2,969 matches
-
avem cete de boieri care stăpâneau în devălmășie un domeniu, cetele formate din oameni liberi. Din secolul al XVI-lea, avem documente care ne îngăduie să vorbim despre cetele militare boierești. În ceata militară boierească intrau rudele boierului. Boierii aveau slugi la curtea boierească, datoare să păzească curtea boierului, să perceapă dările din satele stăpânite de boier. Înarmate, cum era toată lumea înarmată în vremea respectivă, slugile mergeau la oaste făcând parte din ceata boierului. S-a afirmat că “slugile boierești erau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să vorbim despre cetele militare boierești. În ceata militară boierească intrau rudele boierului. Boierii aveau slugi la curtea boierească, datoare să păzească curtea boierului, să perceapă dările din satele stăpânite de boier. Înarmate, cum era toată lumea înarmată în vremea respectivă, slugile mergeau la oaste făcând parte din ceata boierului. S-a afirmat că “slugile boierești erau oameni de oaste călări de pe moșiile lor (boierilor) care în schimbul unor scutiri și concedări de pământ din domeniul boieresc slujeau alături de stăpânul lor la război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Boierii aveau slugi la curtea boierească, datoare să păzească curtea boierului, să perceapă dările din satele stăpânite de boier. Înarmate, cum era toată lumea înarmată în vremea respectivă, slugile mergeau la oaste făcând parte din ceata boierului. S-a afirmat că “slugile boierești erau oameni de oaste călări de pe moșiile lor (boierilor) care în schimbul unor scutiri și concedări de pământ din domeniul boieresc slujeau alături de stăpânul lor la război”. Din Moldova secolului al XV-lea, nu avem decât două documente, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor) care în schimbul unor scutiri și concedări de pământ din domeniul boieresc slujeau alături de stăpânul lor la război”. Din Moldova secolului al XV-lea, nu avem decât două documente, în care un boier face o danie de un sat unei slugi. Dar, prin stăpânirea unui sat, sluga devine boier, el nu îi mai este obligat cu nimic celui care l-a dăruit. Devenind boier, el are obligații numai față de domnul țării. Asemenea cazuri se întâlnesc și în Țara Românească. Jupânița Caplea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
concedări de pământ din domeniul boieresc slujeau alături de stăpânul lor la război”. Din Moldova secolului al XV-lea, nu avem decât două documente, în care un boier face o danie de un sat unei slugi. Dar, prin stăpânirea unui sat, sluga devine boier, el nu îi mai este obligat cu nimic celui care l-a dăruit. Devenind boier, el are obligații numai față de domnul țării. Asemenea cazuri se întâlnesc și în Țara Românească. Jupânița Caplea din Periș dăruiește slugii sale Sperlea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui sat, sluga devine boier, el nu îi mai este obligat cu nimic celui care l-a dăruit. Devenind boier, el are obligații numai față de domnul țării. Asemenea cazuri se întâlnesc și în Țara Românească. Jupânița Caplea din Periș dăruiește slugii sale Sperlea, partea ei de ocină din Beliveni “pentru slujba drept credincioasă cu care i-a slujit în țări străine”. Fiul lui Sperlea vinde ocina moștenită de la tatăl său, semn că dania nu implica și relații de vasalitate. Drăghici, postelnicul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ocină din Beliveni “pentru slujba drept credincioasă cu care i-a slujit în țări străine”. Fiul lui Sperlea vinde ocina moștenită de la tatăl său, semn că dania nu implica și relații de vasalitate. Drăghici, postelnicul din Mărgineni, îi dăruia slugii sale Franțea un sat, pentru că l-a slujit 12 ani fără simbrie. Franțea nu mai are nicio obligație față de cel care îl dăruise. Atunci când Franțea vinde o jumătate de sat, vânzarea este întărită de domn și nu de fostul său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtea domniei mele”. O informație identică întâlnim într-un document din anul 1579, dar și din alte documente din Țara Românească. Toți boierii, toți cei cărora domnul le acordă un privilegiu, prin care li se întărește stăpânirea unui domeniu, sunt slugi ale domnului. Termenul nu avea pe atunci nici o nuanță peiorativă, dimpotrivă, desemna o persoană importantă, un stăpânitor de pământ, un boier (feudal). În documente întâlnim, atunci când este vorba de un privilegiu de întărire, formula: “că această adevărată slugă a noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniu, sunt slugi ale domnului. Termenul nu avea pe atunci nici o nuanță peiorativă, dimpotrivă, desemna o persoană importantă, un stăpânitor de pământ, un boier (feudal). În documente întâlnim, atunci când este vorba de un privilegiu de întărire, formula: “că această adevărată slugă a noastră credincioasă, pan Trifu Borzescul, ne-a slujit drept și credincios”. Despre Mihul logofăt se spune: “a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri părinți drept și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Borzescul, ne-a slujit drept și credincios”. Despre Mihul logofăt se spune: “a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri părinți drept și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai stăpânitori de moșii, ci și slugile domnești, adică toți aceia care pot îndeplini și o slujbă în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de neimportantă devenise „curtea” o arată și suretul din 1495, prin care niște boieri vând o jumătate de sat, partea de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin care niște boieri vând o jumătate de sat, partea de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele mai importante slugi erau vornicii, pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care îi găsim și la curțile episcopale. S-a spus că vornicii boierilor conduceau garnizoanele existente la curțile boierești. Din două documente, în care sunt pomeniți vornicii reiese că atribuțiile lor erau de ordin juridic. La curțile boierești erau slugi înarmate, cum mai toată lumea era înarmată în vremea respectivă; ele mergeau la război alături de boier intrând în alcătuirea cetelor boierești. Nu se poate vorbi însă de garnizoane! Este greu de crezut, însă, că în secolul al XV-lea Moldova era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stricată de vărsat și nici la față frumoasă și tare țăpoasă și cu Dna. Ionescu, care era foarte frumoasă și înaltă și Dl. profesor Neculai Drăgușanu de la Gimnaziu. Și au zis cu toții: " Bună dimineața, părinte!" Iar preotul Săvel a zis: " Sluga Dumneavoastră". Și nu știu ce au vorbit încetișor cu preotul Săvel, că Dna Gorschi a luat o carte de citire și a pus pe fiul ei Artur Gorschi să citească și l-a întrebat care-i subiectul și predicatul dintr-o propoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rascov ori în alte orașe din Podolia. Ultimul exod a avut loc între 1788 și 1795 când, la insistențele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au așezat cu țăranii și slugile lor în Podolia, iar Guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dăruia câtorva boieri moldoveni 260.000 deseatine de pământ arabil. Atunci au fost întemeiate multe sate românești, dintre care unele sunt încă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
manuscrisele. Să văd dacă pot țâșni din cenușă precum pasărea. Dar îți voi spune un poem. De fapt, e pariul meu: Cine va găsi sau (re)cunoaște autorul? Să fim serioși: nu contează. Iată-l, deci: Bocetul și rugăciunea bucătăresei slugilor Amanda Woyke Când copilele ei (le chema Stine Trude Lovise) pentru că spicul putrezit de ploi, culcat de piatră, era ars de secetă și ros de șoareci de nu mai rămânea nimic de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
icoană tot așa mare și te Înspăimântă ce poți vedea. Este tot acea mulțime multă cu torțe, furci, ciomege și alte obiecte de luptă și multă ură pe fețele lor. Și cum Sf. Apostol Petru a tăiat urechea lui Malhus, sluga arhiereului. Și pe Iuda cum Îl sărută pe Domnul. Să-L vezi pe Domnul Iisus ce blând și senin și cu ce privire atât de duioasă Îi privește! Cu aceste priveliști triste și pline de durere ieșim din biserică, mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
căsuțe mici și câte o capră și un măgăruș În grădina lor și câțiva copii prin curte. Dar am văzut și oameni bogați. Bogați material că se vedeau case mari ca niște palate și mașini luxoase În curte. Aveau și slugi. Cei săraci locuiesc Într-o zonă aparte. Cei bogați În altă zonă. Și așa privind și unele și altele am ajuns pe munte, la poarta mănăstirii. Pe acest munte este peștera Sf. Prooroc Ilie. Pe această peșteră este construită o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau Împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un Înțelept ce era, a cumpărat pietre scumpe, lucruri care-i plăceau și-i trebuiau Împăratului și Înainte de Împlinirea timpului Învoit s-a Întors. Pe acesta l-a cinstit și l-a mărit că i s-a arătat credincios
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pământ Acest pământ se va sfârși Cele ce am spus vor fi Cum În zilele lui Noe Oamenii trăiau În voie Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Precum omul care lasă La plecarea lui de acasă Slugilor În griji avere Vatră și-a veghea le cere Vouă zic și eu: Vegheați! Pe Stăpân Îl așteptați! Nu cumva al vostru Domn Să vă afle prinși În somn, Căci la poartă El de-ndată Nici nu știți când o să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dintre miturile originare ale comunismului: omul care stăpânește natura și o supune propriilor interese, transformarea geografiei și apariția construcțiilor gigantice, ridicate cu prețului vieții câtorva milioane de „dușmani ai poporului”. Discursul împotriva „imperialiștilor” își păstrează virulența, însă devine intransigent față de „slugile lor ticăloase”, adică social-democrații de dreapta și „banda titoistă”, care nu aveau altceva de făcut decât să pregătească un nou război mondial. Muncitorii trebuiau informați, chiar și în acest mod, asupra dizidențelor din interiorul lagărului socialist, probabil cea mai răsunătoare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost scrise în limba română. În Huși existau în acea perioadă 94 de case, dintre care 51 aparțineau birnicilor, 22 erau ale preoților și diaconilor, 10 - ale văduvelor, 4 - ale nevolnicilor, una era deținută de un ruptaș, una de o slugă și una de un mazil sărac. Cercetătorul ieșean D. Ciurea a studiat îndelung evoluția târgurilor moldovene, la fel ca Gh. Platon și Ecaterina Negruți (vezi Bibliografia volumului), oferind studii temeinice de demografie istorică, inclusiv pentru târgul Huși. D. Ciurea a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai erau 57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași catagrafie, era de 4.365. Din categoriile înscrise, remarcăm existența slugilor, a scutelnicilor și a breslașilor. Ei prestau unele servicii sau își mențineau liberatatea de mișcare, plătind stăpânului o anumită redevență, în bani sau în natură. Stăpânii scuteau și diverși meșteri, care plăteau o taxă; de asemenea, și în cazul bejenarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]