2,840 matches
-
social? Exemple: Poți să adopți o lege în articole contradictorii sau care se anulează reciproc? refuzul de a-ți descoperi fața la firescul control din aeroport este considerat a fi ceva intolerabil? Se poate permite practicarea unor ritualuri străvechi care sfidează contextul civi lizat al Occidentului? * Paradoxul - un risc al toleranței. Situația este sugestiv și profund descrisă de andrei Pleșu prin următorul exemplu: minoritarul etnic, sexual și religios solicită să i se recunoască diferența, dar, în același timp, să te comporți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Las toate datoriile mele, toate cele nici cinci lire, pentru plata caritabilei și generoasei camere din Bristol, sub pedeapsa, dacă plata e refuzată, de a împiedica pe toți membrii să aibă o cină bună apărînd sub chipul unui aprod. Dacă, sfidînd acest teribil spectru, vor continua cu încăpățînare să refuze să stingă datoriile mele, cei doi creditori ai mei să se adreseze suporterilor Declarației drepturilor omului. Articol. - Las pe mama și sora mea în protecția prietenilor mei, dacă am vreunul. Executat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
elementare. Niels Bohr a afirmat că teoria lui Pauli era o idee nebunească. Întrebat dacă este atât de nebunească încât să nu se adeverească, Bohr a răspuns că nu. De aici se deduce că geniile tolerează și exploatează ideile care sfidează firul logicii, căci ele ar putea să schimbe perspectiva asupra lucrurilor. Un alt argument al tratării cu atenție a ideilor fanteziste este faptul că, prin „îmblânzire”, pot fi sursa celor mai originale idei. Ne aducem aminte, în cadrul ședințelor de brainstorming
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Așa cum orașul, cu toată agitația și atmosfera lui de bună dispoziție și plezirism, pare condamnat la extincție, soarta tânărului pictor se curma brusc. Sub semnul poetic al amintirii, scriitorul închipuie tablouri pline de dinamism, asemenea forfotei orașului în care locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu meniuri opulente și vinuri aducătoare de bună dispoziție, devin emblematice pentru cronică orașului: „Câteva firme de cârciumi ieșene merită
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
israelită mijlocea la toate cabinetele Marilor Puteri ca să intervină în România și să împuie țării pe evrei, totuși aceștia fugeau din celelalte țări și-și căutau adăpostul tot pe pământul României netolerante. (?) Din cauza circularilor sale împotriva evreilor și din cauză că a sfidat Alianța israelită, Kogălniceanu cade de la putere peste două luni.74 bucureștiul în 1871 99 73. Cifra este exagerată, aproape dublă față de realitate. În 1859, potrivit recensământului, populația totală a Moldovei se ridica la 1 325 096 de suflete, dintre care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe 16 martie. A sfîrșit în chip de jertfă, una - s-a zis - necesară salvării instituțiilor republicane. O vor prețui și în viitor cei ce au acceptat o? și: vor continua după asta să mai acționeze „Brigăzile roșii”, care au sfidat și au umilit poliția din Peninsulă și pe cea din alte țări? Mă mai gîndesc acum și la prețul mic pe care îl dau împrejurările vieții oamenilor mari! Ce să zic de insignifianța noastră, a celor „de rînd”: mă sperie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe gînd”. Cum a apărut „rîia” asta? Mi-i imposibil s o ignor, însă orice încercare de a o combate îmi ia o groază de energie intelectuală. Ceea ce este nefiresc e că senzația, „fiorul” sînt mai tari decît judecata, o sfidează. Mi-e teamă ca, prin reiterare, mecanismul să nu devină psihotic. *E scandalos cîtă aroganță zace în fundul unor parvenite! învîrtind cheile mașinii pe arătător, C., profesoară ridicată dintr-o familie de țărani, mi-a vorbit despre faptul că s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intelectuale. Ce nu înțeleg cei ce-l judecă pe Profesor e că, pentru un critic, pare uneori destul de amuzant să pună, o dată la cîțiva ani, canonul estetic deoparte și să accepte rațiunea de a exista a unei asemenea mărfi care sfidează produsele așa-zișilor consacrați. În sfîrșit, „scriitoare naivă”, dar femeie planturoasă, „bronetă”, Domnica Gîrneață a putut face, ca ghicitoare experimentată, și o vrajă ca să-l aducă!... A prins, mai ales printre literați, sensibili la metaforă (Octavian Voicu a și citat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neuitat, prin dramatismul ei, i-a rămas lecția de acostare la mal pe Olt. în ciuda momentelor dure, nu privește în urmă cu supărare. A tras foloase și din ele. Trecutul cu trecutul, de prezent e nemulțumit, căci - îmi precizează - pretutindeni, sfidînd normativele și regulamentele, se răsfață arbitrariul. Din această cauză, crede că nu va reuși deplin, dacă nu va găsi pe cineva sus-pus care să-l susțină, cineva care, mizînd pe calitățile sale, să spună: da, ăsta-i omul ce ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oricum lipsa măsurii e indiscutabilă. Nu poți să nu observi deșănțarea „nomenclaturiștilor” noștri. Ei vor „locuri în față” și în cimitir (adică în partea dinspre stradă), fac piramide din jerbe și coroane și praznice cu sute de persoane, pe scurt: sfidează decența! *„Sînii statuilor grecești sînt în formă de pară, cei ai statuilor romane în formă de măr... Capul grec este oval, cel roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France, apud: Sándor Kémeri, Promenades..., 1927, p. 221
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sunt acum medici, ingineri chimiști, biologi și laboranți, care au aceeași muncă; mai mult, munca e pe spatele nostru, al foștilor asistenți. Ceilalți au salarii mari și nu fac aproape nimic toată ziua și, în plus, ne comandă și ne sfidează. Suntem umiliți de medici și tratați ca infirmierele și femeile de serviciu. Salariile noastre sunt de mizerie, de la 1.200 la 1.600 de lei, când ai deja o vechime de 15-20 de ani. Concediu 14 zile pe an. Un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la care a trebuit să dau o declarație în care mi-am recunoscut scrisoarea. În consecință, am fost amendat pe loc cu 500 de lei. Așa consideră cei de la serviciul de pașapoarte să respecte cel mai elementar drept al omului. Sfidează semnătura președintelui Nicolae Ceaușescu pusă pe Actul final al Conferinței de la Helsinki, precum pe multe alte decrete și legi ale RS România, care poartă, toate, semnătura tovarășului Nicolae Ceaușescu. În timpul vizitei efectuate de ministrul de Externe al RFG, Hans-Dietrich Genscher
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spre a fi lăsată ori încurajată în a-și face publice așa-zise revolte ori îngrijorări privind închipuite prejudicii ce ar putea fi aduse intereselor noastre generale de unul ori altul dintre cei ce-i refuză domniei sale dreptul de a sfida adevărul. Cât privește includerea mea de către domnul Eugen Barbu în sfera a ceea ce domnia sa numește, citez, fapte de natură să afecteze interesele statului, am închis citatul, ori, citez, propaganda dușmănoasă împotriva României, am închis citatul, nu doar că o consider
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
suflet de mamă, de-ți stă mintea cum se poate coborî un om. Nu dau exemple pentru că m-apucă furia. Dvs. sunteți corecți și le citiți. Vă condamn pentru treaba asta. Disperarea lor e justificată, metoda lor e condamnabilă. Ne sfidează pe noi, cei mulți, rămași să trăim sub ei. Aceștia sunt oare cei pe care din motive obiective îi sprijiniți? Regret. Românimea din Occident nu trebuie să ceară îndurarea celor [de] care au fugit. Mai bine să se unească în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îmbrace veșmântul absurdului. Pe cea mai înaltă cotă a Bucureștiului urma să se înalțe Casa Republicii, viitorul adăpost al Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al Guvernului pentru a conferi demnitate și măreție capitalei țării, patriei noastre socialiste. Proiectul sfida nu numai bunul-simț, dar mai ales buzunarele, și așa secătuite grozav, ale țării. Împovărat de datorii externe, sărăcit de investițiile faraonice Canalul, combinatele siderurgice, ca și cele petrochimice, constant lipsite de materii prime , poporului i se cere acum un nou
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a veacului trecut și din prima parte a veacului nostru, ridicate de prospera burghezie bucureșteană, fără economie de materiale, cu grijă pentru detaliu, prevăzute cu toate facilitățile, trecute din generație în generație, supraviețuind bombardamentelor, cutremurelor și incendiilor, părea menită să sfideze trecerea timpului. Dar, odată cu lansarea grandiosului proiect, clădirile vor fi sortite, în ciuda trăiniciei și valorii lor, nimicirii. Cheltuielile pentru distrugerea acestui fond imobiliar, fără a socoti dispariția monumentelor istorice care sunt de neprețuit, au adus țării o pagubă de peste 50
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cu sau fără legătură cu sceneta din tren, discuția lunecase spre erotism... Deosebea, pe bună dreptate, erotismul de sexualitate și Îi Închina, pe loc, un ardent elogiu. Nu, nu despre stricta „funcționalitate” era vorba, ci despre pulsația interioară profundă, misterioasă, sfidând vârstele și vulnerabilitățile. Imaginea din tren a dactilografei nu prea atrăgătoare stăruia, completând, acum, altfel ceea ce auzeam. MRP a plecat apoi În străinătate. La Înapoiere, spusese celor care Îl așteptau la aeroport: „M-am Întors În pământul patriei”. Când a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să nu mai pară decât doar una dintre numeroasele umiliri oarecare pe care le inserează viața, când Începe să-i semene. Vital rămâne refuzul de a pactiza cu prolificul asediu al morții. Chiar și strivite În malaxorul realului, cărțile Încă sfidează și speră, când cei care le scriu nu o mai pot face. Ba și „răscumpără”, totuși... ceea ce a fost și ceea ce n-a putut fi. Gândind la zăpada ce va să vină, ne amintim că Sorin, În amintirea noastră și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poate fi privită În față, dar și starea de boală, neputința și lâncezeala, chiar și banala depresiune, curenta indispoziție n-ar putea fi asociate imaginii lui Sorin, reprezentării noastre, de ieri, dar și de astăzi, inalterabile și În continuă consolidare (sfidând vestea), stârnite de omul tânăr și viu, prietenul fără vârstă, activ și avid de viață, neobosit În curiozități, În implicări, În sărbătorescul consum al forțelor... Câteva bune ceasuri pe zi- cele mai bune ceasuri, cele dintâi ale zilei - le dedica
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
hârzobul din cer”. Da, „coborât cu hârzobul din cer” i-ar fi mers la inimă lui Sorin, nu am Îndoială. Emfaza și ciocoismul literatului de tribună, regizarea mutual avantajoasă a trofeelor Între „consacrații” Agorei Îi provocau spontane reacții de silă. Sfida Autoritatea narcisistă a Criticii, dar Întreținea un enorm, aproape sfios respect față de criticul devotat, până la sacrificiul de sine, descifrării misterului, magiei, măreției creației și creatorului. Solidar rămăsese, mereu, cu oamenii „simpli”, Învățați sau nu, ca și cu cei pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o boală Îngrozitoare o desfigurează, chipul ei ciuruit de pustule amintind materii alimentare: „urme de bulion și albuș și zer” (330). În sfârșit, În cel de al treilea epilog, eroul se resimte de efectele alimentației excesive și totuși „consumă exagerat, sfidând prescripțiile medicale” (344). Am impresia că paginile 124-137 (mama eroului În bucătărie, loc simbolic, unde se pregătește hrana, unde fierb amintirile) se constituie În centru secret al cărții, spațiu al vinei, al vindictei parodizante, acolo unde frumusețea e o „sfidare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anotimp și orice loc. Știa, de asemenea, prea bine, și cui se adresează. Se războia cu „d’ale carnavalului”, cum mai făcuse. Pronunțase, apăsat, infamele cuvinte, În plină campanie isterică contra celui care, se spunea, Îl crucificase pe Eliade și sfida, de peste ocean, valorile spirituale naționale. Poezia ei, ca și persistenta interogație morală care Îi structuraseră viața și creația, porneau din și se adresau realității În care domicilia, care o fascina și tortura, deopotrivă. * În aprilie 2004, la Berlin, mă aflam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
patru decenii comuniste, cuvinte ca surâs, ironie și spirit critic irelevante, dacă nu și ridicole, absurde, grotești. Autorul lumina cu acuitate și umor contradicțiile, dar nu putea admite, totuși, că „polivalența necesară” aparține, helas!, doar imperfectei democrații. Nevoie de a sfida zădărnicia printr-una mai vastă și devastatoare? Înlănțuire de un rug? Un „bordel În flăcări”, așa definise Cioran corupta mascaradă geopolitică a Balcanilor, fie ea democratică sau autocratică. Paul Georgescu trăise și el experiența tragicomediei românești despre care avea, probabil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca atâția alții, În felul de a gândi realitatea, nu și În felul de a o scrie. În pofida aparențelor frivole și a contradicțiilor fertile sau nu, a re-lecturilor anuale din Proust și Tolstoi... reafirma, iar și iar, o morală care sfida frecvent morala. Își Îngăduia licențe scandaloase În numele Cauzei ruinate! „Estetizasem”, oare, personalitatea lui Paul, ca să pot suporta ceea ce nu suportam În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la negrele frenezii ale dreptei naționaliste? În anii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și o implicită respingere a Însăși noțiunii, prea pedagogică și colectivistă, de „model”, În favoarea opțiunii libere, personale, În care reveriile și rănile individualității Își caută răspunsuri și refugii specifice, singulare, nu o dată secrete și exotice. Un mod, adică, de a sfida tiparele de orice fel, de azi, de ieri sau de alaltăieri. Bard College, iulie 1995 (Euphorion nr. 4/1995) Post-scriptum venețiantc "Post‑scriptum venețian" Acea strâmtă, vineție zi de toamnă 1979, fragmentată În două jumătăți paupere, când am văzut prima
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]