3,605 matches
-
îi indicăm să se gândească mereu la mestecat. În afară de aceasta trebuie să facă, de câteva ori pe zi, exerciții de mestecat însoțite de voce. Mai târziu, pacientului i se cere să presare, în timpul discuției cu terapeutul sau în timpul citirii, câteva silabe „mestecate”. Următorul pas constă în a pronunța în timp ce și amintește de mestecat zilele săptămânii, lunile și alte asemenea enumerări. După un răstimp, terapeutul citește părți de propoziție, apoi propoziții scurte și lungi pe care pacientul le repetă. În continuare, bâlbâitul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferite forme clinice; la cei cu sechele postencefalitice se observă o vorbire ezitantă, explozivă sau întâmpinând greutăți în articulare, prozodie și găsirea termenilor necesari; la cei epileptici, mai ales după crize comițiale au loc perseverări în vorbire, repetarea unor sunete, silabe, cuvinte, foarte frecvente, având o voce înăbușită, ștearsă; copiii cu sindromul Down prezintă o articulare extrem de defectuoasă neinteligibilă, vocea lor fiind lipsită de modulații, de intensitate. Cretinii au o voce stridentă și o lipsă de precizie în articulare, determinată de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect este determinat și legat de înlocuirile și contopirile de cuvinte, ceea ce explică de ce se manifestă pregnant incapacitatea lor de a învăța literele (grafemele) adecvate fonemelor. Cifrele sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ușor memorate și diferențiate dar rămân deficitare ca formă și plasare corectă în spațiul paginii. Lipsa capacității de discriminare a schemelor gramaticale și diferențiere între formele părților de vorbire, se concretizează din plin la debilul mintal prin despărțiri incorecte în silabe la capăt de rând sau în cuvinte ce se scriu împreună sau se despart nefiresc, care abundă incomparabil mai mult ca la normal. Scrisul inegal, întrerupt este o urmare a dificultăților de legare a literelor între ele. Acestea, cât și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
natură afazică ca urmare a leziunilor de răspândire parieto-temporo occipitale, se manifestă ca sindrom dismaturativ. Aici au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare. Ele se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice, inversări de sunete și silabe, scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv. Din punct de vedere psiho-motric trebuie ca scrierea să preceadă scrisul, ambele activități având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în pagină; însușirea deprinderii de „rând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
interesantă, să degaje o atmosferă de bună dispoziție și calm, cu o bogată gamă de materiale ilustrative adecvate etapei de corectare. Sunt etape distincte de corectare, care se pot și suprapune, în funcție de caz. Etapa impostării sunetelor deficitare, etapa introducerii în silabe (cu sau fără sens), apoi în cuvinte, în propoziții scurte, în sintagme simple și apoi propoziții și fraze. Aceasta presupune etapa de consolidare atât în vorbirea orală, cât și în citire și scriere. Etapa de consolidare cere adesea reveniri în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bâlbâiala are puternice implicații nervoase, reactive. Ea reprezintă o manifestare convulsivă localizată la nivelul musculaturii fonatorii și se manifestă sub două forme: clonică (primară) și tonică (secundară). Bâlbâiala clonică este caracteristică prin întreruperea fluenței vorbirii de repetări de sunete sau silabe, în timp ce bâlbâiala tonică se manifestă printr-un blocaj tonic, efort deosebit spre a spune primul cuvânt fără repetări, uneori ezitând și dibuind începutul frazei. Sunt întâlnite adesea ambele aspecte (mixtă) denumită bâlbâiala tono-clonică, după aspectul care predomină. Între acestea se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte forme de tranziție: cea respiratorie (convulsia blochează respirația, iar aerul se scurge pe nas), fonatorie (laringele are spasme, corzile vocale se strâng și se desfac convulsiv, sunetele sunt scoase în explozie) și articulatorie (incapacitatea de a obține unele sunete, silabe sau cuvinte). Uneori, pentru a ieși din impas, copilul recurge la mișcări parazite (sinchinezii) care sunt binevenite la început, dar cu timpul el devine ridicol și se jenează, recurgând la embolofrazii (cuvinte parazite): păi, aia, îîî, ăăă. În general, împrejurările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci în foarte multe cazuri, balbismul apare dintr-o dată în forma tonică. Tulburarea ritmului este determinată de tulburarea raporturilor juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc sunete, silabe sau cuvinte suplimentare (paraziți) care, chipurile îi ușurează vorbirea. Se obține astfel o vorbire diluată, neclară, parafrazată. Simptomele motrice și psihice se află într-o interacțiune inductivă, căci apropierea fricii de a vorbi mărește dimensiunile convulsiei și invers, mărirea convulsiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
urmare a leziunilor de răspântie parieto temporo occipitală se manifestă la sindroame dismaturative. În aceste cazuri au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare și se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cauză centrală, tulburări de orientare și organizare spațială. De asemenea apar dificultăți de analiză și sinteză corticală în perceperea auditivă și vizuală, adică în timp și spațiu, aspecte ce nu pot fi separate. Dislexicul este caracterizat prin inversiuni de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele din ele stabile, altele foarte labile, ca urmare a tulburărilor spațiale: sus-jos, stânga dreapta. El nu sesizează toate relațiile existente între foneme și nu le poate situa în timp (pronunțarea) și nici în spațiu (scrisul). În cadrul silabelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
silabe, cuvinte, cifre, unele din ele stabile, altele foarte labile, ca urmare a tulburărilor spațiale: sus-jos, stânga dreapta. El nu sesizează toate relațiile existente între foneme și nu le poate situa în timp (pronunțarea) și nici în spațiu (scrisul). În cadrul silabelor face inversiuni, demonstrând incapacitatea de a recunoaște ordinea consecutivă a literelor, iar în cuvinte face inversări de silabe ca urmare a faptului că nu poate transpune o relație temporală în una spațială, cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
El nu sesizează toate relațiile existente între foneme și nu le poate situa în timp (pronunțarea) și nici în spațiu (scrisul). În cadrul silabelor face inversiuni, demonstrând incapacitatea de a recunoaște ordinea consecutivă a literelor, iar în cuvinte face inversări de silabe ca urmare a faptului că nu poate transpune o relație temporală în una spațială, cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale analizei și sintezei corticale. Distorsiunile privind omisiunile și substituirile de litere, silabe, mai ales cele finale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvinte face inversări de silabe ca urmare a faptului că nu poate transpune o relație temporală în una spațială, cauza fiind aceeași, tulburări de organizare spațio temporală și ale analizei și sintezei corticale. Distorsiunile privind omisiunile și substituirile de litere, silabe, mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la o citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac.: -i, -e: mulți, multe, câțiva, câteva, atâția, atâtea G.D.: -or(a): multora, câtorva, atâtora Pronumele amândoi și toți au flexiune cazuală neregulată; prezintă reduplicarea silabei dezinențiale: N.Ac.: -i, -ă; -i, -e: amândoi, amândouă, toți, toate G.D.: (-ur)-or + or (a): amândurora, tuturora Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe sau prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: I-am văzut pe amândoi (pe câțiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurării unor opoziții categoriale morfologice. Acestea sunt alternanțele fonetice: t/ț, pentru că t + i > ț (băiat-băieți, tot-toți, cânt-cânți), d/z, pentru că d + i > z: cad/cazi, sc/șt, pentru că sc + i(e) > șt: cunosc/cunoști, cunoaște, o/oa, dacă în silaba următoare se află un ă sau un e: cobor/coboară, (să) coboare; a/ă, pentru că a, înaintea unei silabe accentuate se închide, de obicei, la ă: bat/băteam, bătând etc. Aceste alternanțe nu sunt, în limba literară, un instrument morfologic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
z, pentru că d + i > z: cad/cazi, sc/șt, pentru că sc + i(e) > șt: cunosc/cunoști, cunoaște, o/oa, dacă în silaba următoare se află un ă sau un e: cobor/coboară, (să) coboare; a/ă, pentru că a, înaintea unei silabe accentuate se închide, de obicei, la ă: bat/băteam, bătând etc. Aceste alternanțe nu sunt, în limba literară, un instrument morfologic, o cale de realizare, în planul expresiei, a unor opoziții semantice interne categoriilor gramaticale ale flexiunii verbului, ci sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tematic: a fi cântàt, a fi lucràt, a fi coborât, a fi dormìt, a fi părùt; verbele din tipul V de flexiune au accentul principal pe rădăcină: a fi parcùrs, a fi restrâns; de altfel, căzând, de regulă, pe ultima silabă, accentul se află tot în „grupul” fonetic în care se cuprinde și sufixul participiului. GERUNZIULTC "GERUNZIUL" Este forma verbală absolută în al cărei plan semantic verbul se întâlnește cel mai adesea cu adverbul. Observații: Gerunziul poate avea și alte ipostaze
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi: a. simplu; într-o relativă dependență de sfera semantică (lexicală sau gramaticală) a verbului-predicat și de apartenența acestuia la una din subcategoriile de mai sus, subiectul se realizează prin: • substantiv (locuțiuni substantivale), alte unități lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
maturizarea biologică (cognitivă) pentru anumite achiziții lingvistice și insuficientă pregătire pentru altele. În copilărie, limbajul are cea mai spectaculoasă evoluție. Interacțiunea copilului cu mediul său de viață se produce, în primul rând, prin limbaj. De la limbajul mimico-gestual, copilul trece la silabe, cuvinte și scurte propoziții încă de la sfârșitul primului an de viață. La vârsta antepreșcolară, înțelegerea este mai avansată decât posibilitățile de comunicare, vorbirea devenind, treptat, măi logică și mai coerentă. Copilul învăța să comunice, acumulează experiențe, învață conduite (inclusiv conduite
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări în pronunția sunetelor, confuzii și înlocuiri ale sunetelor mai greu de pronunțat, o insuficiență diferențiere între sunetele sonore și cele surde etc. Dacă în vorbirea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexicografic. Reușită în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditiva a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteză lexicala la nivel de silaba și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte, însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasa și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este fundamentul esențial al dezvoltării scrisului. De la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]