4,338 matches
-
un greu păcat pe cuget; eu sunt acela care, în anul cutare, am omorât pe muscalul din Calea Moșilor. În locul meu au fost osândiți trei oameni nevinovați care și astăzi zac în ocnă. Vreau să-mi descarc sufletul. Uite, colo, scoarța asta e furată de la muscal. Uite, perna cealaltă, uite cutare și cutare lucru, toate le-am luat după omor. și muribundul mai dă și alte dovezi care toate sunt adevărate. Omul moare. Se face cercetare și se cere liberare din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
război a României. Nu uitase atitudinea lui în afacerea "Skoda". Nu a uitat-o nici Iuliu Maniu, dar nu cu aceleași sentimente pe care le-a păstrat Beneș. 50 Veturia Goga, soția lui Octavian Goga, oferise Elenei Lupescu, o frumoasă scoarță ardelenească. În aceeași seară, a telefonat soțul ei, care se afla în străinătate, spunînd că Duduia a fost extrem de încîntată de cadoul primit. Erau semne că o apropiere de palat era un drum bun. Într-adevăr, de Crăciun, în 1937
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase baluri din zonă. Erau selecte, nu intra oricine cum vrea, să provoace ca-n alte părți dezordine
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la livadă cu stâlpi mari. Numără nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul să fie cu cioturi, având scoarța groasă, înseamnă că alesul inimii sale va fi om bogat. Apoi, cu ochii legați intră în cameră și se îndreaptă spre străchini. Dacă o atinge pe cea cu pieptene, alesul va fi unul bătrân și colțat (știrb), iar dacă va
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
biserică,la hram, la nunți, botezuri) mama îmbrăca acest cheptar deosebit de frumos. Pentru completarea lăzii cu zestre, ne-au făcut la amândouă fetele, câte o bundiță (scurtă cu prim brumăriu și dihori). Deasupra lăzii se așezau în straturi: cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
petrecute împreună cu sătenii mei! Multe și frumoase amintiri care n-au voie să se piardă în negura timpului! Nucii bătrâni În livada noastră am avut trei nuci bătrâni de vreme. I-a sădit bunicul. Aveau trunchiul gros, acoperit cu o scoarță plină de adâncituri, brăzdați parcă de "nervuri" neregulate. Coroana mare, rotundă, umbrea mare parte din livadă. Multe ramuri erau susținute de niște prăjini groase, lungi și foarte rezistente. Cele mai groase erau lăsate aproape de pământ, culcate, parcă vrând să se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și ei veneau cu soțiile și copiii (Iliuță, Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe) tot în trandafiri, respectând modelul lor. Pe masă, era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aparținea Shogunului Tokugawa. Aici, am admirat un pin care are vârsta de peste 300 de ani, o adevărată operă de artă. De fapt, este un monument al naturii ce seamănă cu o pagodă. Fascinată de frumusețea-i monumentală, i-am mângâiat scoarța ridată, iar lângă trunchiul lui, ancorat cu funii de oțel, am făcut câteva fotografii. Pavilionul de ceai(„dojo-ul”) este din lemn, fiind compus din două încăperi despărțite prin uși glisante. Într-una din încăperi se pregătește ceaiul, iar în cealaltă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1924 Această carte este cumpărată de Ioan Cozma și dăruită bisericii din satul Frenciugi În anul 1924. Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1926 <f.l.z> Grâu Vasile sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1926. Triod (vechi), p. 46. Muzeul bisericii din satul Frenciugi. 1930-1931 <f.l.z.> Amintiri / Grâu Dimitrie / clasa III. S.C. / 930 -31 / Huși. Noul Testament, vechi, p. 3, Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1961 <f.l.z.> preut Const
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1924 Această carte este cumpărată de Ioan Cozma și dăruită bisericii din satul Frenciugi În anul 1924. Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1926 <f.l.z> Grâu Vasile sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1926. Triod (vechi), p. 46. Muzeul bisericii din satul Frenciugi. 1930-1931 <f.l.z.> Amintiri / Grâu Dimitrie / clasa III. S.C. / 930 -31 / Huși. Noul Testament, vechi, p. 3, Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1961 <f.l.z.> preut Const(antin) Popescu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de la Ipatele. Cântăreț V. Diaconu Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1986. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN DIN PAROHIA FRENCIUGI ÎMPREUNĂ CU UN SOBOR FORMAT DIN URMĂTORII PREOȚI, SUBSEMNAȚI. DUMNEZEU SĂPL IERTE ȘI
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cântăreț V. Diaconu Evhologiu Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 1986 aprilie 1 Citită cu mare atenție de mine Grâu Vasile la anul 1986, vrâstă 73 primăveri. / 1 aprilie 1986-1 martie 1987. Grâu Vasile, sat Frenciugi, am citit din scoarță În scoarță această carte. 1986. Triod (vechi). Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1987 ianuarie 27 27 IANUARIE 1987 AM OFICIAT SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII PREOTULUI FLIGLER CONSTANTIN DIN PAROHIA FRENCIUGI ÎMPREUNĂ CU UN SOBOR FORMAT DIN URMĂTORII PREOȚI, SUBSEMNAȚI. DUMNEZEU SĂPL IERTE ȘI SĂ-L
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
stăpâne, povestea e aproape de sfârșit. Vânătorii s-au așezat, urciorul de vin a trecut din mână În mână, pe când unul dintre ei pregătea o bucată mare de friptură. Totul foarte repede și cu multă veselie... Pentru măritul domn au așternut scoarțe scumpe pe un trunchi uscat lângă foc. Friptura tocmai Începuse să sfârâie și oamenii Își treceau a doua oară urciorul de vin unul altuia, când ucigașii au năvălit peste ei și i-au măcelărit mișelește pe la spate. Nici n-au
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, Încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct În căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai Înaltă, Împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
bunicului fugăreau fulgii de cenușă peste șinele de tren, năclăindu-le blana, apoi cenușa începu să sângereze în imagini și trecu peste mama sa care dormea și prăfui fața fiului meu care visa luna și în timpul visului i-au întunecat scoarța lunară și apoi zburară mai departe, dar îndată ce trecură de lună totul deveni mai luminos ca niciodată, iar cenușa începu să se scurgă spre pământ, învârtindu-se, strălucitoare acum, fiind înghițită curând de o viziune luminoasă în care imaginile încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Infernului). Toată lumea se înghesuie să se fotografieze - o poză cu Atlanticul în fundal îi va impresiona cu siguranță pe cei de acasă. Eu mă aventurez pe faleza abruptă până jos, pe un limb ce pare de proveniență vulcanică: are o scoarță „încrețită”, precum un sâmbure de prună, năpădită de scoici și zdrențe de mușchi. Valuri calde și înspumate se sparg de stâncă, umplu toate defileurile și văgăunile pietrei - sunt împroșcat cu miriade de stropi sărați. „Oceanul de smarald” e numele poetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aranjament artistic de butași, un fel de împletitură a energiilor latente ale viei, pe terasa unde am ieșit să contemplu împrejurimile, și plimbarea extrem de plăcută prin pădurea din apropiere. Un aer proaspăt, de ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
succed diverși cântăreți și scamatori, aplaudați frenetic. Casa părintească a lui Kupala, în care clasicul a petrecut mai mulți ani de viață, e formată din două odăi și o tindă - o arhitectură extrem de simplă - cu un interior tradițional: mobilier frust, scoarțe pe pereți, stative de țesut, unelte de tâmplărie. Semnele prezenței unui spirit al literaturii, exprimate în cărți, fotografii sau scule de scris, sunt destul de vagi. Examinez împreună cu Nae Prelipceanu încăperile, traducându-i din rusă explicațiile ghidului. Un orgoliu de cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
științifică, care va trezi umbrele pline de cruzime ale misteriosului și ale magicului, lucrurile care se află într-o perfectă corelație. Printre "previziunile romantice" care nu rezistă unei călătorii în "Palestina" făcând excursia la fel de redutabilă ca un foraj în adâncurile scoarței sau ca o ascesiune spre slăvile năzuințelor omului sunt și câteva foarte contemporane, fiecare epocă umflând bășica după stilul și puterile sale. În acest moment, am dori să asistăm la o coabitare a zeilor, pentru o liberă și sănătoasă concurență
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ceea ce e inacceptabil este trăsătura definitorie a omului civilizat, încă din paleolitic, și el n-ar fi devenit astfel dacă nu aceasta ar fi fost caracteristica a ceea ce e viu. Membrană protectoare, carapace, învelitoare a sistemului nervos, cornee, armură, cortex, scoarță, cheratină lucioasă ori perniță de grăsime: tot ce nu e simplă materie inertă într-un înveliș. O frontieră. O încapsulare. Placenta, pentru noi, în spațiul uterin. La embrion, pielea este primul organ care se dezvoltă, pentru a sustrage începutul de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cintez. Mai mult nu știu aceștia din urmă". Aceeași reflecție e de găsit în O istorie de demult din același an: Am auzit că citești pe Kant și pe Schopenhauer; și dumneata mi-ai spus... Ai să-i știi din scoarță în scoarță... Ai să-i știi și pe alții, toți filozofi urâți și spâni... Dar dacă nu știi ce-i aceea un botgros, ori o privighetoare, ori o noapte cu lună, n-ai făcut nimic". Peste ani (1921) lecturi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mult nu știu aceștia din urmă". Aceeași reflecție e de găsit în O istorie de demult din același an: Am auzit că citești pe Kant și pe Schopenhauer; și dumneata mi-ai spus... Ai să-i știi din scoarță în scoarță... Ai să-i știi și pe alții, toți filozofi urâți și spâni... Dar dacă nu știi ce-i aceea un botgros, ori o privighetoare, ori o noapte cu lună, n-ai făcut nimic". Peste ani (1921) lecturi de alte genuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]