținută, ce încurajează convergența pe termen lung a sistemului internațional în jurul păcii democratice. După ce am schițat cele trei modele, în Tabelul 2.1 sunt rezumate atributele lor centrale. Tabel 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) Variabila cheie Statul-ca-actor Statutul anarhiei Neorealism Structura materială Ambiguu Reproductiv Instituționalism Structura instituțională Rațional Reproductiv Liberalism Structura culturală Reflexiv Transformativ Către o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
piesele din trecut. Dar, în paralel, sociologii arată, cu ajutorul convorbirilor (Menger, 1997), că miza lor este de a îmbrățișa vocația creatorului operei. Întoarcerea la operă își găsește legitimitatea în tensiunea dintre existența ei factuală și punerea originală în scenă. Se schițează un model pur de actor, la care tind să se conformeze, prin imitație, celelalte tipuri de interpreți de scenă (Paradeise, 1998). Dirijorii constituie "impulsuri" inițiale și marchează o dată înscriindu-și munca într-o devenire istorică a operei. La rândul lor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
big animal care se rostogolea greoi în sus. Important e însă că "m-am încălzit": sânt cuprins de o adevărată isterie ludică și, după ce execut, pe treptele amfiteatrului, provocat de vastitatea spațiului în care sîntem proiectați, câteva mișcări ritmice care schițează un soi de ritual al victoriei (m-am declarat, desigur, învingător), simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că enormul semicerc al amfiteatrului, cu brazii din jurul său și cu cerul de deasupra
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că enormul semicerc al amfiteatrului, cu brazii din jurul său și cu cerul de deasupra, se prăvălește asupra mea, execut mai întîi câțiva "pași de rutină", schițez câteva piruete, două-trei salturi... Sânt îmbrăcat în "ginși" negri și un T-shirt negru peste care este aruncată neglijent, deschisă în față, o bluză alb-bej, din bumbac și in, cu mânecile mari și bufante. După ce consider că mi-am încheiat încălzirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mi se pare excelentă. Plecăm către scenă și, cum ieșim din birou, le regăsesc, cu o tresărire plăcută de familiaritate, pe cele patru gărzi de corp cu firele lor răsucite care le ies din urechi și le intră sub haină. Schițez, fără nici un succes, un zâmbet de recunoaștere către unul dintre tinerii robuști. Mă ignoră cu desăvârșire, fapt care, pentru o clipă, mă mâhnește nespus de tare, întrucît mă legănam în iluzia că se lămuriseră în privința mea și că mă acceptaseră
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Nu mai citește, nu mai ascultă muzică. Nimic din ce vorbesc cu Monica la telefon nu-l interesează și nu îi stârnește reacții. De obicei comenta din off și, nu rareori, îi smulgeam hohote de râs. Acum, când și când, schițează ― după spusele Monicăi ― un surâs vag. Deodată, mă aude spunîndu-i Monicăi că n-am reușit, azi dimineață, să "intru" în Simfoniile 2 și 3 ale lui Brahms. În două clipe apare la telefon. Vorbește precipitat: "Gabriel, nu se poate, te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să-l iei în palmă și că, suflând asupra lui, urma să se desprindă și să plutească în aer ca un fulg de păpădie), cu inconfundabilul mers al balerinelor, iar umărul stâng se zbătea la intervale regulate ca și cum ar fi schițat la nesfârșit o tentativă ratată de zbor. Pleoapele, la rândul lor, păreau uneori că uită să se deschidă și trebuiau ajutate de o scurtă torsiune a gâtului. Toate aceste ticuri, îngemănate cu artrozele cu care marii balerini plătesc cel mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
erau numai de grosimea unui ac. Artistul își taie din sticlă și din marmură ținte de grosimea indicată, acopere o placă de metal c-un fel de aluat (care uscat devine vârtos ca piatra) și, pe când e moale încă, el schițează desemnul său și apoi înfinge țintele de colori una lângă alta, des și într-un amestec hotărât de mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de broderie în piatră; ci pe când la broderia comună colorile deosebite sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se formară două tabere. Una primea rezoluția Porții ș-o încuraja, cealaltă păstra o rece rezervă. Dar cu câtă pripă se lucra din toate părțile putem judeca din împrejurarea că la 1 iunie se 'ncepuse jocul de întrebări și răspunsuri schițat mai sus, iar la 8 iunie retragerea puterilor de nord era un fapt împlinit deja. Drept că, în vremea aceasta multe s-au întîmplat. Au fost un moment în care principele Gorciacoff au voit să riște tot pe o carte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său; posito în sfârșit că turcul n-ar rămânea în Europa decât cu Constantinopole și o parte a Rumeliei, având posesiunile sale principale în Asia. E evident că greutățile politice s-ar naște abia în urma schimbărilor pe cari le-am schițat și cari au și fost de mult propuse. E evident că micele state de pe Peninsula Balcanică, ieșite din letargia în care le ține domnia turcească, ar forma prin rivalitățile lor politice, naționale și religioase un pericol mult mai mare pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că la toate momentele mai solemne din cursul serbărei se trăgeau clopotele dimpreună cu Bugea și se dau mai multe rânduri de salve, care toate împreună împrumutau serbărei o față mai solemnă și mai maiestoasă. Pîn-aici ne-am încercat a schița partea festivă și partea religioasă a serbărei, rămâne să informăm publicul despre partea veselă, despre petrecerile și îndeletnicirile ce au urmat în ambele zile festive cu ocaziunea meselor comune în portic și începînd de sara până adânc în noapte. La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
uz și este lăsată în paragină, trecând în subordinea altor întreprinderi din Galați. În anul 1981, cu complicitatea Primăriei, care ar fi fost obligată să o apere și să o păstreze, a fost distrusă până la temelie, fără ca vreo autoritate să schițeze un cât de mic gest de protejare pentru niște bunuri materiale ce puteau fi încă de folos locuitorilor comunei. A dispărut astfel una din construcțiile care ar fi trebuit să rămână încă multă vreme în picioare și pentru utilitate, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici câteva. Anchete științifice La drept vorbind, administrația franceză a urmat o dublă cale în 1993, când au fost realizate primele statistici administrative. În afară de această contabilitate oficială, au fost lansate oferte de cercetare și câteva echipe au încercat atunci să schițeze un tablou al situației. Ancheta de victimizare a fost una dintre direcțiile adoptate. Este una dintre cele mai folosite metode pe plan internațional, dar nu singura. Ne vom mărgini în acest capitol la o reflecție destul de grosieră asupra frecvenței violențelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a creditului și relațiile dintre ratele de schimb, așa cum se întîmpla în sistemul etalonului-aur și în sistemul Bretton-Woods (Strange 1971, 1976), ci este un sistem în care statele au pierdut în mare măsură controlul asupra asigurării creditului către piețe: lumea schițată în Casino Capitalism (Strange 1986b). Legătura dintre baza economică națională și forța monedei sale aproape a dispărut, deși acest lucru nu împiedică statele să-și supraevalueze moneda din mîndrie, dorință de prestigiu sau alte noțiuni prost concepute ale bunăstării economice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sunt alăturate pentru a desemna statul de tip keynesian-beveridgian. Statul bunăstării sociale și democrația Într-o anumită măsură, statele bunăstării sociale postbelice au fost punctul culminant al procesului de creare a statului-națiune ale cărui începuturi odată cu Revoluția Franceză au fost schițate mai sus. În 1950, T.H. Marshall a argumentat că a fost permisă completarea cetățeniei politice, care câștigase drepturile asociate democrației liberale, cu cetățenia socială, implicând o serie de drepturi statutului bunăstării sociale.13 Dar, în același timp, altă mișcare a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
socială sau drept, în facultate experimentează socializarea anticipatoare atunci când sunt încurajați să gândească ca un medic, asistent social sau magistrat. În mod similar, o femeie însărcinată poate citi despre modul în care se cresc copiii și poate chiar începe să schițeze un plan cum va îngriji și educa propriul copil, chiar dacă în realitate ea nu a devenit mamă. Ca interes manifest pentru o profesie, socializarea anticipatoare apare la tineri ca urmare a influențelor mediului social în care trăiesc (părinți, rude, prieteni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]