6,398 matches
-
ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături În munți, precum și ale celor care i-au Întîlnit Întîmplător În acea perioadă. De la Început este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pătrați, dacă gătitul și spălarea rufelor s-ar desfășura În spații comune. Însă criteriile de eficiență ce s-ar putea aplica În cazul unei șosele cu greu se potrivesc unei locuințe, aceasta servind unor obiective diverse: pentru muncă, recreere, intimitate, socializare, educație, gătit, bârfit, făcut politică și așa mai departe. Mai mult, nici una dintre aceste activități nu poate fi judecată În termeni de eficiență. Ceea ce se petrece Într-o bucătărie atunci când cineva pregătește masa pentru prietenii care au venit În vizită
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și spontane. În afara locuinței familiale, de cele mai multe ori prea strâmtă, strada era spațiul cel mai important de desfășurare a vieții publice, astfel că expresia „merg În centru” s-a transformat, În limbaj colocvial, În „merg În stradă”. Ca nuclee ale socializării, aceste spații reprezentau, de asemenea, locuri esențiale pentru dezvoltarea opiniei publice și a „naționalismului de cartier”, care putea căpăta forme instituționale: echipe sportive, bande, ceremonii de celebrare a sfinților protectori, festivaluri și așa mai departe. Bineînțeles, strada sau piața publică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ușor de Înțeles precum faptul că bucătăria este Încăperea cel mai des folosită dintr-o casă: este locul cel mai versatil, fiindcă acolo se află alimentele, acolo se gătește și se mănâncă și, prin urmare, acolo se desfășoară activitățile de socializare și schimb interpersonal. Care sunt condițiile ce asigură această diversitate? Jacobs sugerează că cel mai important este ca respectivul cartier să aibă scopuri primare mixte. Străzile și cvartalele trebuie să fie scurte, pentru a se evita apariția de bariere lungi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
după cum sugerează și numele, este un fel de adunare tradițională a familiilor de agricultori În serile de iarnă, organizată adesea În grajd, pentru a se profita de căldura animalelor și a se mai economisi astfel combustibil. Fără alt scop decât socializarea și economia, aceste adunări au devenit adevărate reuniuni locale, În cadrul cărora se exprimau păreri, se dădeau vești legate de agricultură și sfaturi, se bârfea și se spuneau povești religioase sau basme, În timp ce participanții spărgeau nuci sau coseau. Având În vedere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
activități interdependente, ce nu pot fi reduse la o descriere atât de sumară. Chiar și ceva atât de unifuncțional În aparență cum este drumul de la punctul A la punctul B poate funcționa, În același timp, ca loc de recreere, de socializare, de diversiuni interesante și de admirare a peisajului cuprins Între cele două puncte. Pentru orice astfel de loc, este bine să ne imaginăm două hărți de activitate. În cazul unui cartier urban planificat, prima dintre ele ar reprezenta străzile, clădirile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
locul în teoria economic), pentru c) este evident c) o asemenea regul) ar intra în conflict cu asumpția c) oamenii și firmele sunt maximizatori de profit. În politica internațional), un conflict similar este mai puțin vizibil. Acceptarea normelor internaționale, sau socializarea statelor în sistemul internațional, pot, desigur, există. Kaplan convertește acest prezumtiv rezultat într-o asumpție a sistemului. El transform) o variabil) dependent) într-una independent). Am putea foarte bine s) c)ut)m regularit)ți ,,legale” în treburile statelor. Totuși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de structură sistemului. Prin ea ins)și, o structur) nu conduce direct la un rezultat, măi degrab) decât la altul. Ea afecteaz) comportamentul din interiorul sistemului, ins) face acest lucru în mod indirect. Efectele sunt produse în dou) moduri: prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei. Aceste dou) procese cuprinz)toare apar în politica internațional), pe m)sur) ce apar în societ)țile cele mai diferite. Întrucât ele sunt procese fundamentale, îmi voi asuma riscul de a spune lucruri cunoscute
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fac). În moduri spontane și informale, societ)țile impun norme de comportament. O opinie de grup are autoritate asupra membrilor lui. Eroii și liderii apar și sunt imitați. Recompensă pentru comportamentul adecvat normelor de grup le consolideaz) poziția. Procesul de socializare îi determin) pe membrii unui grup s) se conformeze cu normele acestuia. Unii membri ai grupului vor considera c) acest lucru este represiv, și vor înclină c)tre un comportament deviant. Teamă de ridicol îi poate determina pe devianți s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c)tre un comportament deviant. Teamă de ridicol îi poate determina pe devianți s) se reconformeze normelor, sau s) p)r)seasc) grupul. În ambele situații, omogenitatea grupului este salvat). În variate moduri, societ)țile instituie norme și încurajeaz) conformitatea. Socializarea reduce diversitatea. Diferențele dintre mebrii societ)ții sunt mai mari decât diferențele în comportamentul lor observat. Caracteristicile persistente ale comportamentului de grup rezult), în parte, din calit)țile membrilor s)i. Pe de alt) parte, ele rezult) din tr)s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezult), în parte, din calit)țile membrilor s)i. Pe de alt) parte, ele rezult) din tr)s)turile societ)ții pe care o produc interacțiunile lor. Primul mod în care structurile își produc efectele const) într-un proces de socializare, care limiteaz) și modeleaz) comportamentul. Al doilea mod se manifest) prin intermediul competiției. În sectoarele sociale care sunt lax organizate sau segmentate, socializarea are loc în cadrul segmentelor, iar competiția are loc între ele. Socializarea încurajeaz) similarit)țile atributelor și comportamentului. La
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care o produc interacțiunile lor. Primul mod în care structurile își produc efectele const) într-un proces de socializare, care limiteaz) și modeleaz) comportamentul. Al doilea mod se manifest) prin intermediul competiției. În sectoarele sociale care sunt lax organizate sau segmentate, socializarea are loc în cadrul segmentelor, iar competiția are loc între ele. Socializarea încurajeaz) similarit)țile atributelor și comportamentului. La fel și competiția. Competiția genereaz) o ordine, ale c)rei unit)ți își reglementeaz) relațiile prin deciziile și actele lor autonome. Adam
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
produc efectele const) într-un proces de socializare, care limiteaz) și modeleaz) comportamentul. Al doilea mod se manifest) prin intermediul competiției. În sectoarele sociale care sunt lax organizate sau segmentate, socializarea are loc în cadrul segmentelor, iar competiția are loc între ele. Socializarea încurajeaz) similarit)țile atributelor și comportamentului. La fel și competiția. Competiția genereaz) o ordine, ale c)rei unit)ți își reglementeaz) relațiile prin deciziile și actele lor autonome. Adam Smith a publicat Avuția națiunilor în 1776. El nu a pretins
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezultate, nu neap)rât în într)ri. Cei care supraviețuiesc împ)rt)șesc anumite carateristici. Cei care se îndreapt) spre faliment nu le au. Competiția impulsioneaz) actorii s)-si acomodeze comportamentele cu practicile sociale cele mai aceptabile și mai reușite. Socializarea și competiția reprezint) dou) aspecte ale unui proces prin care varietatea comportamentelor și a rezultatelor este diminuat). Acolo unde procesul de selecție raportat la consecințe domin), pattern-urile apar și dureaz) f)r) că cineva s) aranjeze p)rțile în vederea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
faptul c) Germania ar putea înfrunta Marea Britanie pe mare doar cu o doctrin) și cu arme maritime similare cu ale ei (Art 1973, p. 16). Efectele competiției nu sunt strict limitate la domeniul militar. Ar putea, de asemenea, s) apar) socializarea fâț) de sistem. Apare ea? Din nou, pentru c) putem aproape întotdeauna, în cazul în care c)ut)m insistent, s) descoperim exemple confirmatoare, vom încerca s) d)m peste cazuri prin care este puțin probabil s) se acorde crezare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ajunși la putere, cei mai mulți dintre ei își schimb) rapid optică. Ei pot s) refuze s) fac) așa, si totusi s) spere în continuare c) vor supraviețui, doar dac) se afl) la conducerea ț)rilor puțin afectate de competiția dintre state. Socializarea statelor nonconformiste decurge într-un ritm care este imprimat de m)sura implic)rii lor în sistem. Iar aceasta reprezint) o alt) propoziție testabil). Teoria induce numeroase aștept)ri cu privire la comportamente și rezultate. Din teorie, se poate prezice c) statele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
simbolică 39. Dar să nu mizăm prea mult pe aspectele coercitive din Uniunea Sovietică sau din țările satelizate după 1945. Pluralitatea adevărurilor, șocantă din perspectiva logicii, reprezintă consecința firească a pluralității de forțe: puterea politică, autoritatea profesională în ale cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această calitate, marxismul își făcea un titlu de glorie din a contracara legenda cunoașterii dezinteresate. Ajungea, în consecință, la un compromis extrem de precar între două concepții despre cunoaștere: aceea care vedea în ea o reflectare și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
criticii literare din anii 1970 și 1980. Revendicările de autonomie ale scriitorilor și impunerea prin critică literară a unui perimetru al valorilor nedeterminate politic, chiar dacă amendabile Într-o retrospectivă istorică, au constituit motivația profundă pentru angajarea mea științifică și fundamentul socializării mele intelectuale. Studiile În „sociologia intelectualului de partid” au constituit, spre deosebire de cele dintâi, o alegere impusă de conjunctură creată odată cu schimbările politice din 1989, de specificul domeniilor de cercetare ale Centrului de Sociologia Educației și Culturii În care am lucrat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
multe țări foste socialiste, școli care au constituit multă vreme, În paralel cu Învățământul tradițional de stat, o filiera ce permitea dobândirea unui capital școlar foarte specific, echivalentul unui soi rar și foarte rentabil de capital politic. Ele au asigurat socializarea ideologică și ascensiunea socială a unor categorii importante de populație: publicul și membrii școlii constituiau fracțiuni conducătoare ale aparatului politic, din Întreprinderi, din administrația publică, din armată. Pornind de la studiul de caz al școlilor de partid est-germane, utilizând Însă și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partidele comuniste, școlile celebrau cultul predecesorilor, fondatori ai mișcării revoluționare al căror sacrificiu era pus la fundamentul ordinii politice și morale a regimurilor comuniste. Ele constituiau astfel instrumente de mobilizare politică, alături de alte organizații (brigăzi, sindicate, organizații de bază), permițând socializarea politică a noilor veniți și stabilizarea raporturilor ierarhice, dublând disciplină de partid cu docilitatea necesară deprinderii Învățăturii partidului. Constituind partea cea mai organizată a Învățământului politic obligatoriu, ele constituiau În același timp un instrument de control al statului totalitar, condiționând
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aproape idilice, confortul și, În același timp, accesul la cele mai bune instrumente de muncă intelectuală (biblioteci, material informatic) fac parte din atuurile acestor structuri, la fel ca și valoarea subsidiilor și calitatea invitaților. Aceste instituții constituie astfel locuri de socializare favorizând integrarea creatorilor, recunoscuți ca fiind solitari prin definiție, În echipe și rețele În măsura de a coopera, fiind marcați În același timp de pecetea unui «spirit de elită», căruia Îi sunt asociate manifestări de solidaritate etică și politică. În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fi cu totul abolite, raporturile ierarhice sunt sublimate prin cooptarea În corpurile de veterani (alumni). Accesul la bunurile rare și specifice (bibliotecile În special, dar și expozițiile și concertele), călătoriile frecvente În străinătate și prezența străinilor printre colegi contribuie la socializarea membrilor acestui corp și la deprinderea unei culturi cosmopolite care favorizează ruptură cu mediul social imediat sau de origine. În al treilea rând, centrele și institutele de excelență s-au diferențiat În funcție de gradul lor de specializare În domenii particulare de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de o adevarată reabilitare și o restaurație economică și politică, precum și câțiva descendenți ai nomenclaturii comuniste, desprinși ideologic de moștenirea familială. Această apropiere, la prima vedere surprinzătoare, se explică În primul rând prin rolul determinant al școlii În procesul de socializare care a putut să Împletească traiectorii atât de diferite sau opuse la plecare. Experiențele anterioare de sociabilitate (prieteniile), precum și criterii mai specifice de selecție intelectuală (afinitățile) sau schimburile de servicii Între membrii vechii și noii «clase de mijloc» au putut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale diferitelor grupuri politice din RDG, a se vedea În special Rainer Land și Ralf Possekel (1994). A se vedea, de asemenea, lucrările despre autobiografiile din Germania de Est ale lui Erika Hoerning (1995). Povestirile vieții gravitează În jurul modalităților de socializare ale diferitelor grupuri și ale schimbărilor de statut al intelectualilor În raport cu partidul și cu propriul grup profesional. „Birocrații” au fost criticați mereu cu speranța că Își vor regăsi vocația militanta originară. Cuvintele „birocrat" sau „aparatcik" sînt eufemisme injurioase pentru cadre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să rămână la nivelul statisticilor, al constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții comportamentale, teoriile socializării și învățării sociale, teoria disonanței cognitive, teoria procesului atribuțional, factorii motivaționali și luarea de decizii etc. Prognoza demografică este strâns legată de cea a planificării familiale, care, la rândul ei, este și o problemă de sisteme de valori și atitudini
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]