4,267 matches
-
din dușmănie îl lovește cu mâna, așa încât acela moare, cel ce a lovit trebuie dat morții, că este ucigaș, și răzbunătorul sângelui vărsat îl poate ucide pe ucigaș îndată ce-l va întâlni (Num 35, 20-21). Autorul celor zece porunci - potrivit Scripturii, Dumnezeu însuși - intervine frecvent în diferitele împrejurări ale poporului izraelit, poruncind să fie scos din mijlocul poporului și ucis un om sau altul, în funcție de gravitatea faptelor sale. Dumnezeu l-a lăudat pe Avraam pentru că, fără nici o ezitare, era pe punctul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cărturarii erau mustrați cu asprime de către Cristos: Ca la un tâlhar ați ieșit cu săbii și toiege, ca să mă prindeți. În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu m-ați prins. Dar acestea sunt ca să se împlinească Scripturile. Intervenția lui Isus de a vindeca urechea slujitorului trebuie înțeleasă ca o atitudine nonviolentă, radicală și reparatoare, aducătoare de pace ca răspuns la orice formă de violență; o pace nu doar proclamată, ci realizabilă mai ales la nivel individual. Fiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
drept, dar și a păstrării unei conștiințe creștine corespunzătoare în mijlocul tuturor situațiilor concrete. Creștinarea armatei romane nu s-a rezolvat brusc, nici atunci și nici altădată. Scriitorii creștini, din primele cinci secole ale Bisericii primare, urmând exemplul oferit de Sfintele Scripturi, nu au întâmpinat dificultăți în apropierea vieții militare de cea religioasă, pentru că ambele prezintă multe puncte asemănătoare în desfășurarea lor: viața asociativă, disciplina riguroasă, ascultarea oarbă, spiritul de sacrificiu, sensul profund al datoriei și riscurile morții. 2.1.1. Clement
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de conștiință, se regăsesc în gnosticism și maniheism. Antimilitarismul s-a dezvoltat în interiorul acestor două erezii creștine care propagau o doctrină subiectivistă. La baza reformei religioase a acestor erezii se afla o inspirație personală arbitrară, o liberă interpretare a Sfintelor Scripturi și validitatea singulară a moralei subiective. Aceste trei aspecte au fost negate dintru început de Biserica universală, care se considera singura depozitară a adevărurilor creștine, singura autoritate oficială capabilă să interpreteze genuin conținutul cărților sacre, autoritate creată de Cristos pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
judecată și dreptate (Is 9, 4.5b.6b). În baza celor afirmate de Sfânta Scriptură, concludeau montaniștii, creștinul trebuind să-și imite Maestrul în toate, nu se putea dedica vieții militare și nici purta arme, pentru că acelea despre care vorbește Scriptura și Cristos erau numite astfel doar alegoric. A treia motivație antimilitaristă a montaniștilor se baza pe apartenența creștinului la Evanghelie: creștinul, fiu al adevărului, al blândeții și al dreptății (Filip 2, 5), îl are ca părinte pe Isus Cristos, personificarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
așa cum este posibil, nu trebuie să credem că aici creștinii ar fi fost numeroși numai pentru a da plauzibilitate evenimentului. Întreaga literatură patristică citată ne evidențiază interesul Bisericii primare față de problema serviciului militar și interpretarea războiului drept din perspectiva Sfintei Scripturii și a teologiei creștine, în care se insista asupra respectării conștiinței personale și a prețuirii păcii. Imaginea soldatului este aplicată în sens spiritual pentru a lupta împotriva păcatului, iar recursul la rugăciune era văzut ca cea mai puternică armă împotriva
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Lumea este o ordinata collectio creaturarum, un tot coerent, guvernat de legi și nu o lavă informă. O sinteză filosofică a lumii a fost construită, oferind o viziune completă a universului. Totuși, aceasta se prezintă în cadrul unei autorități: cea a Scripturilor și a Bisericii. Orice-ar fi, o moștenire rămâne, iar ea este comună europenilor: considerăm că orice gând, proiect, inițiativă trebuie controlate de rațiune. Aceasta este apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să fie crucificat drept pe când evreii, iubiții săi conaționali, se pregăteau să serbeze Paștele. Crucificarea a reușit admirabil, fiind executată sută la sută profesional, ba i-a reușit susnumitului Isus, la modul magistral și Invierea, fix a treia zi, după Scripturi, nici o iotă în plus sau în minus, ca să creadă tot dobitocul că aici este de adevărat o mașinațiune curat dumnezeiască, nu o mânăreală oarecare a unui nepriceput. Și iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
când consimți în tăcere la grozăviile în care Băsescu și șleahta sa de criminali, au târât cu forța acest popor, nu reușești să te speli de păcate radicalizându-ți discursul și trăgându-i cu „Trăiască regele!", a patra zi după scripturi. Deci, domnilor, nu vi se face oarecum greață și o lehamite nesfârșită, când vedeți modul oripilant al momentului, când băsistul notoriu, devine monarhist peste noapte, aproximativ cu aceeași viteză și după identica metodă cu care pedeliștii (partid democrat de stânga
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în lumina Evangheliei Mântuitorului și a scrierilor Sfinților Părinți. Studiind operele patristice, descoperim cu bucurie conglăsuirea minunată a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
conglăsuirea minunată a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și învățăturile patristice care sunt parte componentă a Sfintei Tradiții au caracter universal”<footnote
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Membru al Academiei Române, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 40, EIBMBOR, București, 1994, p. 64. footnote>, constituie călăuze sigure în cunoașterea și trăirea Evangheliei lui Iisus. Nu există călăuze mai bune pentru a înțelege bogăția de sensuri a cuvintelor Scripturii, pentru că ei cunoșteau în amănunt orice carte a Sfintei Scripturi și bogăția harului Sfântului Duh sălășluia în ei. Învățătura Părinților nu e mai puțin importantă decât cuvintele Scripturii de care această învățătură nu se desparte niciodată<footnote Pr. Prof. Ștefan
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
40, EIBMBOR, București, 1994, p. 64. footnote>, constituie călăuze sigure în cunoașterea și trăirea Evangheliei lui Iisus. Nu există călăuze mai bune pentru a înțelege bogăția de sensuri a cuvintelor Scripturii, pentru că ei cunoșteau în amănunt orice carte a Sfintei Scripturi și bogăția harului Sfântului Duh sălășluia în ei. Învățătura Părinților nu e mai puțin importantă decât cuvintele Scripturii de care această învățătură nu se desparte niciodată<footnote Pr. Prof. Ștefan Alexe, „Sfinții Părinți în preocupările Prea Fericitului Patriarh Iustin”, în
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
există călăuze mai bune pentru a înțelege bogăția de sensuri a cuvintelor Scripturii, pentru că ei cunoșteau în amănunt orice carte a Sfintei Scripturi și bogăția harului Sfântului Duh sălășluia în ei. Învățătura Părinților nu e mai puțin importantă decât cuvintele Scripturii de care această învățătură nu se desparte niciodată<footnote Pr. Prof. Ștefan Alexe, „Sfinții Părinți în preocupările Prea Fericitului Patriarh Iustin”, în rev. , CIII (1985), nr. 3-4, p. 266. footnote>. Scrierile patristice ne sunt „sfetnic și arvună pentru adevăr”<footnote
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
divină ca și Sfânta Scriptură. Teologii și Conciliile ecumenice recurg la scrierile patristice pentru a dovedi adevărurile de credință, ca la unul dintre cele mai apodictice argumente, căci aceste scrieri stau la temelia Teologiei creștine, elaborată pe baza aprofundării Sfintei Scripturi și constituie succesiunea sau moștenirea apostolică, adică tezaurul Sfintei Tradiții, de neprețuită valoare pentru viața Bisericii și a fiecărui creștin<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 14. footnote>. Învățăturile ce au primit consimțământul unanim al Părinților Bisericii
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
credința și meritele. Parafrazându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că, după cum substanța aromatelor, cu cât este mai mult frecată între degetele noastre, cu atât răspândește mai mult parfum, tot astfel vedem că se întâmplă atât cu Scriptura, cât și cu scrierile Sfinților Părinți: cu cât se străduiește cineva să le cerceteze mai mult, cu atât poate să vadă comoara ascunsă în ele și să cunoască de acolo o bogăție de negrăit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
poate să vadă comoara ascunsă în ele și să cunoască de acolo o bogăție de negrăit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 13, 1 la Facere, P. G. LIII, col. 106. footnote>, căci mare câștig dobândim din citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor patristice: „mai întâi, ni se îmbogățește limba (nemaigrăind cuvinte urâten.n.): apoi sufletul se întraripează și se înalță; se luminează cu lumina Soarelui Dreptății; scapă totodată de vătămarea gândurilor rele și se bucură de tihnă și liniște
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Iar când consimți în tăcere la grozăviile în care Băsănău și șleahta sa de criminali, au târât cu forța acest popor, nu reușești să te speli de păcate radicalizânduți discursul și trăgându-i cu „Trăiască regele!”, a patra zi după scripturi. Deci, domnilor, nu vi se face oarecum greață și o lehamite nesfârșită, când vedeți modul oripilant al momentului, când băsistul notoriu, devine monarhist peste noapte, aproximativ cu aceeași viteză și după identica metodă cu care pedeliștii (partid democrat de stânga
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
este citată ca sursă de autoritate și mijloc de revelație a lui Dumnezeu în legătură cu marea majoritate a problemelor religioase. Această observație este valabilă în cea mai mare măsură pentru comunitățile religioase de orientare protestantă ce au la bază principiul "Sola Scriptura". Subiectele referitoare la practicile religioase par să ocupe un loc mai puțin important în discursul religios al comunităților virtuale, termenii-cheie ai acestei categorii fiind mai puțin frecvenți. Totuși, dintre aceștia se remarcă rugăciunea, care este cea mai comună practică religioasă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se apropie și mai mult de miezul învățăturilor de credință. Un veșnic îndrăgostit de arta retorică, de discuții și convorbiri, Augustin îl abordează și pe preotul Simplicianus, „urmașul Sfântului Ambrozie ca episcop al Milanului”. Alături de convorbiri se adaugă lecturarea Sfintei Scripturi și a cărților neoplatonicilor celebri ca Platon (†220 d.Hr.) și Parfesin (†304 d.Hr.) în formarea viziunii asupra creștinismului. Se pare că acesta este momentul decisiv în ce privește drumul lui de căutare a lui Dumnezeu. Anul 386 este legat de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în ce privește drumul lui de căutare a lui Dumnezeu. Anul 386 este legat de momentul culminant din grădina din Milan, în care o voce de copil îi spune: „tolle, lege” -„ia, citește”. Dând ascultare glasului, Augustin a deschis la întâmplare Sfânta Scriptură la Romani 13, 13-14: „să umblăm cuviincios ca ziua; nu în ospețe și beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Ereticii înșiși alergau cu ortodocșii spre a asculta cu nemăsurată ardoare aceste cărți sau predici ale lui Augustin, cărți care izvorau și se revărsau prin minunatul har al lui Dumnezeu, cărți echipate cu mare bogăție rațională și cu autoritatea Sfintei Scripturi”. I.2. Opera teologică și didactică a Fericitului Augustin Printre numeroșii scriitori bisericești ai secolelor IV și V, Fericitul Augustin este un caz aparte. Augustin ne învață, prin viața și opera lui, lucruri pe care nici un alt Părinte sau scriitor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Atât de multe a discutat și a publicat Augustin, atât de multe sunt cele discutate de el în Biserică, atât de multe sunt cele înlăturate și îndreptate, fie că erau scrise împotriva ereticilor, fie că erau comentarii la cărțile Sfintei Scripturi, pentru zidirea fiilor sfinți ai Bisericii, încât cu greu ar putea un studios să le citească și să le știe”. Observația lui Possidius, că i-ar fi greu unui studios să citească și să știe tot ceea ce a scris sau
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]