3,380 matches
-
de salată. Încerc cu dinții. Nimic. Fir-ar al dracu’. Fir-ar al dracu’. Atac capacul cu un cuțit ascuțit. Dau pe lângă sticlă și-mi crestez În schimb dosul mîinii. Arată ca o tentativă de sinucidere la beție. Caut În sertarul cu obiecte de prim-ajutor. Nu găsesc decât un plasture: Domnul Cucui. Dau fuga sus să mă schimb În vestimentația de gazdă relaxată. Mă Îndes În blugii noi, dar nu găsesc nicăieri puloverul din cașmir roz de la Donna Karan. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când Anka nu era acasă, Deb s-a dus În camera ei, ca un hoț În propria casă. Și acolo, În dulap, nici măcar ascunse În fundul dulapului, erau jacheta și câteva dintre cele mai bune pulovere ale lui Deb. Într-un sertar a găsit aparatul digital și ceasul de la bunica ei, cel care are un pește de argint În loc de minutar. —Și ce i-ai zis? — Nimic. Dar, Deb, trebuie să-i spui. —Anka locuiește cu noi de patru ani. L-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fi folosit pentru ceaiuri dansante dacă acesta ar fi un loc pentru altfel de activități, mai blânde. Amândoi am ajuns la serviciu Îngrozitor de devreme: Robin ca să recupereze, eu ca să iau avans. Se foiește În birou; tușește, deschide și Închide un sertar. Îi duc o cană de ceai și el Începe. —O, bună, Kate. Uite, Îmi pare rău că te-am lăsat să te descurci singură. Știu cât de solicitant este, pe lângă chestia cu Salinger. Dar după Înmormântare, Îți stau la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cazul În care unul dintre băieți le-ar putea vrea ca inel de logodnă când va veni momentul? FINI: Finii tăi sunt Harry (Paxton), Lucy (Goodridge) și Alice (Benson). Zilele lor de naștere sunt Însemnate În calendarul de lângă frigider. În sertarul cu cadouri, cel de jos de la baza dulapului din birou, sunt cadouri marcate cu inițialele lor care ar trebui să-ți ajungă până după Crăciunul următor. Căsnicia lui Simon și a lui Clare nu merge prea bine, așa că ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
că dulceața asta e făcută-n Franța. Idee strălucită. Pun ceainicul pe foc. Luând Întâi un borcan În mână și-apoi și pe celălalt, le țin deasupra aburului produs de apa din ceainic până când etichetele se dezlipesc și cad. În sertarul cu pungi pentru congelat, găsesc câteva etichete noi și scriu pe ele cu litere rotunde, bucolice: Dulceață de căpșuni Shattock. Luată de val, Încerc să desenez o căpșună apetisantă În colțul etichetei. Arată ca un pancreas inflamat. Lipesc eticheta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
dată. Am ținut fotografia pe birou câteva săptămâni, dar de fiecare dată când Îi suprindeam cu coada ochiului pe copii uitându-se la mine, mă gândeam la același lucru: Îi Întreții, dar nu-i crești. Așa că acum țin poza În sertar. Anul trecut, am fost la un seminar ținut de o directoare americancă la London Business School. Ne-a spus că avea de gând să-și pregătească fetele să devină gheișe: adevăratul viitor al femeilor era ca Îngrijitoare și aducătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de camere În care am stat. Tapetul e bej cu model În relief bej; draperiile contrastează violent, arătând ca o explozie Într-un strat de flori. Verific dacă barul conține ciocolată pentru cazuri de urgență și apoi mă uit În sertarul de la noptieră: o Biblie Gideon și, o notă ceva mai modernă, o colecție cu maxime din Marile Religii ale Lumii. Îmi verific ceasul. Dacă sun acum acasă, ar trebui să fie cam ora de culcare a copiilor. Mă aștept să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
culoarea gri și delicatețea unei pînze de păianjen Împăturite. M-am așezat la biroul lui Frank și i-am răsfoit carnetul de cecuri și chitanțele cărților de credit, sperînd să găsesc vreun indicator al relației sale cu familia Hollinger. În sertare era un talmeș-balmeș de vechi invitații la nuntă, notificări de reînnoire a unor asigurări, cărți poștale de la prieteni, monede franceze și britanice și un pașaport de sănătate cu vaccinări - expirate - Împotriva tetanosului și tifosului, fleacurile de zi cu zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și pe care era clar că le aduna pentru odrasla vreunui coleg. Am pipăit plicul de plastic, tentat să iau și eu din acest depozit secret lăsat În părăsire, dar vizita la casa Hollinger mă tulburase deja prea tare. În sertarul din mijloc era o un album foto vechi al mamei de cînd era copilă În Bognor Regis. Copertele lui de culoarea ciocolatei și paginile marmorate cu rame art nouveau păreau la fel de Îndepărtate În timp precum charlestonul sau automobilele Hispano-Suiza. Instantaneele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Alesesem cămăși În dungi, pantofi Închiși la culoare și un costum protocolar, dar cum zăceau sub ochii mei Întinse pe pat, păreau elementele componente ale unui costum pe care Frank se hotărîse să-l arunce. Am pornit la vînătoare prin sertare și suporturi de cravate, incapabil să mă hotărăsc. Frank cel real și atît de greu descriptibilpărea să fi renunțat la apartament cu trecutul său prăfuit cu tot. În ultima clipă, am aruncat În valiză niște pantaloni și un bloc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Cabrera, urmărindu-mă cu o privire plină de curiozitate. V-ați amintit ceva...? — Nu. Cheile nu erau ascunse, domnule inspector. Odată ce-ați terminat de percheziționat apartamentul după arestarea lui Frank, i le-ați dat domnului Hennessy. Au rămas În sertarul biroului său. Oricine putea să intre și să-și facă o copie. Sigur că da. Dar de unde știa atacatorul dumneavoastră că sînteți aici? Abia seara tîrziu v-ați hotărît să plecați de la Los Monteros. — Domnule inspector... Acest tînăr polițist agreabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mine. — Tot ce se poate, domnule Prentice. Vina e o noțiune foarte flexibilă, o monedă de schimb care trece din mînă-n mînă... pierzîndu-și de fiecare dată cîte puțin din valoare. L-am lăsat pe inspector să-și bage nasul prin sertarele noptierei și mi-am văzut de drum pe podețul de scînduri, În căutarea Paulei. Dormitorul doamnei Hollinger era gol, dar cînd am trecut prin dreptul camerei nepoatei am auzit vocea Paulei de pe terasa de jos. Mă aștepta lîngă mașină, vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În viață, sprijinind-o pe scări și măturînd cioburile paharelor de whisky de pe podeaua băii. Am simțit un val brusc de afecțiune pentru Frank cînd mi l-am amintit În chip de puști de opt ani lustruind tacîmurile unsuroase din sertarele de la bucătărie. Abia acum eram În stare să recunosc că acea femeie zdrobită și singură probabil că nici nu observa prezența băieților săi și abia dacă era conștientă de sine, după cum se holba În oglinzile din casă de parcă Încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Tot ce se poate. Aici funcționează o logică foarte ciudată. Presupunerea mea e că Frank era la curent. — Poți să-l Întrebi azi. Schimbă-te să mergem la masă. Rămase lîngă ușă, așteptîndu-mă să-mi iau pașaportul și portofelul din sertarul biroului și să număr douăzeci de bancnote de cîte o mie de pesetas. — Astea pentru ce-s? Nu-mi spune că David Hennessy te pune să plătești masa? — Încă nu m-a pus. Astea-s pentru uns vreun oficial de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
astea l-am urmărit pînă acolo. Am intrat În apartamentul de-alături, care e gol. — La ultimul etaj? Are o priveliște superbă. — Chiar că e. Uimitor ce poți să vezi de-acolo. Stai așa, să aduc niște cremă... Am tras sertarul de sus al șifonierului și am scos șalul de dantelă. Ținîndu-l de un colț, l-am Întins pe mijlocul și umerii Paulei. — Ce-i asta? Întrebă ea, Întorcîndu-se să privească dantela veche. O Învelitoare de copii din perioada victoriană...? — Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Dau foc la ceva? Nu azi, și nu aici. Vorbea În șoaptă și părea Într-o stare aproape visătoare și ruptă de realitate, ca un copil care descoperă Într-o bună zi mansarda secretă a casei. Se apucă să exploreze sertarele goale ale mesei de toaletă, cu buzele mișcîndu-i-se Într-o descriere neauzită a obiectelor imaginare găsite acolo. — Asta era camera lui Bibi... gîndește-te de cîte sute de ori s-o fi privit În oglinda asta. Dacă te uiți foarte atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stridentă alarmă. Mi-i imaginam moțăind ore În șir Într-o siestă prelungită, În timp ce Crawford umbla prin Încăperile de sub ei, sabotîndu-le recepția prin satelit, furîndu-le calul de jad de pe măsuța de cafea, o statuetă Staffordshire de pe polița căminului, scotocind prin sertarele biroului ca și cînd ar fi fost În căutare de bani și bijuterii, creînd iluzia că o bandă de spărgători de case versați luase cu asalt locuințele din complexul Costasol. În timp ce stăteam cuminte În mașină, așteptîndu-mă să mă Înhațe ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
privește doar pe mine. S-a ridicat și el de pe pat și a spus, aproape amuzat: — Aici cam ai dreptate tu, pentru că desenul ăsta chiar că te privește! S-a dus la birou și a căutat un plic într-un sertar. A pus de se nul cu grijă în plic și mi l-a dat în palma inertă. Rămăsesem nemișcată în mijlocul camerei, cu privirile în pământ, de parcă aș fi derulat timpul înapoi și de-abia aș fi intrat la el în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mângâindu-l pe păr. — Dar tot am găsit ceva, zise domnul Martin, smârcâindu-se din nou și sculându-se din fotoliu. începuse să se miște mai lejer în pijamaua nouă. Se duse cu gesturi precise la bibliotecă. Scoase din primul sertar o foaie de hârtie albăstrie, pe care Clara desluși de departe cuvântul „Diplomă“. — Am păstrat diploma pe care ai primit-o la olimpiada de limba română, rosti el cu vocea lui dintotdeauna, care nu-i mai zgâria Clarei, pițigăiat, auzul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
este diferită de atitudinea noastră față de viața „inferioară“ de pe această planetă. Toate aceste lucruri constituie moștenirea nefericită lăsată de știința victoriană, care a fost atât de caracteristic obsedată de mașini și de taxonomiile riguroase. Chiar zilele trecute, căutând Într-un sertar uitat dintr-un mic muzeu al cărui custode sunt, am dat peste o scrisoare. Era din partea unui binecunoscut expert În ferigi din epoca victoriană și privea cele aproximativ douăzeci de specimene pe care acesta le primise din Dorset - toate, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
pe care nu le visase nici unul dintre noi, alăturându-le și o explicație aberantă. De pildă la șmirglu anunțam visătorul că e foarte probabil să facă o intoxicație cu mușețel, la fluor, că e foarte aproape de scrierea unui roman de sertar, iar la afluent profețeam câștigarea unei excursii În Uzbekistan. Și așa mai departe, scrierea cărților prilejuindu-ne niște serate literare Încântătoare, era deja iarnă, decembrie, și noi munceam pe rupte, adunați seara lângă șemineul din living, aveam termen limită până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Leac trebuie să rămână treaz, să-i pună planul În aplicare. Și În definitiv cu mine petrecuse și până acum. Așa că iau ceva: - Orice. Cu gheață. - Cu gheață să fie! Și iese pe vârfuri, merge În bucătărie, aud ușa frigiderului, sertare deschizându-se, clinchet. Cei rămași În cameră stăm și ne uităm unii la alții, Leac a rămas lângă canapea, cu Pârvu alături, În fund pe covor, cu mâna ridicată Încă, săltând moale prin aer. Dirijează, mă gândesc eu și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ca el pierduse noțiunea timpului, absorbit de analiza care-i fusese pusă pe birou la prima oră a dimineții. Oftează scurt. Cu mintea cuplată din nou la treburile urgente și presante ale prezentului, introduce cu grija documentația intr-unul din sertarele biroului. Scoate din fichet un dosar subțire, după care se așează din nou la masa de lucru. Privește la aghiotantul din fața lui. Invită-l înăuntru, te rog. Ușa se deschide fără zgomot, închizându-se la fel de silențios în spatele ofițerului încremenit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
răsturnat pe spate. Cercul rotund al fascicolului luminos îi arată că acesta nu suferise stricăciuni importante. Potrivește cifrul și deschide ușa. Zărește un teanc respectabil de dolari pe care îl bagă repede în buzunar. Continuă să caute și dintr-un sertar metalic scoate un dosar subțire, ale cărui coperte negre sunt legate cu sfoară groasă. Nu scrie nimic pe el, dar știe că este ceea ce caută. Zâmbește mulțumit și ușurat totodată. Acum poate să plece. Cu toate temerile lui, iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Grefierul, Înalt, tînăr, blond, al cărui nume l-am uitat, intră din nou În biroul meu (era ora unsprezece) anunțîndu-mă că a venit momentul să plecăm. Avocatul aștepta afară, vorbea cu o doamnă. M-am ridicat, mi-am strîns În sertarele biroului mapa, dosarele, cărțile și am plecat. Merserăm cu o mașină din cele puține În oraș la vremea aceea, și oprirăm În dreptul unei case pricăjite, pe una din acele străzi periferice, În semicerc, pavată cu piatră cubică, În parte ieșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]