5,177 matches
-
date în anul 1280, de către regele ungur, catolicismul și Coroana Ungară i-au aruncat pe toți românii în tabăra dușmanilor lor. Ambele acțiuni, atât aceea a papei Nicolae al II-lea de a desființa obiceiurile și năravurile cumanilor prin hotărârile Sinodului de la Buda, cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
polovții cu valahii l-au ucis pe regele unguresc cu numele Voladislav”. E foarte posibil ca asasinatul să fi fost pus la cale de către cumani și români, care aveau de răzbunat siluirile făcute de rege, în temeiul hotărârilor luate de Sinodul de la Buda, în 1279, cum am văzut mai sus. Nu este exclus însă, un amestec din partea lui Nogai, care în același an 1290, atrase la o convorbire pe hanul Tula-Buga, pentru a-l suprima prin ostașii săi. Ambele asasinate, organizate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către Sinod (cu recunoașterea lor de către papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și a credincioșilor ortodocși cu clerul și credincioșii catolici. Drepturile acestea au fost date de către împărat prin două diplome, din 1699 și din 1701, dar de facto, ele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
clasic a secolului al XVII-lea, în biserică se găsesc mormintele domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza. Sala gotică adăpostește o bogată colecție de obiecte de cult, precum și fragmente din pictura inițială. Mânăstirea a găzduit la 15 septembrie 1642 Sinodul de la Iași, eveniment de seamă din istoria creștinismului o rtodox. Mergem mai departe, către Palatul Culturii, în apropiere este altă biserică - Sfântul Nicolae Domnesc, ctitorie din 1491-1492, a lui Ștefan cel Mare, reparată și repictată în 1677 de Antonie Ruset
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din sudul Italiei și l-a înglobat celui latin (catolic) de la Benevent, alungând, în consecință, și preoții greci. Împăratul Constantin al IX-lea al Bizanțului, din motive politice, s-a hotărât să împace lucrurile, convocând, la începutul anului 1054, un sinod la Constantinopol unde l-a invitat și pe Papă. Papa a trimis trei delegați, în frunte cu cardinalul Humbert, om mândru și care nu-i putea suferi pe greci. Numai că Patriarh al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
delegați, în frunte cu cardinalul Humbert, om mândru și care nu-i putea suferi pe greci. Numai că Patriarh al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba latină, a patriarhului și a încă doi ierarhi greci, adversari ai Romei. În ziua de 16 iulie (1054), el a intrat în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
textul în grecește, nimeni n-a știut despre ce este vorba. Când clerul și poporul au aflat, i-au căutat pe delegați să-i linșeze, dar aceștia plecaseră deja spre Roma. Atunci Patriarhul Mihail Cerularie a convocat fără zăbavă un sinod care a rostit anatema împotriva Papei și Bisericii Romane. Obișnuiți cu fricțiunile dintre Roma și Constantinopol, oamenii de atunci nu și-au dat seama de importanța evenimentului, care abia mai târziu s-a dovedit a fi momentul celei mai dureroase
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1054, așa cum va fi numită ea ulterior. Au existat încercări de reunire, unele determinate de evenimente politice dramatice, cum a fost, de exemplu, năvălirea turcilor în Europa. Cea mai celebră și aproape de reușită a fost cea din anul 1439, la Sinodul de la Florența, la care au participat și delegați moldoveni. Din păcate, toate au fost eșecuri, pentru că, în timp, pe lângă deosebirile doctrinare, canonice și de rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
așa cum fusese în Bizanț. În 1699, însă, Petru cel Mare a abolit privilegiile fiscale ale Bisericii, în 1700 după moartea Patriarhului Adrian nu a mai numit un succesor, iar în 1721 a abolit Patriarhatul, Biserica fiind pusă sub oblăduirea Sfântului Sinod, un organism obedient și controlat de țar. Abia după revoluția din 1917 s-a reintrodus demnitatea de Patriarh, dar perioada dintre 1917 și 1991 a fost una de teroare și umilire a Bisericii. Pentru comuniști (bolșevici, staliniști, hrușcioviști, brejneviști) religia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în Vasiova cât și în Bocșa Montană, deși acestea întâmpinau dificultăți majore legate de pregătirea personalului didactic, dezinteresul părinților pentru școală și slaba frecvență a elevilor, lipsa materialului didactic și dificultăți de salarizare a învățătorilor. Astfel, rapoartele periodice prezentate în cadrul sinoadelor protopopești furnizează informații sugestive referitoare la problemele dificile din școlile confesionale aflate sub patronajul Bisericii Ortodoxe. Asemenea probleme reflectau nivelul de instruire și de frecvență școlară, starea materială a clădirilor și dotarea instituțiilor de învățământ cu material didactic. Spre exemplificare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trimită copiii la școală. Legea XXXVIII din 1868 conținea dispoziții privind organizarea învățământului confesional. Congresul național bisericesc din anul 1870, în ședința a XII-a din 15 octombrie, a aprobat organizarea provizorie a învățământului național confesional în Mitropolia ortodoxă română. Sinodul Episcopiei Caransebeșului a hotărât punerea lui în aplicare. Noua organizare statua că în Biserica ortodoxă română se înființau școli poporale inferioare, școli poporale superioare (capitale, normale), școli cetățenești și preparandii (institute pedagogice). În acest caz, fiecare comună urma să înființeze
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ore săptămânale nu putea fi mai mic de 24 și mai mare de 26. În aceste școli, pentru funcția de învățător puteau candida doar absolvenții institutelor pedagogice publice și care erau posesorii unei diplome de dascăl. Învățătorul era ales de către sinodul parohial, conform prevederilor Statutului organic, iar pentru școlile tractuale de sinodul protoprezbiterial. Alegerea urma să fie confirmată de senatul școlar eparhial, învățătorul odată ales devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mare de 26. În aceste școli, pentru funcția de învățător puteau candida doar absolvenții institutelor pedagogice publice și care erau posesorii unei diplome de dascăl. Învățătorul era ales de către sinodul parohial, conform prevederilor Statutului organic, iar pentru școlile tractuale de sinodul protoprezbiterial. Alegerea urma să fie confirmată de senatul școlar eparhial, învățătorul odată ales devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de cătră biserici și a lua caracterul lor confesional sub cuvânt că și le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai schimbarea caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Introducere Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție "să facă referire la numele lui Dumnezeu", să "sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român", să evidențieze "rolul pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că și de a explica de ce niciuna dintre ele nu este o solicitare "rezonabilă". Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și mai ales că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
obligă statul român să rămână și în viitor un stat neutru din punct de vedere religios. Cu alte cuvinte, respectul datorat acestor valori și prezența cetățenilor atei sau fără religie pe teritoriul său obligă statul român să nu satisfacă solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de a introduce numele lui Dumnezeu în Constituția României (fie și numai într-un sens neutru confesional). Existența cetățenilor români atei, fără religie sau de alte religii decât cele creștine arată, de asemenea, că
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aici în special din două temeiuri. Primul este convingerea că ea constituie o opinie corectă, pe care o împărtășesc, ca atare, în totalitate. Al doilea temei este acela că ea exprimă excelent, fie și doar indirect, principala problemă a solicitării Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei potrivit căreia noua Constituție ar trebui să evidențieze importanța tradiției creștine și rolul istoric al Bisericii Ortodoxe Române. Mai exact, această solicitare are la bază o confuzie în ceea ce privește menirea sau rolul unei constituții. Singurul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
atei, agnostici sau liber-cugetători) să-și trimită copiii la cursurile de religie, chiar dacă dorința lor este să le ofere acestora o educație laică. În aceste condiții este, cred, evident că nici solicitarea introducerii obligativității predării religiei în școală, făcută de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, nu este o solicitare "rezonabilă". Dreptul la libertatea conștiinței este și trebuie să fie recunoscut de orice constituție care se dorește legitimă ca fiind un drept individual inviolabil. Rezumat și concluzie Solicitarea invocării numelui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe care trebuie să le satisfacă o constituție. În sfârșit, obligativitatea predării religiei în școală se află în conflict cu dreptul fundamental (și inviolabil) la libertatea de conștiință. Ca atare, niciuna dintre aceste trei solicitări de revizuire a Constituției ale Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu poate fi considerată drept una "rezonabilă". Pentru a trata drepturile individuale fundamentale cu respectul cuvenit acestora și pentru a răspunde dezideratului de a fi organizat și guvernat cât mai aproape de exigențele libertății, egalității
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se formează o adevărată sectă a tolstoiștilor și totul culminează cu excomunicarea sa de către Biserica Ortodoxă Rusă, în 1901. La vârsta de șaptezeci și trei de ani, Tolstoi găsește putere să răspundă actului de excomunicare prin articolul „Răspuns la hotărârea Sinodului” în care definește Biserica drept „șir de superstiții grosolane și vrăjitorii, sub care dispare în întregime sensul doctrinei creștine.” Tensiunile din viața sa, atât publică, cât și personală se întețesc. Trăiește cu gândul evadării. În 28 octombrie 1910, Tolstoi pleacă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dar bazate pe o profundă cercetare istorică și teologică. Volumele sale, redactate inițial în greacă, au fost traduse mai apoi în franceză și în engleză, iată acum și în română, și recompensate cu Medalia de Aur a Sfinților Părinți ai Sinoadelor I și al VII-lea, acordată autorului în 1983, de către Mitropolia Niceei. Romanul tradus în limba română și aflat acum în vânzare la librăria Doxologia și la unele pangare de biserici, (cum ar fi pangarul bisericii Sfântul Mina și Sfântul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Legea pentru îmbunătățirea soartei clerului de mir așteaptă și ea o grabnică soluțiune și nu o pot îndestul recomanda d-voastre pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală. Unul din întâiele acte ale domniilor-voastre va fi întrunirea cu membrii Sfântului Sinod pentru a păși la alegerea Mitropolitului Primat al țării, în locul repausatului întru fericire și mult regretatului Părinte Calinic. Reedificarea monumentelor vechi a fost una din lucrările care totdauna a atras deosebita Mea îngrijire. Am salutat cu fericire ziua în care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1948, și alte suplimente . Parohia era abonată la publicații precum „Cronica Hușilor” și „Biserica Ortodoxă Română”. Preoții din protopopiatul Vaslui sunt invitați le sediul acestuia În cursul lunii ianuarie 1948, ocazie cu care urmau să achite sumele . Prin hotărârea Sfântului Sinod Începând cu 1 ianuarie 1948 toate parohiile din Republica Populară România au fost abonate din oficiu la revista „Biserica Ortodoxă Română”, . Preotul Constantin Fligler achita În 1963 patru abonamente la revista „Veac nou”, era abonat la ziarele „Flacăra Iașului”, „Scânteia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]