6,345 matches
-
are fi responsabile de ulcere. Antioxidantul din familia proantocianidinelor împiedică o producție prea mare de histamine și reduce până la 82% nivelul de ulcere gastrice și intestinale imputabile stresului. Doctorul Bell, gastroenterolog la Spitalul Ipswich (Anglia), a confirmat aceste lucruri la Simpozionul internațional cu privire la proantocianidol din 1990. Durerile de spate Ca urmare a unui traumatism al măduvei spinării, se observă deseori o reducere a irigării sangvine și o creștere a edemelor, ceea ce poate fi începutul unor probleme mai grave. Studii recente despre
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
seleniul 68 și glutation peroxidaza (GPX)69 asigură degradarea acestora. Rinita alergică sau „boala fânului” „Boala fânului” sau rinita alergică este o alergie comună. Unul din principalii factori responsabili și activatori ai acestei reacții alergice este histamina. În 1990, la simpozionul pe tema proantocianidolilor, doctorul White de la Universitatea din Nottingham a confirmat că aceștia sunt foarte eficienți în reducerea formării de histamine și deci a simptomelor alergiilor sezoniere cum ar fi „boala fânului”. Intoxicațiile Fumatul reprezintă cu adevărat un risc important
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
activă la începutul anilor ’20 în jurul „Ideii europene” a lui C. Rădulescu-Motru, dar inspirat și de „procesele literare” („judecata” cu public a unor eroi literari sau teme-problemă), la modă în acei ani, C. a lansat un format de conferință provocator, simpozionul, cu expuneri în contradicție și complementare; Petru Comarnescu își revendică această concepție (la fel alegerea termenului symposion „în cinstea lui Plato” și numele asociației). Modalitatea devine suspectă într-un mediu social ce se radicalizează politic. Fără longevitate în atare condiții
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
lui Plato” și numele asociației). Modalitatea devine suspectă într-un mediu social ce se radicalizează politic. Fără longevitate în atare condiții, tânăra asociație e îndeobște apreciată ca „ultima tribună liberă” dinaintea scindării ireconciliable a vieții publice românești. Anecdotica legată de simpozioanele de la Fundație relevă cu precădere carențele de mentalitate ale publicului, ale presei și oficialităților. Turbulență și fanatisme la unii, măsuri de forță și cenzură la ceilalți. De două ori pe săptămână, lunea și joia sau miercurea și sâmbăta, la orele
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
contra unui subiect, cu recurs la discipline diverse: filosofie, sociologie, economie, critică literară. Foarte apreciate erau spontaneitatea, controversa vie. În ultimul trimestru din 1932 s-au desfășurat în paralel două cicluri de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și poezie, lecturi ilustrative pentru tema zilei
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și poezie, lecturi ilustrative pentru tema zilei. În numele înțelegerii între generații, seria simpozion era prezidată de seniori de prestigiu din lumea culturală: Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Simion Mehedinți, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Manoilescu, Paul Zarifopol. Dintre „idolii” lansați în dezbatere, patru - Lenin, Freud, Chaplin, Gide - au produs chiar din
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
uita niciodată că d-ta ai adunat pe comuniștii din București în fața Palatului Regal”; o gazetă a vremii constata că în acea seară Fundația „a cunoscut două ceasuri de patimă socială”. S-au luat măsuri de supraveghere și de intervenție. Simpozionul a fost totuși repetat și apoi susținut în turneu prin țară. Publicul și conferențiarii vor pătrunde cu greu în aulă, escortați de sergenți prin mulțimea doritorilor de bilete și a contestatarilor cuziști sau legionari vociferanți, în dispută cu jandarmii. După
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
escortați de sergenți prin mulțimea doritorilor de bilete și a contestatarilor cuziști sau legionari vociferanți, în dispută cu jandarmii. După agitația astfel provocată, subiectul „Freud”, prezidat de Ion Petrovici, a fost boicotat prin dezinformare: la sosire, polițiștii anunțau publicul că simpozionul s-a amânat; organizatorii răzbat la Ministerul de Interne din vecinătatea Fundației, pertractează cu un director de cabinet și, decalată cu o jumătate de oră, ședința începe aproape fără asistență; este reprogramată. Au vorbit despre Freud neurologi și psihiatri notorii
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
atunci, grupul trăiește pentru prima oară sentimentul de triumf al „spiritului criterionist” pentru care miza nu era vehicularea informației, ci „«trezirea auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a fi în lume”. La simpozionul „Gide”, prezidat de Mihai Ralea, ziarele îi anunțaseră ca vorbitori pe Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Emil Gulian, Alexandru Vianu, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, I.I. Cantacuzino. După o instigare din ziarul „Calendarul” al lui Nichifor Crainic, unde se asocia „Gide” cu
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
jidan” și se denunța recenta vizită a scriitorului în URSS, manifestanți legionari conduși de Mihail Stelescu forțează intrarea și produc o busculadă; Comarnescu e pălmuit, sala e „încărcată de electricitate”, dezbaterea nu poate continua. De atunci, precizează diaristul Comarnescu, „la simpozioane nu mai veneau decât oameni curajoși”. Astfel, următoarele ședințe, despre Mussolini, Bergson, Proust, Gandhi, Valéry au fost mai liniștite, dar cu asistență rarefiată, încasările scăzând și pierderile suportându-le asociații. Pe Mussolini l-au prezentat Mihail Polihroniade (De la om la
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
de Mihai Ralea și susținut de Mihail Sebastian (omul și opera), Anton Holban (suferințele lui Swan), Eugen Ionescu (humorul lui Proust), Petru Comarnescu (snobismul lui Proust). Despre Valéry au vorbit Comarnescu, Emil Gulian, Mihail Sebastian și Andrei Tudor. La ultimul simpozion din seria „Idoli”, consacrat lui Gandhi, a vorbit cu mare efect Mircea Eliade. Începând din 15 octombrie și până în 18 decembrie, la Sala Dalles încep conferințele-spectacol din ciclul dedicat culturii române contemporane; cea dintâi, susținută de Paul Sterian, se ocupă
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră românească, transpun pe instrumente autohtone sau execută coral melos african, asiatic, oceanian, pus în relație cu mitologiile arhaice. Concomitent, Comarnescu organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai urmat: Autarhie?, Sensul vieții în literatura contemporană, Dictatură?, Neoclasicism? - aici a prezidat Tudor Vianu, iar despre diferitele manifestări neoclasice au vorbit Mircea
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
echilibrul european, Franța și pacea Europei, Japonia, China și Pacificul, Civilizație?, Neoimperialismul Europei (Victor Vojen, Petru Viforeanu, Mihail Polihroniade și Constantin Enescu); la tema Rasa? Paul Costin Deleanu a „motivat” rasismul, combătut de Petru Comarnescu (7 decembrie). A fost ultimul simpozion al grupării C. Scena politică devenise tensionată. La 9 decembrie, guvernul I. G. Duca scosese Garda de Fier în afara legii. Toată lumea era conștientă că „nu va mai fi posibil să se confrunte, în același loc și în același timp, [dreapta
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
43; Ion Plăieșu [Mircea Eliade], S-a încheiat un ciclu, „Credința”, 1933, 11; Nicolae Roșu, Fapte și idei, „Axa”, 1933, 6; Mircea Vulcănescu, Basmul cu d-rul Roșu, „Dreapta”, 1933, 5; [De la Criterion], RP, 1933, 4715, 4721, 4729; Petru Comarnescu, Un simpozion filosofic, RP, 1933, 4757; Grupul plastic Criterion. Salonul 1933 (catalog), București, 1933; Mircea Vulcănescu, filosoful boxeur sau moralistul bătut, „Credința”, 1934, 314;Victor Medrea, Nicolae Roșu, Într-o chestie de onoare, „Credința”, 1934, 314; Sandu Tudor, Generația Criterion, „Credința”, 1934
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
culturale și artistice în oglindirea realităților spirituale naționale. În 1959 și 1969, s-au organizat manifestări jubiliare cu ocazia împlinirii a zece și, respectiv, douăzeci de ani de la înființare. Aceeași instituție și-a marcat rolul bine definit în desfășurarea unor simpozioane internaționale, cum a fost cel consacrat lui M. Eminescu, în 1989, la Paris, în colaborare cu Fundația Culturală Română din Madrid, sau a unor congrese ale exilului românesc, ultimul organizat tot la Paris, în mai 1994. N.Fl.
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
diverse de măsuri de natură tehnologică, Organizația pentru Cercetare și Tehnologii a NATO și Comitetul pentru Știință al NATO explorează împreună domeniile de importanță crucială ale științelor comportamentale, cum ar fi "analiza factorilor umani" și aspectele psihologice ale terorismului. Un simpozion recent al experților internaționali în domeniul purtătorilor de bombe sinucigași a identificat un număr de recomandări fundamentale pe care NATO le examinează în prezent în vederea implementării rapide a acestora. Contracararea atacurilor cu mortiere Organizațiile teroriste s-au dovedit capabile să
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nostru în ultima sa etapă. Violența mimetică este lupta veșnică a tuturor împotriva tuturor; din fericire a existat o excepție, una singură, sacrificiul lui Iisus; alegeți perspectiva Sfintei Scripturi. S-au înscris cinci din cinci prin mișcare, gură-ureche, colocvii, articole, simpozioane: difuzare garantată. Religia în general e alienantă și nedemocratică; din fericire, noi avem una specială, religia ieșirii din religie, care conduce drept la democrație; adresați-vă Occidentului laic și creștin. Idem. Public specializat mulțumit. Nu e o rețetă, e o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ordin afectiv-atitudinal (autonomie, inițiativă, responsabilitate, perseverență, cooperare etc.); - ca finalitate, În funcție de natura concretă a activității, efortul se materializează fie Într-o „lucrare științifică” prezentată la sfârșit de an școlar, susținută la examenul de absolvire, comunicată În cadrul cercului științific, al unor simpozioane, sesiuni de comunicări etc., fie Într-o lucrare de alt gen (proiectarea sau construirea unui aparat, dispozitiv, model tehnic etc.), ca proiect de absolvire, ori supusă aprecierii opiniei publice În cadrul unor expoziții, participări la concursuri etc. Oricum, metoda proiectelor se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
privire superficială, că între „lumea modelelor lui Porter” și realitatea din țările mici și cu economii slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare există diferențe. Acestea impun o oarecare prudență în utilizarea sa. Pe de altă parte, o prezentare tip simpozion a modelului este altceva decât utilizarea sa pentru a fundamenta o decizie strategică într-o situație reală. Modelul este centrat pe firme aflate în competiție pentru un segment de piață. Competiția se desfășoară în interiorul unei industrii, definită ca fiind un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
despre Bernard, Lavoisier și Krebs. O altă ediție specială a revistei Journal of Creativity Research conține textele autobiografice a cinci laureați Nobel și ale altor specialiști în biomedicină (vezi detalii în O’Reilly și Holmes, 1994). Ca membru participant la simpozionul la care au fost prezentate lucrările menționate, Gruber era de părere că procesul de inovație și descoperire în câmpul biomedical diferă într-un grad considerabil de aceleași procese ce au loc în cadrul științelor fizice. În general, cercetările enumerate posedă următoarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod, Golann (1962) a recunoscut importanța implicării profunde în activitate atunci când a afirmat că creativitatea este motivată de dorința de a interacționa deplin cu mediul, pentru a-și manifesta „la maximum potențialul perceptiv, cognitiv și expresiv” (p. 590). La un simpozion pe tema cercetării în domeniul creativității care a avut loc la University of Colorado în 1962, au apărut formulări mai convenționale ale acestor idei. În câteva lucrări redactate la încheierea sesiunii a început să prindă formă ideea că creativitatea este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un centru metodic și a rămas astfel pentru toate celelalte laboratoare de psihologie a muncii și de sociologie ale combinatelor siderurgice din București, Galați, Târgoviște, Slatina, Cluj, Roman, Buzău, Hunedoara. Anual, din 1970 până în 1988, au fost organizate întâlniri, „workshop-uri”, simpozioane la care participau psihologi din diverse locuri ale țării, nu numai din C.S Reșița. De asemenea, studiile și cercetările psihologilor din C.S. Reșița au avut mare succes în cadrul evenimentelor științifice interne și internaționale. Pentru multe probleme practice, am găsit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Monografii profesionale. Vol. 2. București: Editura Didactică și Pedagogică. Bogathy Z. (1975). Îndreptarul psihologului industrial. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bogathy, Z., Molnar, L., Turcu, T. (1975). O metodologie de studiu ergonomic al accidentelor de muncă în siderurgie, în volumul Simpozionului internațional de ergonomie, 25 - 26 noiembrie 1975, București. Bogathy, Z. (1981). Asistența psihologică în procesul muncii. În G. Iosif et al. (coord) Sinteze de psihologie contemporană. Psihologia muncii industriale (p.371-386). București: Editura Academiei RSR. Bogathy, Z. (1999a). 30 years
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-ți boarfele și mișcă!”), Nicolae Prelipceanu - Corneliu Coposu, Cornel Nistorescu - Claudiu Iordache și Ion Vianu - Lidia Vianu (În mijlocul Europei). Sub genericul Est? Vest? Europa - continent al culturii, A. publică intervențiile câtorva participanți la colocviile de la Blois (noiembrie 1989), precum și la simpozionul de la Atena cu tema Țările Europei de Est: probleme și perspective; sunt reținute numele lui Claudio Magris, Lawrence Durrel, Mircea Dinescu (În căutarea timpului pierdut), Silviu Angelescu (Un nou model european), Maciej Ilowiecki și Gábor Csardás. Există și câteva materiale
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]