2,798 matches
-
impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de grosolane, dacă nu găseau vreun fost selar sau cizmar care să poată fi mituit să le dreagă. Condiții cât se poate de insalubre apăreau în acele unități care fuseseră obligate de atacurile sovietice să ocupe noi poziții în plină stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De- 81 abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct. La fel ca bătălia din cotul Donului și cea din Stepa Calmucă a relevat condițiile extrem de dificile în care au luptat diviziile române, împotriva unui număr impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
impresionant de tancuri de mare tonaj, într-un teren descoperit, fără lucrări defensive, fără armament anti-tanc eficient și fără sprijin de aviație. Acest lucru l-a determinat pe generalul Constantin Constantinescu Claps să aprecieze că, ceea ce s-a întamplat în Stepa Calmucă, a fost “o fatalitate”. La rându-i, locotenent colonelul Nicolae Dragomir, subșeful de Stat Major al armatei, aprecia că misiunea primită de Armata 4 a fost “în afara realităților momentului”. Insistența comandamentelor germane, de a nu se ceda cu niciun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
decât să activeze păduchii, înnebunindu-i pe soldați, din cauza mâncărimii. Dormeau câte 2, cu pătura trasă peste capete, într-o încercare disperată de a se încălzi reciproc. Rozătoarele s-au înmulțit rapid, hrănindu- se cu cai și oameni morți. În stepă, șoarecii căutau cu voracitate de mâncare. Un soldat a spus că soarecii îi “mâncaseră două degete înghețate de la picioare”, în timp ce dormea. Când soseau rațiile, pe o sanie trasă de un cal lihnit de foame, figuri înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de grosolane, dacă nu găseau vreun fost selar sau cizmar care să poată fi mituit să le dreagă. Condiții cât se poate de insalubre apăreau în acele unități care fuseseră obligate de atacurile sovietice să ocupe noi poziții în plină stepă la capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
slăbiți iși făceau nevoile pe lopeți în tranșee, apoi aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și alfabet, copiile peliculelor puteau fi răspândite mult mai ușor pe teritoriu, iar controlul aparatului de propagandă asupra conținutului filmelor era total. Așa au luat naștere agit‑poezd, agit-trenurile. Vagoane care purtau inscripția „Cinematograful sovietic. Teatrul poporului” încep să străbată stepa. În ele se proiectau agitki, filme foarte scurte, adevărate „clipuri” avant la lettre. Firește, mijloacele clasice de propagandă, ziare, broșuri, afișe, erau și ele prezente, dar „kino” era marea atracție. Mulți dintre spectatori vedeau pentru prima oară în viață un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire pentru semănăturile puținelor luminișuri. Acum toți taie!” * Făt-Frumos Apare la tipografia Cațafany de la l octombrie 1904-15 februarie 1905 (nr.13-19) iar cele de început la tipografiile „Unirea" și „Română", iar în cele din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lucrări în domeniu, Ian Tattersall 176 formulează următorul răspuns: "Vizitatorul este pur și simplu fascinat nu doar de finețea acestor minunate gravuri (realizate într-o epocă în care peisajul de lîngă Combarelles, dominat azi de păduri de stejari, era o stepă imensă pe care se plimbau mamuți, rinoceri cu blană și lei de grote), ci și de vechimea lor. Pentru că nu e deloc vorba de desene stîngace; tipul acesta de artă e la fel de rafinată, în orice caz la fel de magistral executată, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
antică, Drumul spre Nietzsche, Experiența lui Kafka, Laudatio mortis (Thomas Mann), labirinturile prozelor lui Hermann Hesse, „armonia din adâncuri” la Boris Pasternak (Doctor Jivago) și seducția exercitată de cafeneaua literară la Budapesta. O altă culegere a criticului, Visul lupului de stepă (1999), repetă împărțirea în Teme românești și Teme străine, ca un ecou, parcă, al dualității cultivate de magistrul Liviu Petrescu. Primul segment nu conține prea multe puncte de atracție: gândirea gnostică detectată ca model analogic la Blaga, lectura Cărții Oltului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
până la Un coup de dés al lui Mallarmé, dosarul relației Freud - Jung, cu buna trimitere la studiile lui Anthony Stevens sau paginile despre mecanismele insularizării la Thomas Mann (Tristan, ca schițare a Muntelui vrăjit), despre traseele inițiatice în Lupul de stepă (Hermann Hesse), despre energiile plăsmuitoare din Elegiile duineze ale lui Rilke. Alături de Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov, 2003; Cercul de grație, Pitești, 2003; Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
malul stîng al aceluiași fluviu va rămîne sub stăpînirea absolută și incontestabilă a Imperiului rus". Cum precizează și Neagu Djuvara în volumul menționat, "nu am fost dintotdeauna vecini cu rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd ținuturi odinioară dependente de tătarii din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
in Northern Ireland", în History Workshop Journal, nr. 60, 2005, p. 47. 4 Enciclopedia României publicată în 1938 trasează, în volumul II, următoarele granițe pentru Moldova: din Carpații răsăriteni, până la Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de Sus - în susul apelor, până la Trotuș și la nordul masivelor înalte din mijlocul podișului moldovenesc, și Țara de Jos. 5 Animpodist Dașchevici, Ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
morfologică între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale peisajului geografic: pe de o parte Câmpia colinară a Moldovei - cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
care adăpostește exemplare de zimbru, râs, elan, cerb roșu, căprior, mistreț, lup, și singurul sit polonez inclus pe lista Patrimoniului mondial (1979). În Rusia există peste 93 de parcuri cu o întindere de peste 6 milioane de hectare; ex., rezervația de stepă Askania Nova. În Cehia există parcul național Plitvice. În Slovacia există rezervații ale biosferei: Slovensky Kras, Pol’ana, Vychodne Karpaty și parcuri naționale: Tatra - cel mai faimos, înființat în 1948; (din 1993 este rezervație a biosferei - 74.111 de hectare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și stepa. Biodiversitatea remarcabilă a României este consecința procentului important (47%) de ecosisteme naturale și seminaturale din care pădurile reprezintă o componentă esențială. Prin Programul CORINE-biotop au fost identificate 783 tipuri de habitate din care 758 sunt habitate terestre. Calitatea factorilor de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au favorizat concentrarea de grupuri de populații încă din protopaleolitic. Mărturii ale culturii neolitice se găsesc în cea mai mare parte a teritoriului județului. Așezările umane se concentrau pe o fâșie orientată de la vest către est limitată la nord de stepă și la sud de codri. Principalele căi de comunicație se aflau pe lunca largă a Prutului și, spre vest, prin Șeaua Ruginoasa. Ceramica de Cucuteni se încadrează într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hieracifolia, Erigeron canadensis, Falcaria sioides, Filipendula vulgaris, Galanthus nivalis (DH-5), Galeopsis speciosa, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Geranium phaeum, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Gnaphalium uliginosum, Helleborine latifolia, Heracleum sphondylium, Hierochloe odorata, Hordeum murinum, Hottonia palustris, Humulus lupulus, Hyacinthella leucophaea zambilă de stepă, Hydrocharis morsus-ranae, Hyoscyamus niger, Hypericum x carinthiacum, Iris pseudocyperus, Isopyrum thalictroides, Lactuca saligna, Lamium album, Lathyrus hirsutus, Lathyrus latifolius, Lathyrus niger, Lathyrus nissolia, Lathyrus pallescens, Lathyrus palustris, Lathyrus tuberosus, Lathyrus venetus, Leonurus cardiaca, Lepidium ruderale, Linaria genistifolia, Linaria vulgaris, Lindernia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]