3,661 matches
-
pentru mântuirea ta și a face voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednic de ea, pentru a te uni cu Dumnezeu cel iubitor, singurul în Care este mântuirea. Credința aceasta nu poate fi dezlegată de năzuința serioasă și ostenitoare spre sfințenie, spre curăția în relația iubitoare cu Dumnezeu. Ea e un fel de intuiție a realității celor făgăduite, un fel de confirmare a lor prin bunul-simț sau chiar printr un fel de pregustare. (n.s. 26, p. 198-199) footnote>. Această credință umple
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a lor prin bunul-simț sau chiar printr un fel de pregustare. (n.s. 26, p. 198-199) footnote>. Această credință umple sufletul războit de nădejdea că va ajunge la starea sfinților, la fericita lor nepătimire și-l îndeamnă să alerge spre culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea lor”. (Cuviosul Nichita
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 74) „Căci sfânta învățătură nu aduce nici un folos fără fapte bune. Când vom avea credința cea mai curată, și o desăvârșită înțelegere a Sfintelor Scripturi, dacă sfințenia obiceiurilor noastre și a vieții noastre nu ne însoțește și nu ne apără, nimic nu va împiedica, ca noi să nu fim aruncați în flăcările iadului, și veșnic arși în aceste flăcări care nu se sting niciodată”. (Sf. Ioan Gură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Hristos și la bărbatul deplin și duhovnicesc. Pentru aceasta așa zice Dumnezeu: Iată, Eu voi pune în temeliile Sionului o piatră aleasă, în capul unghiului, de mare preț (Is. 28, 16). Căci Hristos ne este început și temelie întru sfințenie și dreptate, se înțelege prin credință, și nu altfel. Căci așa Se sălășluiește în noi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Iarăși Hristos nu ne este arătat ca Acela care satisface onoarea jignită a Tatălui prin păcatul omenesc, cum susține Anselm de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu ne este arătat ca Acela care satisface onoarea jignită a Tatălui prin păcatul omenesc, cum susține Anselm de Canterbury, ci ca Acela care ne este, prin unirea cu noi prin credință, putere de a ne face asemenea Lui întru sfințenie și dreptate, deci început și temelie lăuntrică în creșterea noastră în acestea. Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se om, nu împlinește o funcție de reprezentare juridică a noastră în fața lui Dumnezeu, ci e o rădăcină a înnoirii spirituale a umanității. Puterea bunătății
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să afirme că prin aceasta s-ar fi atins cât de puțin puritatea vestirii evanghelice, lăsând să se strecoare vreo influență elină.Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan nu face decât să pună în slujba propovăduirii această importantă numire, păstrând cu sfințenie în-treagă și fără nici o știrbire originalitatea Revelației.Abia mai târziu, prin erezii, s-a încercat ca odată cu noțiunea de logos, sau și cu alte categorii filozofice, să se introducă în creștinism și ceva din spiritul elin. În acest caz, noțiunea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a ridicat Moise mâna și a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori și a ieșit apă multă și a băut obștea și dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul către Moise și Aaron: Pentru că num-ați crezut ca să arătați sfințenia mea înaintea ochilor fiilor luiIsrail, de aceea nu veți duce voi adunarea aceasta în pământul pecare am să i-l dau” (Numeri 20, 8-12). Chemarea de „a sta bine” estespre jertfa de laudă prin rugăciune, căci „Lumina luminează în în-tuneric
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai dat celor ce se tem de Tinesemn, ca să fugă de la fața arcului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în cei ce au urmat Luica părtașii Săi, care odată cu îngerii devin părtași la biruința Lui, obiruință nu a „Atotputerniciei” sau violenței, ci a sfințeniei atotții-toare a lui Dumnezeu întreit, despre care vorbește lămurit SfântaScriptură: „I-a dus la hotarul sfințeniei Lui, la muntele pe care l-adobândit dreapta Lui” (Psalm 77, 59); „Ai dat celor ce se tem de Tinesemn, ca să fugă de la fața arcului” (Psalm 59, 4); „Voia lui Dum-nezeu este sfințirea voastră” (1 Tesaloniceni 4, 3-4); „În sfințenieeste calea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca rod al lucrării SfântuluiDuh în Hristos, și pe care Biserica a așezat-o ca și pe celelalte următoare ei, la hotarele plinătății ei apostolice. Așa cum darea Legii pemuntele Sinai a însemnat aducerea de către Dumnezeu a poporu-lui ales la hotarele sfințeniei Lui, tot astfel mărturisirea de credințăa Bisericii consfințea hotarele sfințeniei ei în Hristos față de lucrurile omenești din lume și temei de dăinuire a Bisericii în Hristos prinlucrarea Duhului Sfânt. Așa cum s-a subliniat la una dintre Conferințele noastre precedente<footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Biserica a așezat-o ca și pe celelalte următoare ei, la hotarele plinătății ei apostolice. Așa cum darea Legii pemuntele Sinai a însemnat aducerea de către Dumnezeu a poporu-lui ales la hotarele sfințeniei Lui, tot astfel mărturisirea de credințăa Bisericii consfințea hotarele sfințeniei ei în Hristos față de lucrurile omenești din lume și temei de dăinuire a Bisericii în Hristos prinlucrarea Duhului Sfânt. Așa cum s-a subliniat la una dintre Conferințele noastre precedente<footnote Prof. H. Pitters, „Însemnătatea și rolul mărturisirii de credință, în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sufletelor ființelor umane, umplându-le de frumusețe și diversitate. Din perspectiva oamenilor, această zestre imaterială face să pară aproape incredibilă întreaga sa putere existențială. De multe ori, suntem chiar dependenți de iubire, de cea prin care de multe ori obținem sfințenia și tot prin ea suntem conectați cu divinul, aducându-ne numai beneficitate. Prezența ei este o dovadă a dragostei și dăruirii divine. Plină de puritate, lăsând-o din abundență la dispoziția noastră, să luăm ce, cât și cum dorim din
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
în absolut tot ce faci și întreprinzi. Începând de la legi până la designul urban. De la alimentație până la educație și cultură, și așa mai departe. Știu, sună cam general, dar la momentul potrivit vei vedea. Al doilea lucru: Să ții cont cu sfințenie de tot ce vrea Dumnezeu de la oameni și de la un conducător. Începând cu cele 10 porunci, legea lui Isus și terminând cu șansa la viață și la evoluție culturală și spirituală a fiecărei persoane pentru a nu-i fi obstrucționată
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
într un tradiționalism păgubos. Nici un bucătar în adevăratul înțeles al cuvântului nu a luat-o ca sursă de inspirație (poate au fost cu toții intimidați de ortodoxismul practicat în bucătărie de Radu Anton Roman, pentru care rețeta tradițională trebuia respectată cu sfințenie). Intrăm desculți în era fast-/junk-food, adică fără o tradiție gastronomică viabilă (cu ce ne ajută faptul că am reușit s-o sintetizăm în volume admirabile, dacă ea nu rămâne decât un fel de exponat muzeal?) și chiar fără o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
curentele filosofice elene. La fericire, gândește toată lumea chiar când nu-i corespunde cu strădania. Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e dragostea din triada Sf. Apostol Pavel (credința
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin creștinism, a dobândit un caracter de masă. Medicina se confunda cu religia: „Iisus Salvatorul“, „Sf. Evanghelist Luca doctorul“, frații Cosma și Damian din Siria, „doctorii fără de arginți“, intrați în legendă prin dăruirea lor medicală care i-a dus la sfințenie, împreună cu martirajul lor din anul 290. Cultul lor thaumaturgic a ajuns din Bizanț și în Apusul Europei. împăratul Justinian le-a ridicat o biserică care a devenit centru de pelerinaj vindecător. Lor le adăugăm pe Sf. Sebastian care a luptat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să-l respecți decât numai atunci când ți-l făurești în închipuire. Apropiindu-te de el n-ai să mai vezi un "înger" în trup, care se hrănește mai mult cu cuvântul lui Dumnezeu, ci un biet om asudând "pe calea sfințeniei" prin legi mânăstirești și firești, unele mai neîndurătoare ca altele. După cum, apropiiindu-te de poetul favorit, n-ai să vezi un individ purtând o liră în brațe și hrănindu-se cu stele și cu vise, ci un muritor ca oricare, ducând
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oferit, în care compară starurile hollywoodiene cu zeii homerici ori ai Orientului Apropiat, fiind extrem de rar percepute ca persoane, cu proporții "gargantuești" și calități supraomenești (nu doar curaj, ci lipsă totală de frică, nu doar amabilitate ci de-a dreptul sfințenie, nu doar cunoaștere, ci omnisciență), așteptându-se să fie în viață precum pe ecran, vocabularul folosit în relație cu ei denotând fascinația și adorația, iar admiratorii refuzând să vadă eventualele defecte nu din credulitate, ci din acea dorință de care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
persoane sau al unor ideologii politice s-au cristalizat veritabile religii seculare."455 Eroismul este un impuls de moment, uneori conștient, consideră Angelo Morretta, care îl împinge pe individ să-și sacrifice viața în numele unui ideal pământesc, în opoziție cu sfințenia, care este un efort continuu și aproape inuman de autodepășire și de "renaștere", ori chiar de "depășire a morții"; dacă Occidentul a ales eroul iar cultul eroismului duce fatalmente la tragic, precum la greci, Orientul s-a orientat spre cultul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care este un efort continuu și aproape inuman de autodepășire și de "renaștere", ori chiar de "depășire a morții"; dacă Occidentul a ales eroul iar cultul eroismului duce fatalmente la tragic, precum la greci, Orientul s-a orientat spre cultul sfințeniei, care generează o imagine mai vastă și mai senină a istoriei și a societății, precum în cazul indienilor.456 Morretta evidențiază și această caracteristică tulbure și turbulentă a eroului: "în zilele noastre se înmulțesc eroii diverselor fantasme ideologice ori se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
muzică bună, Zeiește știa să compună Proză de calitate și poezie, Preocupată era de filosofie, Cânta ca...privighetoarea, Dansa ca fulgul, ca marea, Ca vântul dansa, ca vâltoarea; Dar se-ntâmla uneori Privirea să-i fie cuprinsă de nori! Ținea cu sfințenie, La curățenie; Avea o frică de moarte De gângăniile toate, Mai ales de cele mai mici, Molii, păianjeni, furnici, Și-n special de microbi Aerobi. Dintre visele-i foarte curate, Unul era mai aparte: -Vedeți stejarul verde, mare Și-nalt
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
am ajuns sus pe platou la mănăstirea Meteora! Vă vine a crede? Da! Slavă Domnului că m-a ajutat. De fapt pe toți ne-a ajutat... Doamne ce multe am văzut, ce impresionant era! Aproape de cer și de Dumnezeu. Ce sfințenie predomina peste tot. Am vizitat tot complexul Meteora. M-a uimit lucrarea lui Dumnezeu. Ne-am rugat, am lăsat acatiste, am făcut poze și treptat treptat au trecut frica și emoțiile cu care urcasem. Și iată-ne acum vizităm muzeul
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
multe icoane și tablouri mari cu 100 de ani în urmă puteai vedea. Care mai de care mai interesante și uimitor de frumoase. Pe mine m-a atras foarte mult un tablou mare ca mărime, era mare dar și prin sfințenia lui aș spune. Pe acea icoana (tablou) vedeai cum un preot călugăr dădea dintr-un potir Sfânta Euharistie unui monah. Deasupra lor era, sub chip de porumbel, Sfântul Duh. Era atât de măreț și frumos, ca nu-ti mai luai
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
foarte multă lume cu autocarele din alte țări. Apoi am intrat în biserică, ne-am închinat, am aprins lumânări și am lăsat acatiste. Eram toți bucuroși, mulțumiți și fericiți, de acste daruri duhovnicești. Era multă evlavie la toți și multă sfințenie predomina. Toată lumea parcă învăluită de un Duh binefăcător. Eram mulțumiți și fericiți de tot ce vedeam și ne întâmpina bucuria Dumnezeirii zic eu, că nu prea mă pricep. Mulțumeam Lui Dumnezeu pentru toate și pentru Sfinții care ni i-a
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ne închinăm, lăsăm acatiste, lumânări aprinse și dorințele noastre, a călătorilor. O Măicuță primitoare ne vorbește frumos și ne dă ca o binecuvântare câte o bucățică de pămblicuță în 3 culori care a stat lângă brâul Maicii Domnului ca o sfințenie din Sfințenia Maicii Domnului, apoi ne mai dă câte o punguță cu vată stropită cu ulei de la candela Sfinților. Ne mai servește cu sucuri, dulciuri și cafea, mulțumindu ne de vizita noastră și urându-ne sănătate și călătorie bună. Acolo
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]