6,925 matches
-
meargă cu mașina până acasă, și de acolo până la centrele comerciale ale fiecărei zone rezidențiale, construite separat. Un aspect ciudat al peisajului urban al Brasíliei este acela că practic toate spațiile publice din oraș sunt desemnate astfel În mod oficial: stadionul, teatrul, sala de concerte, restaurantele special proiectate. Spații mai mici, nestructurate și informale - cafenele cu ieșire la stradă, colțuri de stradă, parcuri mici sau de cartier - nu există. Paradoxal, acest oraș se caracterizează printr-un mare număr de spații deschise
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt privite În termeni de asigurare a spațiului necesar și a accesului unei anumite „cantități” de clienți și bunuri. Chiar și recreerea a fost divizată Într-o serie de activități specifice, pentru care s-au prevăzut, separat, terenuri de joacă, stadioane pentru atletism, teatre și așa mai departe. Așadar, cel de-al doilea rezultat al perspectivei feminine a lui Jacobs este Înțelegerea faptului că o mare parte a activității umane (inclusiv a celei profesionale) urmărește atingerea unei varietăți de scopuri și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
speranțelor utopice ale liderului rus cu privire la partidul de avangardă, am putea vorbi despre „exercițiile de masă”, care erau extrem de populare atât printre reacționari (care se mobilizau), cât și printre mișcările de stânga de la sfârșitul secolului al XX-lea. Organizate pe stadioane enorme sau În locurile de paradă, acestea reuneau mii de tineri instruiți să se miște la unison. Cu cât figurile - adesea executate pe muzică ritmată - erau mai sofisticate, cu atât spectacolul era mai impresionant. În 1891, la cel de-al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la ceva? Și noi să fim părinții lui! Mă uit la el, așteptînd să văd o reacție. — N-ar fi mișto? Am fi atît de mîndri! Ideea m-a captat și nu-mi mai dă pace. Mă și văd pe stadion, În anul 2030 sau cam pe-acolo, intervievată de Sue Barker, spunîndu-i cum am știut eu că pruncul meu e sortit unui destin măreț, chiar de pe vremea cînd se afla În pîntec. Luke pare ușor amuzat. — Becky... da’ de unde și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fizică, sportul pentru toți și sportul de performanță și de a asigura condițiile de practicare a acestora.”. (Legea Educației Fizice și Sportului, nr.69, Monitorul Oficial al României nr.200 din 9 mai 2000). Terminologia educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974) prezintă următoarea definiție: „o activitate care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiului fizic, în scopul măririi, în principal, a potențialului biologic al omului, în concordanță cu cerințele sociale.” . În Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Stadion, București, 1974) prezintă următoarea definiție: „o activitate care valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiului fizic, în scopul măririi, în principal, a potențialului biologic al omului, în concordanță cu cerințele sociale.” . În Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1979) autorul Șiclovan I. consideră că educația fizică este: „un proces deliberat construit și dirijat, în vederea perfecționării dezvoltării fizice, a capacității motrice, în concordanță cu particularitățile de vârstă, de sex, cu cerințele de integrare socială a tinerilor, cu solicitările
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o acțiune, însă cu caracter preponderent corporal; exercițiul fizic este repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod voluntar în scopul realizării obiectivelor stabilite în activitatea motrică respectivă. În Terminologia Educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974), exercițiul fizic este definit ca fiind: „actul motric repetat sistematic care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului.” Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă, ci ca o posibilitate de adaptare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I., publică în Teoria educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București) următoarea definiție a calităților motrice: „Însușiri ale organismului, concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță, viteză, îndemânare și rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
necesară o atentă informare bibliografică. În acest sens, cele mai cuprinzătoare sinteze a datelor privitoare la apariția jocului de fotbal în învățământul românesc le considerăm a fi: „Sportul românesc de-a lungul anilor” de Emil Ghibu și Ioan Todan (Ed. Stadion, 1970), „Fotbal de la A la Z” de Mihai Ionescu și Mircea Tudoran (Ed. Sport-Turism, 1985) și „Fotbal cadran românesc” de Mihai Flamaropol (Ed. Sport-Turism, 1986). Spre deosebire de Vechiul Regat, unde fotbalul va fi introdus de străinii rezidenți acolo, în Transilvania - neexistând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea a lui Samuel Zilbermann, negustorul evreu care, neînțelegând că „dugheana” nu îi mai aparține, dă marfă pe datorie și ajunge la închisoare - sau, alteori, prin evenimente colective, precum construirea unui stadion. Cu partea a doua a cărții, Din amintirile lui Toderică Pințu, se avansează în istoria locală câțiva ani, iar schimbările pot fi observate și în ascensiunea socială a personajelor. Fata Kâțoaiei, „cucoană mare-n București, [...] muiere țeapănă, întunecată ca un
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
cu exactitate și cauza. Discutarea exercițiului cu antrenorul îl ajută să conștientize cauzele ascunse, să primească soluții punctuale pentru corectarea exersării. Mai departe, chiar în situația exercițiului executat fără cusur, sportivul nu este lipsit de surpriza eșecului, în cazul presiunii stadionului. Eșecul unor campioni olimpici se încadrează în dificultatea adaptării la o situație socială presantă. Studentul practicant parcurge cele două etape direct pe stadion: în fața elevilor și a asistenței, exerseză regulile știute și încearcă să nu rateze. Discutarea lecției are rol
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
chiar în situația exercițiului executat fără cusur, sportivul nu este lipsit de surpriza eșecului, în cazul presiunii stadionului. Eșecul unor campioni olimpici se încadrează în dificultatea adaptării la o situație socială presantă. Studentul practicant parcurge cele două etape direct pe stadion: în fața elevilor și a asistenței, exerseză regulile știute și încearcă să nu rateze. Discutarea lecției are rol pur formativ, studentul va exersa data viitoare eliminînd neajunsurile din prezent. Corect ar fi ca la un exercițiu atît de complex, cum este
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
furtuniitc "14.1. Liniștea dinaintea furtunii" După agitația mondială a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța la revolte și mitinguri, părăsea stadioanele și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a intrat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pământ, bozii și câini maidanezi rămași de la demolări - lingeau pe jos urmele de sânge animal scurs din pachetele de la cozi. Un peisaj sordid, pe care-l părăseam când ne întorceam acasă de la rând pe ulița cu case vechi, vizavi de stadionul „IUC” (astăzi „Astra”). Cele mai ample și mai agresive cozi erau, de departe, cele la carne. Coada la carne era, alături de cea la benzină, Coada cu majusculă, cu deosebirea că ultima era pentru combustibilul mașinilor, iar cealaltă - pentru „combustibilul” oamenilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bogat”. Oamenii s-au aruncat pe jos, înnebuniți, după sute... Unii, nu numai țigani, făceau bișniță cu locurile de pe listă- vindeau locuri „la negru”, pe bani buni, cam în felul în care se procedează cu biletele de cinematograf sau de pe stadioane după ocuparea locurilor. Oricum, listele erau adesea întocmite cu ilegalități, erau trecuți „din burtă” cunoscuți ai celor care le alcătuiau. O categorie aflată nu în afara, ci deasupra legii cozii era cea a milițienilor. Se băgau prin față, sfindându-i arogant pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și aici regimul era același. Eram bandit și acum devenisem și criminal. În toți anii de detenție am fost considerați și tratați ca bandiți și criminali. În 1953 eram la Canal (acolo am stat trei ani) și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe șantier și trebuia să acord primul ajutor. A.N.: Ăsta e stadionul „Hagi”... N.I.: Da. Stadionul este făcut de noi, deținuții politici. Acolo era groapa de gunoi a orașului. Tribunele sunt din piatră cioplită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost considerați și tratați ca bandiți și criminali. În 1953 eram la Canal (acolo am stat trei ani) și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe șantier și trebuia să acord primul ajutor. A.N.: Ăsta e stadionul „Hagi”... N.I.: Da. Stadionul este făcut de noi, deținuții politici. Acolo era groapa de gunoi a orașului. Tribunele sunt din piatră cioplită tot de deținuți. Într-o zi, ofițerul politic mă oprește: „Bă, ia vino-ncoa! Tu ești medic făcut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca bandiți și criminali. În 1953 eram la Canal (acolo am stat trei ani) și lucram pe șantierul stadionului din Constanța. Eram singurul medic pe șantier și trebuia să acord primul ajutor. A.N.: Ăsta e stadionul „Hagi”... N.I.: Da. Stadionul este făcut de noi, deținuții politici. Acolo era groapa de gunoi a orașului. Tribunele sunt din piatră cioplită tot de deținuți. Într-o zi, ofițerul politic mă oprește: „Bă, ia vino-ncoa! Tu ești medic făcut de afară sau te-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de voce. Deși afirmația noastră pare cam defetistă, în concluzie, putem spune că nici un abonat nu poate fi ferit de clonarea telefonului său mobil. Ea se realizează cel mai mult în locurile aglomerate: parcări mari, aeroporturi, supermagazine, săli de concerte, stadioane și în toate zonele foarte aglomerate ale orașelor. Dacă puteți evita folosirea celularului în astfel de locuri, ați făcut deja un pas mare spre evitarea clonării. În final, vă prezentăm câteva măsuri pe care statele civilizate le recomandă utilizatorilor de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în patru labe, București, 1944; Goe fotbalist, București, 1945; Neagu Beagu Cotoiagu, București, 1945; Luluța Pămpărluța, București, 1947; Marinică Mănâncătot, București, 1947; Napoleon fugea repede, București, 1947; Paiațe, București, 1947; Un balon râdea în poartă, București, 1968; Un creion pe stadioane, București, 1968; Din fotoliul 13, pref. Aurel Baranga, București, 1969; Un catâr binecrescut, pref. Aurel Martin, București, 1970; Fotbal cu pâine, București, 1971. Traduceri: Marcelle Tinayre, Madame de Pompadour, București, 1945. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Sunt soldat și călăreț”, DMN
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction (Întâiul Paște petrecut în Bucovina), C. Gane ( Viața adevărată a postelnicesei Marghioala), poeții Adrian Maniu (An nou), Tudor Arghezi (Sf. Gheorghe, O poveste cu șapte ouă, Fuga în stadion închis), Al. T. Stamatiad (Un singur suflet), reporterii F. Brunea-Fox (Larvele întunericului), Ioan Massoff (Cum trăiește George Enescu, Impresiile unui operat, La Bellu, în căutarea mormântului lui Ion Luca Caragiale, Cum a fost luminatul electric la Teatrul Național), Oscar Lemnaru
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
nu își alege cuvintele, nu acordă nici unora statut privilegiat. Se vrea doar „mânuitor”, nu și „mântuitor” de cuvinte, precum Lucian Blaga. Romantic de obârșie hugoliană, e hotărât să „mântuiască” nu vorbele, ci lumea. În loc de a oficia în sanctuare, declamă pe stadioane, în fața mulțimii. Situat la antipodul simbolismului, lansatorul de „manifeste” cultivă tot ceea ce contrazice mai sfidător principiile poeziei „pure”, și chiar recomandările din Arta poetică a lui Paul Verlaine. Logosul său (îndatorat, totuși, prefacerilor determinate de mișcarea simbolistă prin aceea că
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
încă un lucru: într-o Românie tradițional ortodoxă, vârsta istorică a mitologiei și vârsta teologică a revelației coabitează. N-am putea răspunde provocărilor rezultate din această nefericită suprapunere? Fără îndoială, „esențialul” se cuvine a fi ocrotit de vulgaritatea predicilor de stadion și de efuziunea pietistă. În același timp, am pierdut prea ușor simțul apartenenței la o tradiție milenară, gustul pentru comuniune, discernământul duhovnicesc - pe scurt, tot ceea ce distinge adunarea liturgică de îmbulzeala superstițioasă ori mulțimea credincioșilor de o promiscuă aglomerație. Există
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dar al credinței altfel decât mulțumind pentru fiecare zi însorită, cu rouă în iarbă sau nouri la depărtări? Cine crede că sfințenia se dobândește prin strepezirea dinților în gâlcevile netoate ale veacului? Ce seamănă oare isteria delirantă a predicatorilor de pe stadioane dacă nu zel neputincios și penurie de cunoaștere... Firește, nu tot cel cel zice „Doamne, Doamne” se va mântui, nici aceia care manipulează cu dexteritate citate biblice sau patristice nu devin luceferii ortodoxiei. Știu avertismentul lui Iacov: „Nu vă faceți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de elită și mase populare 2. Apofatica mingiitc " Apofatica mingii" Un gol imparabil și imprevizibil, un gol în prelungiri, un gol al calificării ori al victoriei într-o finală sau, poate chiar mai mult, un nefast autogol reprezintă, pentru împătimiții stadioanelor, paradigma absolută a darului. Un asemenea gol salvator nu se poate povesti, nici nu se poate repeta; el nu mai poate fi retrăit și revăzut pe teren, ci doar pe caseta video. Dacă un gol echivalează cu un dar, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]