22,065 matches
-
că era un fel de joacă, o joacă, dar reușise să-i răvășească, seara așa cum nu se mai întâmplase de foarte mulți ani, au stat de vorbă în pat mult timp, pe urmă au stins veioza și au așteptat liniștiți somnul. Sidonia regretă cu nu profitase de acel moment de slăbiciune instaurat între ei, era obișnuită să ia inițiativa, i-ar fi putut mărturisi că în ea nu s-au stins încă ecourile voluptății, că se întâmplă ca o parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în dormitor era lenjeria schimbată sau când venea din baie iz de lavandă. Carmina obișnuia să-și parfumeze apa atunci când se îmbăia cu câteva picături de ulei de lavandă. Atunci, în funcție de stimulent, declara că-i e foame, că-i este somn sau că are chef de dragoste. În rest știa să evite factori perturbatori, se îndepărtase de prieteni, motiva mereu că nu are timp, își făurise prin sugestie o lume a lui la care aspira și părea a fi împăcat, decis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
uneori la plimbare prin împrejurimi, el se îmbracă într-un costum de inișor de culoarea untului, își așază pălăria de pai pe cap, într-o zi mi-a arătat la o cotitură a râului, locul unde prindea, pe când era tânăr somni, se afunda în apa, pe atunci adâncă, și fixa coșul, îl priponea în rădăcini, era imposibil să nu găsească seara, doi, trei prizonieri mustăcioși, cu gura mare și surâzătoare, cu figuri de bătrâni înțelepți. Acum râul a deviat, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
între ei, aparent decisive, știa să compenseze fără a se umili. Așteptase totuși încordată, într-o stare depresivă încât nu mai vedea decât negru în jur, creierul îi era presat de cele mai neașteptate presimțiri, se simțea ca într-un somn. Ca într-o boală... Abia a treia seară s-a dus la Sidonia, a intrat în bucătărie, femeia prăjea pește proaspăt, s-a așezat pe un scaun și a spus simplu: Ovidiu a plecat. Sidonia a privit-o cu sprâncenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
beznă și a apă. Urcară trei trepte sub formă de semicerc. Acum erau sub cupola de lumină, punctată de gâze de noapte, împingeau ușa grea din stejar. În hol îi aștepta un bărbat scund și voinic, cu fața umflată de somn, Carmina își spuse că, desigur, omul acela avea probleme serioase cu rinichii, un început de chelie se arăta în creștetul capului, ca o insuliță rozie. Bărbatul urcă împreună cu ei scările de lemn care scârțâiau prelung în tăcerea nopții, avansară de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cabanierului. Ședea în pragul ușii cu tava în mână, cu ochii pe jumătate plecați. Da, da, vă rog. Omul așeză tava în mijlocul mesei de răchită, fără nici o ceremonie, se îndreptă de șale. Nu-i prea plăcea să fie trezit din somn noaptea. Vă doresc poftă bună. Le adusese două conserve, un cuțit, o lămâie, câteva felioare de costiță, ridichi de lună și bere. O cină pe cinste, se entuziasmă Ovidiu la vederea bucatelor. Chiar îmi era foame. Reveniră acasă a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
redusă încât un măr, câteva măsline, un ceai erau suficiente ca să intre în pat împăcată. În schimb dorința de a dormi devenise dominantă. De obicei se culca la ora douăzeci și trei. Până la șapte dimineața erau exact opt ore de somn. Curând reduse durata zilei cu o oră, apoi cu încă o oră. Rezultatul a fost că se scula din ce în ce mai obosită. Abia reușea să-și păstreze luciditatea în timpul celor opt ore de serviciu deși consuma foarte multă cafea. Somnul o luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ore de somn. Curând reduse durata zilei cu o oră, apoi cu încă o oră. Rezultatul a fost că se scula din ce în ce mai obosită. Abia reușea să-și păstreze luciditatea în timpul celor opt ore de serviciu deși consuma foarte multă cafea. Somnul o luase în stăpânire. Spălatul lenjeriei devenise o problemă. Se enerva când observa că trebuie să pună aspiratorul în funcțiune, cârpa de praf, toate deveniseră greu de mânuit. Și o omletă era greu de preparat. Se credea bolnavă, spera că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că n-o să ne ducem degeaba. Filmul este făcut de un regizor care merită toată atenția. Aș fi bucuros dacă ai accepta invitația. Impulsul de moment o îndemnă să refuze, pleoapele îi erau grele, umflate ca de plâns, o furnica somnul, putea să pretexteze o migrenă, o stare febrilă, ceva, indiferent ce, numai să nu se ducă. Afară era întuneric și îi era atât de incomod să se îmbrace. Alo, insistă el, m-ai auzit? Ești pe fir sau am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mi-am luat inima în dinți, cum s-ar spune. Da, sunt, îi răspunse și din nou nu știu ce să facă. Până și receptorul era greu de ținut în mână, o adevărată povară. Tocmai citea un almanah și se lupta cu somnul când a sunat telefonul, era mai comod să refuze, dar vocea interioară, dezmeticită și ea, o îndemnă, du-te, du-te, du-te. Da, spuse repede în receptor, da, bine. Peste cât timp pot veni? Dincolo de vălmășagul din creier, răzbătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Încercă să ghicească cine era la celălalt capăt al firului. N-o află decât tot pe Sidonia, ajunsă acasă după acțiunea eșuată, în cămașă de noapte, în penumbra holului, așezată pe suportul de încălțăminte de la cuier, cu ochii cârpiți de somn, dar nevoind să accepte insuccesul manevrelor sale. În final va lăsa receptorul în furcă, n-avea rost să-l alerteze și pe Trofin, ar fi întrebat ce se întâmplă cu ea la o asemenea oră și în voce i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
creează această stare depresivă. Am privit în jur, erau bărbați, femei, copii, se vorbea, se râdea, nimeni nu era singur. Am observat că deasupra mării se lăsase o ceață, o pâclă alburie care scurta întinderea apei. Mi s-a făcut somn, am intrat în hotel, m-am dezbrăcat și m-am instalat sub pătură. Între timp, femeia de serviciu făcuse puțină curățenie. Am adormit aproape instantaneu. Eram bucuroasă să mă refugiez în somn. M-am trezit pe la zece. Căldura din încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care scurta întinderea apei. Mi s-a făcut somn, am intrat în hotel, m-am dezbrăcat și m-am instalat sub pătură. Între timp, femeia de serviciu făcuse puțină curățenie. Am adormit aproape instantaneu. Eram bucuroasă să mă refugiez în somn. M-am trezit pe la zece. Căldura din încăpere mi-a demonstrat că afară soarele dogorea. M-am dus la baie, mi-am descurcat părul, m-am studiat în oglindă. Mă simțeam fără vlagă, obosită, aveam ochii tulburi. Am îmbrăcat rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înăbuși pe cel din interiorul meu, dar nu am realizat nimic, m-am ales doar cu un ochi puțin înroșit. De îndată ce m-am întins pe cearceaf m-am gândit la tine, la o noapte când te-ai lăsat furat de somn. De obicei eu ședeam trează în pat, lângă tine, îți așteptam plecarea, tu te ridicai încet de lângă mine, te mișcai ușurel deși știai că nu dorm, îți plăceau gesturile furișe, te prindea ipostaza de a te retrage din casa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aș fi vrut să nu se mai termine noaptea, să dorm, să mă trezesc, să te caut, să te găsesc, să te încolăcesc cu brațul și tu, reflex, să-mi răspunzi printr-un gest care să-mi demonstreze că în somn tu știi că ești lângă mine. Dimineață m-am trezit ca în zilele de altă dată, nu arătai alarmat, nici nervos, am luat micul dejun la bucătărie, ceai, pâine, nuci, zacuscă de vinete. Am coborât împreună scările, nu ne vorbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
uite, și ochiul se luminează cu aceeași intensitate și se dilată și îl văd cum moare, cum cedează clipind, întorcând capul în zâmbet moale, șmecher, țuguiat la față, nu-i prea convine, sunt obosit azi, n-am dormit, mi-e somn, ce-i cu mine azi, și-i spun, aștept acum să văd ce se mai poate întâmpla și eu știu că mai trebuie să se întâmple ceva. Ești varză, îmi zice Prietena mea care e mai sus, sunt terminată, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vii tu în București și să dai banii pe hotel? Nu puteați să mă sunați?! Eu stau cu spatele la Marius, Marius nu spune nimic, ce bine, îi spun lui Baby, care de data asta a vrut să doarmă lângă mine, prin somn își va arunca o mână peste gâtul meu, ce bine că nu m-am dus cu el, mă futeam ca proasta, el se ducea în Bulgaria și eu tot nu lămuream nimic, rămânea să mă scol de dimineață, el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de la Ceainărie și asta după venirea de la mare cu Pinochio, care devenise Păianjen, aproape de ziua aceea. Go away! Go fuck yourself! Cară-te, dacă vrei să pleci, pleacă! Am zis că stau! și asta după ce ne-am futut ca prin somn și fără să-mi dea voie să-l sărut, doar cu amintirea dinainte, când somnul era ca un tren oprit în mai multe gări și noi ne odihneam ba gât pe gât, ba cu capul pe capul meu, niciodată normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
aceea. Go away! Go fuck yourself! Cară-te, dacă vrei să pleci, pleacă! Am zis că stau! și asta după ce ne-am futut ca prin somn și fără să-mi dea voie să-l sărut, doar cu amintirea dinainte, când somnul era ca un tren oprit în mai multe gări și noi ne odihneam ba gât pe gât, ba cu capul pe capul meu, niciodată normal, pe perne, printre picioare și brațe, în poziții ce ar părea dificile și pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cotit-o pe altă stradă și m-am ascuns în spatele unui autocar care stătea la stop, cum ar fi să mă vadă Baby că intru la hotel vis-à-vis de casa unde stau, stai să-ți spun, fază, Baby era chiar... Somn ușor, tu, am primit eu un mesaj codat ca să nu aflu cine îl trimite, chiar noaptea înainte de ziua aceea, și eu m-am gândit că poate e el, hei!?! Filosoful nu putea fi, îi vorbisem beată de la mare și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
urci, și el iese dezbrăcat din baie și se aruncă în pat ca și când i se cuvine... ca și când i se cuvine... eu atunci n-am putut să-l... și el nu mă lasă să-l sărut și mă are ca prin somn, cu ochii închiși, ca și când nu se pune, și nu mă mângâie, nu mă vrea pe mine, nu contez eu, și el mă are așa cum nu-mi place, nu simt, asta nu e dragoste, indiferent, și ce bine, Pinochio, că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
în brațe, și el îmi povestea iubirile lui atât de multe și de diverse, că nu-mi venea să cred cât a trăit, și nu eram geloasă, eram prieteni, și să știi că Filosoful era foarte tandru, se scula din somn și mă mângâia pe spate și mă trăgea spre el cu degetele mâinilor încleștate ca îndrăgostiții, și mă săruta pe brațe, pe burtă, pe sâni și eu îmi simțeam iar corpul meu și îl iubeam iar odată cu el, de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
mine, nu Păianjenul, nu Miau, nu nimeni, eu am nevoie de gândurile mele scrise ca să pot construi o scară spre liniștea mea. Scriu aberant, incoerent și fără logică, cuvinte care spun tot negrul din mine, transfigurat și echivalent cu un somn bun, o masă bună, o îmbrățișare de ajuns, o mângâiere pe obraz de care m-ai îmbolnăvit tu, tata, scriu și propria mea scriere se unește cu mine ca și cum m-aș întregi după o lungă pierdere, cuvinte nenumărate, fără punctuație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
o mansarda din Clerkenwell, stârniți de două ceasuri deșteptătoare și un telefon de trezire primit de la British Telecom, se îmbrăcaseră în viteză, puseseră mâna pe bagajele făcute de cu seară și ieșiseră cu pași împleticiți și căscând, inca amorțiți de somnul prea scurt, în zorii din estul Londrei. Acum însă, gândindu-se la vacanță ce-i aștepta, erau tot mai binedispuși. Erau un cuplu frumos - Fanny cea blondă și subțirica lângă Creighton cel zvelt, cu nas acvilin și păr castaniu, mătăsos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
el este sigur că, și ,,acolo” îi va fi dat să-și audă câinii și cântecele celor trei fluiere. Eminescu, în opera căruia tematica morții ocupă un loc important, în ,,Mai am un singur dor” convertește suferința sa într-un somn lin, într-o altă formă de existență, în care toți cei care i-au fost dragi (codrul, apele, izvoarele, luna, luceferii, marea) continuă să-i fie aproape ascultându-i ,,aducerileaminte”. Spre deosebire de ,,Miorița”, în care ideea morții este impusă de planul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]