3,145 matches
-
drumul cunoașterii pentru a gusta din luna plecată la ardere. Focul pământului, urla după tristețea stelelor ce se lungeau în materii de vieți. Într-o geană de umbre am întâlnit omul - Luceafăr și am încercat să-i iubesc acel chip secular prin florile lumii de vieți. Liniștea caldă încercase să desființeze hăul. Himerele nopților se lăsau purtate prin conul de aer suferind. Mă plimbam prin cerul de arderi unde aveam materiile sătule cu zâmbetul iubirilor. Zidul nopților îmi lăsa răceala prin
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-n înnoptările vămilor, când îngerul - sclav al visului m-a sărutat pe frunte și mi-a zâmbit în acea obscuritate a sensului. Eu am rămas să străjuiesc în temnița viciilor unde frumosul rămâne stană de vid pentru iubirea eternă. PĂMÂNTUL SECULAR AL PRIMĂVERII Mă cheamă trecutul cu rădăcinile încărcate de catifeaua vântului ce mi-a ascuns urma pașilor tăi prin primăverile iubirilor. Mă cheamă în adâncul lui să-i simt gustul de frunze migdalate într-un pocal de suflete plânse pe
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
veșnicie își blestemă sângele descompus în emoțiile zilelor ce deformează imaginea ta prin mireasma florilor din pământurile durute ale acestui secol unde ființele nu sunt decât ploi căzute peste această planetă mișcătoare de idei prin tremurul clipelor sălbătăcite... Rămân pământul secular al primăverilor unde dorul de mine te va înrădăcina ca un copac cu toate brațele ofilite în muțenia de suflete ce au frunze de glasuri scăzute unde foarte departe de ce am fost altădată... Rămân ca un covor de ispite încărunțite
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nu faci carte, Mărioară! Întreabă-mă pe mine care am făcut cinci clase de liceu nemțesc la Cernăuți, nu ca tine, cinci clase prăpădite în sat la Ropcea... * * * De la o vreme, primarul i-a pus gând rău stejărișului cu arbori seculari din preajma Ropcii, știut sub numele La Stejari. Ca să durăm poduri trainice peste apa Siretelui, își motiva el intențiile. Că podețele pe care le-am tot făcut parcă îs mai mult un fel de joacă de copii și le ia apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul bolilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție, îi plăcea Bătrânului să cotrobăie erau podurile caselor vechi, cu aerul lor stătut și lumina cernută prin hublouri murdare, cu liniștea lor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii, îi arată că "nu obiecte colecționase bătrânul, ci oameni, personaje stranii care se divulgau prin intermediul obiectelor lor" (pag. 138). De la descifrarea biografiei gornistului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lui John Wayne. Westernul din Pif duce mai departe intenția iconoclastă din seriile germano-iugoslave. Loup Noir sau Capitaine Apache anticipează cruciada ecologist-umanistă a lui Doc Justice. Indienii sunt ultima respirație a lumii ce refuză logica procustiană a civilizației occidentale. Noblețea seculară a vânătorilor de bizoni devine instantaneul de bandă desenată. Aventura este, în cazul lui Pif, ambiția de a cuceri spațiile clasice ale imaginației culturii populare. Avantajul unei reviste este exploatat până la ultimele consecințe și fiecărui etaj cronologic îi va corespunde
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o expediție dincolo de Styx. Căci doar el, Corto, este capabil de a traversa ușile ce zăvorăsc acest teritoriu al magiei. Cu ochii către stele, marinarul cu cercel în ureche este carne din carnea acestor Caraibi cufundați în aburi și incantații seculare. În preajma revoluției Asia este, pentru proza grafică a lui Hugo Pratt din Corto Maltese, scena pe care se joacă una dintre tragediile secolului XX. Simbolic, în toate ocaziile în care Corto pășește pe tărâmul Asiei, mai aproape sau mai departe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cenzura frigidității diurne, Click, Manara este temerar și insurgent. În decorul societății italiene contemporane, Manara procedează la deconstrucția stereotipurilor și la o terapie de dezinhibare colectivă. Click este epopeea, burlescă și picarescă, a erosului ce explorează, cucerește și tulbură ordinea seculară a universului. Femeile lui Manara sunt, ca și femeile lui Pratt, întruchiparea misterului originar al libertății. Erotismul lui Manara se desparte de trivialitatea pornografică prin cartografierea unor spații întinse și nedomesticite, până la el. Fără a fi tezist, fără a cădea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai poate fi găsit. Șoaptele și conversațiile lor sunt neinteligibile, grăbite fiind de vecinătatea fricii care le respiră prin toți porii. După câteva minute, caravana de mașini se pune din nou în mișcare, lăsând în urma ei misterul nedezlegat al pădurilor seculare. Agitat, Milou privește și el către această margine de continent vegetal, de unde răzbate până la ei ecoul unei energii fără chip și nume. Șapte zile s-au scurs în acest rim al traversării junglei și Bulundi nu mai poate fi departe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ÎN EXISTENȚA ACELEI PROPULSII. DAR CUM O PUTEAI SILI PE CONDUCĂTOAREA EREDITARĂ A SISTEMULUI SOLAR SĂ-ȘI DEZVĂLUIE SECRETUL? HEDROCK, CARE AVEA PROPRIILE LUI IDEI ÎN PRIVINȚA ACESTEI POSIBILITĂȚI, SE ÎNCRÎNCENĂ TOT MAI TARE. TRAVERSĂ BIBLIOTECA ȘI STUDIE CU ATENȚIE CEASUL SECULAR. AVEA MAI MULT PROBLEME DE REZOLVAT. ERA NEVOIE DE CEVA TIMP PENTRU A-ȘI ORGANIZA CAMPANIA ȘI MOMENTUL ACȚIUNII LUI TREBUIA AMÎNAT PÎNĂ ÎNTR-O ZI DE ODIHNĂ. CÎT DESPRE FIINȚELE ARAHNOIDE, ELE REPREZENTAU O NECUNOSCUTĂ, ȘI NU LE PUTEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și teoria funcțiunilor e foarte greu de prețuit. Avem numai două articole tipărite: 1) cel din 1812, despre seria ipergeometrică, unde se dau criterii de convergență - preocupare oarecum nouă pentru acea verme; 2) cel din 1808, de astronimie, despre modificările seculare, unde media aritmetic-geometrică e introdusă ca proces convergent de calculare a perioadei funcțiunilor eliptice (cazul armonic: al integralei lemniscatei). Sunt contribuții de primul ordin, dar nu pe ele se bazează gloria de teoretician al funcțiunilor, a lui Gauss, și nici
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Exista una, de pildă, acum e medic primar, atunci era studentă, făcea practica la un spital, într-un orășel de provincie, eu locuiam temporar în pădure, aveam un cal, veneam călare, o întâlneam în parc, legam calul de un copac secular, o conduceam în infern, era fericită; când am reîntâlnit-o, după un timp, în tramvai, într-un mare oraș, spunea că are doi copii și că mă urăște din toată inima, era aceeași, nu putea să uite infernul, spunea: „Mi-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Și n-am mai murit... Decor Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu, funerar... Copacii albi, copacii negri. În parc regretele plâng iar... Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular... Cu pene albe, pene negre. În parc fantomele apar... Și frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri; Și pene albe, pene negre, Decor de doliu, funerar... În parc ninsoarea cade rar... Amurg Trec corbii - ah, "Corbii" Poetului Tradem - Și
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
la geamul tău voi plînge-ncet... Va rătăci alcoolizat, apoi, în noapte, un schelet, - Nimic tu nu vei auzi din câte voi avea de spus... În toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus. Plumb de iarnă Ninge secular, tăcere, pare a fi bine, Prin orașul alb, doar vântul trece-ntîrziat - Ninge, parcă toți muriră, parcă toți au înviat... Dorm volumele savante-n înghețatele vitrine. Printre ziduri, peste turnuri depărtate, Ninge cu nimic în noaptea vastă, ning bancnote - Numai vântul
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
De-aceea Încă o dată Cu zâmbet rău Privesc Înnoptata culme... * Din urmă Poezie, poezie... Galben, plumb, violet... Și strada goală... Ori așteptări târzii, Și parcuri înghețate... Poet, și solitar... Galben, plumb, violet... Odaia goală... Și nopți târzii... Îndoliat parfum Și secular... Pe veșnicie... Volumul "Scantei galbebe" G. Bacovia Cuprins: 01. Scântei galbene 02. Singur 03. Amurg 04. Muzeul nopții 05. Vânt 06. Ecou de serenadă 07. Noapte 08. Strigoii 09. Marș funebru 10. Balet 11. Serenada muncitorului 12. Pastel 13. Scântei
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
de kilometri, și asta pentru că puțini australieni acceptă să locuiască la bloc. Sydney-ul se compune din suburbii, ca niște orașe-satelit, formate din case fără etaj, așezate în mijlocul unor grădini pline de vegetație sau chiar al unor parcuri naționale cu arbori seculari. Legătura dintre aceste suburbii și centrul orașului se face printr-o adevărată rețea de autobuze, trenuri și feriboturi. Fiecare suburbie are administrație proprie și utilități publice la tot pasul. Fiecare suburbie își vede de treburile ei, mai ales de bunăstarea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de sistematizat, nici în atâtea cincinale, încercam, în anul acela, să-mi găsesc desfătarea prin sălbăticia Carpaților, subscriind profesional la detectarea unor uriașe zăcăminte de sulf, ce se presupunea, în documentele de partid, că ar exista în tainițele montane de sub secularele păduri de brazi. Probabil, fiindcă nu toți constructorii vieții noi se extaziară, asemenea mie, să afle, să descopere, să valorifice și să păzească tezaurul de sulf de smintita lăcomie a oamenilor și de uneltirile lor, m-am trezit uns ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea, aproape fără a-și da seama ce face. Nu văzu la intrare decât luciul livid al unei candele ce ardea lângă altarul principal. I se părea că respiră întuneric, miros de bătrânețe, de tradiție parfumată în tămâie, de sălaș secular și, înaintând aproape pe bâjbâite, se duse să se-așeze pe-o bancă. Se lăsă mai degrabă să cadă decât se așeză pe ea. Se simțea ostenit, ostenit de moarte, de parcă toată întunecimea, toată senectutea aceea pe care le respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fabrica Pionierul și vânduți prin rețele conspirative la mușterii, mai ales la cei care asigurau comerțul invizibil în CAER. Acest comerț, reciproc avantajos de altfel, se desfășura în locuri consacrate: lifturi, camere de hotel, toalete de restaurant. Tovarășii de la „Brațul secular” n-aveau nici o treabă cu acest comerț, dimpotrivă. În finalul excursiei se ofereau chiar să-ți dosească ei aurul, de obicei în mânerele metalice din compartimentele lor. Aveau întotdeauna grijă să poarte asupra lor o trusă de șurubelnițe și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oficială” nu așază corect relația scop-mijloc. Probabil, cea mai pervers satisfăcută nevoie era cea de siguranță. Se aboliseră planurile personale de viață în favoarea celor colective și cincinale. În acest sens, partidul lucra adânc la siguranța noastră, eliminând impredictibilul. Brațul său secular se întărise inclusiv psihotic. Trebuia să avem senzația ubicuității securiștilor. Trebuia să pariem pe faptul că în orice coleg ar putea să zacă un informator. Vocea lui Ceaușescu nu am să o uit niciodată. Răsărea din orice cutie cu butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Königsberg și Philosophical Investigations-urile lui Wittgenstein. Căutam printre cartofii stricați, moi și cum nu se poate mai puturoși, pe cei care mai erau viabili. Îmi aliniam elevii pe două rânduri: unii cărau coșuri, alții sortau. Pentru ei, eu eram „brațul secular”. Cu mine mergeau acolo, eu le făceam prezența, eu le normam coșurile. Îi puneam la muncă forțată știind foarte clar că vor urma episoade de hepatită, râie și păduchi și că, în lunile noiembrie-decembrie, toată școala o să pută a dezinfectante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de ani, toți ne simțeam de o seamă. Am cântat colinde împreună cu Nick. Cu o seară înainte avusese dureri foarte mari, dar a venit ca să se întâlnească cu noi, să facem Crăciunul împreună, chiar dacă pentru el și Pauline, ca evrei, seculari pe deasupra, Crăciunul nu există. Dar nu există nici Hanukkah. S-a dovedit ultima întâlnire. De a doua zi, Nick practic a căzut treptat până în ziua în care își aniversa nașterea, adică până în 1 ianuarie noaptea, când, privegheat de rugăciunea creștină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
al poporului, În locul pământurilor aride ale curților regale. Și tu, popor al Persiei, În care mi-am pus speranțele cele mai mari, să nu crezi că, eliminând un om, Îți poți câștiga libertatea. Trebuie să Îndrăznești să scuturi povara tradițiilor seculare”. Păstrați o copie, traduceți-o pentru Henri Rochefort, L’Intransigeant este singurul ziar care-mi mai clamează nevinovăția, celelalte mă tratează de asasin. Toată lumea-mi dorește moartea. Să fie liniștiți, am cancer, un cancer al maxilarului! Ca de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în memorie. Un an mai târziu avea să primească vestea că bunicul, ca și în prima călătorie, intrase în pădurea de umbre a celor care s-au săvârșit din viață. Și-i place să creadă că spiritul bunicului străbate codrii seculari în tovărășia străbunilor, în acel colț al Moldovei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, codri care îi erau atât de dragi! Păstrează astăzi în amintire chipul său zugrăvit pe o fotografie ștearsă de vreme. Singura mângâiere îi este aceea de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]