5,506 matches
-
vedea și aici selecția de gust, ilustrativi sunt simboliștii, secesioniștii, cei cu o marcată sensibilitate decadentă. Românii sunt Ștefan Luchian ortografiat adesea Lukian -, Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Constantin Artachino, Ludovic Bassarab, Ștefan Popescu etc., dar și sculptorii Frederic Storck și Oscar Spaethe. Avem în principal pictorii și sculptorii care constituiseră Salonul Independenților și care se vor regăsi și în cadrul Tinerimii artistice după dispariția revistei, continuând astfel proiectul. Prezența pictorilor străini în revistă are semnificația efortului de sincronizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o marcată sensibilitate decadentă. Românii sunt Ștefan Luchian ortografiat adesea Lukian -, Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Constantin Artachino, Ludovic Bassarab, Ștefan Popescu etc., dar și sculptorii Frederic Storck și Oscar Spaethe. Avem în principal pictorii și sculptorii care constituiseră Salonul Independenților și care se vor regăsi și în cadrul Tinerimii artistice după dispariția revistei, continuând astfel proiectul. Prezența pictorilor străini în revistă are semnificația efortului de sincronizare cu direcțiile noi în pictura europeană. Printre ei regăsim nume mari
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima și de a înțelege; dacă într-o zi el vede lucruri frumoase, el va deveni mai bun"507. Artiștii români, pictori și sculptori, care apar în primul număr al revistei din iunie 1900 sunt: Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Sonia I. Nădejde, Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gravurile lui Frank Brangwyn un catalog raisonné. Sunt așteptați pictorii români, G.D. Mirea, Kimon Loghi, Strâmbu și Artur Verona, primii doi din serie apărând în numărul 3-4 din 1900. În acest număr, colaborarea europeană a revistei se extinde cu un sculptor din Sankt-Petersburg, Mark Antokolsky, căruia atât Victor Vasnețov 508, în 1884, cât și Ivan Kramskoy, în 1876, îi fac câte un reușit portret cu același titlu, Portretul sculptorului Mark Antokolsky. Sculptorul era recunoscut pentru câteva dintre sculpturile sale având ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1900. În acest număr, colaborarea europeană a revistei se extinde cu un sculptor din Sankt-Petersburg, Mark Antokolsky, căruia atât Victor Vasnețov 508, în 1884, cât și Ivan Kramskoy, în 1876, îi fac câte un reușit portret cu același titlu, Portretul sculptorului Mark Antokolsky. Sculptorul era recunoscut pentru câteva dintre sculpturile sale având ca temă personaje istorice, Ivan cel groaznic (1871), Yermak Timofeevici, dar și personalități culturale, precum Spinoza (1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
număr, colaborarea europeană a revistei se extinde cu un sculptor din Sankt-Petersburg, Mark Antokolsky, căruia atât Victor Vasnețov 508, în 1884, cât și Ivan Kramskoy, în 1876, îi fac câte un reușit portret cu același titlu, Portretul sculptorului Mark Antokolsky. Sculptorul era recunoscut pentru câteva dintre sculpturile sale având ca temă personaje istorice, Ivan cel groaznic (1871), Yermak Timofeevici, dar și personalități culturale, precum Spinoza (1882) sau Moartea lui Socrate (1875), însă nu este de neglijat nici existența unui simbolism latent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face parte, probabil, dintr-o lojă masonică 523, fac apel la un gnosticism subiacent. "Ștampile" masonice sunt imprimate și în diferite locuri ale locuinței cuplului Storck și este greu de crezut că ele au doar un rol pur decorativ, iar sculptorul să nu fi avut o minimă cunoștință asupra semnificației lor. Pe această filieră este posibilă o altă deschidere a operei pictoriței către un fond ezoteric al lumii orientale evocate, lumea hindusă, care devine cunoscută publicului român și prin romanul lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura la Maison d'Art, dintre toate piesele expuse de către sculptorul Savargin sculptorul se născuse la București -, pe aceea având-o ca subiect pe Salomeea, și singura sculptură reprodusă în ziar. Cu un picior adus sub ea și cu celălalt peste el într-o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura la Maison d'Art, dintre toate piesele expuse de către sculptorul Savargin sculptorul se născuse la București -, pe aceea având-o ca subiect pe Salomeea, și singura sculptură reprodusă în ziar. Cu un picior adus sub ea și cu celălalt peste el într-o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi și capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o reprezintă pe Salomeea devine expresia unei grații coregrafiate atent, preparate parcă într-un laborator fotografic. Această caligrafie posturală, care-i scoate în evidență feminitatea, sugerează aparent reversul senzualității, o atitudine meditativă, abstrasă, cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uitare a existenței, transpunerea totală a ființei într-o lume plămădită din fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv la acest mesaj estetic. Emilian Lăzărescu (1878-1934) este unul dintre pictorii care ies din contextul picturii române, o mare parte dintre temele abordate ținând de viața pariziană. Pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model. XI.5. Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman, îndrăgostit de muzica lui Bach, Beethoven, Wagner, Schumann, Strauss, Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XI.5. Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman, îndrăgostit de muzica lui Bach, Beethoven, Wagner, Schumann, Strauss, Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din acest punct de vedere, Storck era în deplin acord cu sensibilitatea decadentă, recuperată într-o operă muzicală. Chiar dacă sculptorul a oscilat permanent între clasic și modern, cele trei sculpturi cu același titlu, Salomeea (1926, 1930, 1931) poartă marca Secession-ului, cu care Storck intrase în contact pe timpul șederii sale la München (1893-1897), în plină efervescență secesionistă. Influența unui artist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1897 și la Paris, în 1900, lucrare foarte asemănătoare cu Atletul (1892) lui Stück. De un mare ajutor ne este Catalogul operelor de artă ale artiștilor din familia Storck aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck", subintitulat și Sculptorii Storck 556, catalog editat de Liliana Vârban, Ionel Ioniță și Dan Vasiliu. Sculptura din 1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aflate în muzeul "Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck", subintitulat și Sculptorii Storck 556, catalog editat de Liliana Vârban, Ionel Ioniță și Dan Vasiliu. Sculptura din 1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS, 19,5 x 15,7 x 8,2 cm, inventar 915182) un personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ondulația părului sfântului care urmează geometria spiralată de cochilie a unei linii caracteristice Art-Nouveau-ului. Este o modalitate de a înfățișa extraordinara suplețe a dansatoarei elogiată și în Herodiada lui Flaubert care acompaniază trofeul sângeros? Mai degrabă poziția mâinilor, anatomic imposibilă sculptorul a evidențiat și elongația nefirească a gâtului Salomeei sugerează transferul actului crud în spațiul corporalității, transformând-o în același timp pe Salomeea dintr-o dansatoare-gimnastă de o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck apelează la același transfer al afectelor în gest, în tensiunea corpului, apropiere și refuz totodată, care conferă caracter dramatic sculpturii. Această tensiune a contrariilor, specifică sensibilității decadente, este vizibilă aici în dinamica particulară a corpului, coregrafiată cu minuțiozitate de sculptor. O a treia tratare a temei, Salomeea (nud culcat) (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 41 x 22 x 12 cm, inventar 915175), circumscrie o arie figurativă care cuprinde lucrări precum Dormind (ronde-bosse în bronz, semnat și datat pe postament dreapta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în spate lateral stânga cu monograma FS, nedatat, invventar 915181, 1931). Fritz Storck a păstrat din tratările amintite mai sus această evidențiere a șoldului, ca emblemă a grației, a frumuseții feminine. Chiar dacă îl considera drept unul dintre cei mai valoroși sculptori români, Francisc Șirato remarca la această sculptură absența pasiunii, sugestie a sensibilității rodiniene. "D-sa nu copiază brut natura; totuși pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă uneori subiecte pasionale. Salomeea culcată nu are frenezia palpitantă de tinerețe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răzbunării satisfăcute, când joacă în picioare capul tăiat al Botezătorului"557. În nudurile culcate nu avem propriu-zis o temă, ci o expresie mai degrabă neutră, înscrisă în cadrul general al nudului ea apare oarecum mai nuanțată într-o piesă intitulată Dormind. Sculptorul vrea să prindă liniile unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist. Tratarea corpului, modelajul nu se schimbă, dar sensul da, atunci când sculptorul oferă o altă interpretare, schimbând titlul compoziției, intitulată Femeie plângând (1915
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nudului ea apare oarecum mai nuanțată într-o piesă intitulată Dormind. Sculptorul vrea să prindă liniile unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist. Tratarea corpului, modelajul nu se schimbă, dar sensul da, atunci când sculptorul oferă o altă interpretare, schimbând titlul compoziției, intitulată Femeie plângând (1915). Sculptura devine ilustrarea unui afect și intră astfel în spațiul esteticii simboliste, mai ales că frumusețea corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis prin sugestie unui evazionism delectabil pentru care Pompei, Napoli, Paris, Constantinopol, reprezintă deopotrivă repere reale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz Storck sculptor și soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o mică ștampilă masonică. Liliana Vârban, custodele muzeului Storck, oferă o interpretare în acord
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea adunată în jurul cenaclului macedonskian la cercul minulescian și ulterior la singularul Bacovia, și arta plastică nu se poate dispensa de pictori precum Nicolae Vermont, Arthur Verona, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ion Theodorescu-Sion, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Cecilia Cuțescu-Storck sau sculptori precum Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Oscar Spaethe, Horia Boambă, Alexandru Severin, Anghel Chiciu, Teodor Burcă, Filip Marin etc., în ceea ce ține de simbolism în opera lor. Abia reunind sub semnul simbolismului cele două sfere artistice, literatura și artele plastice, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]