7,161 matches
-
spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ÎNDEMN Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Umila vatra strămoșeasca, Ne chiamă azi, să dăm onorul, C-un aer proaspăt să renască Strămoșii ce ne-au dat poporul! Să scoatem viața la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost distruși! Azi măcar putem să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost distruși! Azi măcar putem să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu frate, hai să rupem Tăcerea pentru-a noastră glie! Strămoșii daci, lăsat-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din veac, în veac, Multe milenii... au trecut anii... Deși jefuit, pămîntul
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
loc de istorie, o adevărată insulă de sănătate?! GEOAGIU- BĂI, SUB SEMNUL ZEIȚEI SĂNĂTĂȚII - HYGEEA Mit și mister - simboluri prin care se pot proiecta speranțele, temerile - modele prezente, ca o amintire ancestrală uitată dar reluată M-a emoționat faptul, că strămoșii noștri au făcut baie, acolo, unde ne scăldăm și noi astăzi, în apele termale, tămăduitoare. De fapt, ele se află pe o arie mare. Tot Ardealul beneficiază de ape termale: la Săcuieni, apa ajunge la 90*C, la Vața, 57
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
Santrakottus (Chandragupta), ca domnitor important asupra părții de nord a Indiei, pînă unde se întindea imperiul bactrian. Un alt izvor îl constituie istoriografii mahomedani, deoarece incursiunile mahomedanilor în India datează încă din secolul al X-lea. Un sclav turc este strămoșul Ghaznavizilor; fiul său, Mahmud, a pătruns în Hindustan, cucerind aproape întreaga țară. Reședința și-a așezat-o la vest de Kabul, iar la curtea sa trăia poetul Firdousi. Peste puțin timp, dinastia Ghaznavizilor a fost cu totul stîrpită de afgani
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai tîrziu, obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar nu trebuia, niciodată, să se confunde cu ele. Valahii păstrară, fără excepție, obișnuințele strămoșilor și nu se amestecară în cele ale popoarelor migratoare". Instinctul de conservare este prezentat ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de război după retragerea Romei în fața barbarilor. Orice erudiție este acceptată atîta vreme cît trimite spre complexitatea epocii medievale și spre schimbările diverselor alianțe ale țărilor române în favoarea accesului acestor state la suveranitate. Însă istoria continuității popularii spațiului daeo-roman de către strămoșii românilor, după abandonarea Daciei în 270, rămîne la o limită greu de trasat. Unul dintre argumentele forte ale demonstrației românești constă în a sublinia că punerea în discuție a acestei continuități este de dată recentă, de la sfîrșitul secolului al XVIII
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lucrare publicată în 1940 -Limba românească. Privire generală. Autorul notează: "Pînă în prezent, cercetările n-au reușit să dezvăluie certitudinea asupra elementului autohton din limba română. Înainte de toate, acest fapt este explicabil pentru că noi nu cunoaștem aproape nimic în legătură cu limba strămoșilor noștri traco-geto-daci. Deci, noi nu sîntem în măsură să recunoaștem, concret, ce am moștenit de la ei". Această formulare incită și deranjează. Ea a fost corectată prin studiile școlii lingvistice din timpul regimului Ceaușescu care s-a străduit să identifice elementele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Committee of Transylvania, sub direcția lui Stephen Borsody, Nandor Dreisziger, Adam Makkai și George Schöpflin avansează argumentul similarității fonologice și morfologice dintre două limbi pentru a ajunge la concluzia existenței unei arii de origine învecinată pentru albanezi și români. Strămoșii românilor locuiau în ținuturile muntoase ale vechii Serbii și în zonele adiacente. Dar punerea față în față a teoriei și a ideologiei nu conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de război victorios după războaie care n-au fost așa sau au fost doar pe jumătate. Ceaușescu și ai săi reabilitau patria: faptele mari sînt revoluționare și războinice. Ele se explică doar prin calitățile remarcabile ale poporului român și ale strămoșilor lui. Raportarea la trecut bazată pe venerație este încremenită, dar recompunerea trecutului pentru exploatarea sa în actualitate este permanentă: toată inteligența creatoare se pierde într-o savantă exegeză cu scopuri propagandistice. Michael Shafir vorbește, într-un studiu din 1985 consacrat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se lasă prinse într-un trecut despre care se laudă că 1-au anihilat. Ideologia anilor '70 în acord cu suflul sovietic, ca reacție împotriva ofensivei occidentale se bîlbîie și bate pasul pe loc. Spectacolul protocronist, punere în scenă a strămoșilor daci, pledoarie autohtonistă pentru construcția națiunii, o critică literară limitată la supraaprecierea operelor naționale, oscilează între tragic și ridicol. România pe care Ceaușescu o voia modernă este împietrită prin lipsa de reflecție asupra modernității. Desigur, nevoia de a se păzi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
independenței statului român. Nici aceasta n-a venit ex abrupto, în mod fragmentar, ca din senin, ci, ca toate tendențele adevărate, a fost pururea prezentă și întunecată numai uneori de nevoile momentului. Ar fi un act de adâncă ingratitudine către strămoșii noștri dacă ne-am închipui că cu noi se începe lumea în genere și România îndeosebi, că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
independenței statului român. Nici aceasta n-a venit ex abrupto, în mod fragmentar, ca din senin, ci, ca toate tendențele adevărate, a fost pururea prezentă și întunecată numai uneori de nevoile momentului. Ar fi un act de adâncă ingratitudine către strămoșii noștri dacă ne-am închipui că cu noi se începe lumea în genere și România îndeosebi, că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărăției turcești, a îngreuiat-o punîndu-ne condițiuni atât de costisitoare. Nu este nici o îndoială că cumpărătura firmei a costat mult mai mult decât realitatea neatârnării noastre, care nu ne-a costat nimic pe noi, dar cu atât mai mult pe strămoși. Căci, abstracție făcând de la milioanele de bani, de la miile de oameni căzuți în bătălie, de la pierderea unei provincii, mai rămâne în paharul destul de amar băut pîn-acum drojdia asigurărilor formale din declararea de recunoaștere, asupra cărora nu ne-au luminat încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sîntem atât de străini, deci o individualitate cu totul aparte în mijlocul popoarelor și mari și puternice cari ne încunjură, toate acestea ar trebui să se imprime și-n politica noastră esterioară, pe care am trebui s-o urmăm ca și strămoșii noștri, cari stăteau bine cu toți și nu se apărau decât de agresiune directă. Mai e însă și un alt inconvenient, combinat cu orice sfaturi pozitive pe cari un ziar din opoziție l-ar da țării în privirea politicei esterioare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chantant pentru gloria și reușita armiei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege. Pe când Basarabia se rupea de la sânul țării și oamenii cu lacrimi amare își luau "rămas bun" de la patria lor străveche pentru a nu mai auzi graiul strămoșilor lor și pentru a veșteji în umbra străinătății, pe atuncea asemenea liberalii puneau să intre oștirea în triumf în București și beau în sănătatea gloriei naționale. Cine plătește cheltuieala? Patria, se înțelege. Dar oare biurourile patente de împămîntenire nu merită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
multe cazuri nici dascălul nu știa înțelesul cuvintelor nouă, necum școlarul; și, în sfârșit, pierderea cea mai mare era că întreaga comoară a limbei, ce sta din zicători, proverbe, inversiuni, adecă în fraze gata moștenite din neam în neam de la strămoși, se arunca în apă, pentru că-n ele erau și cuvinte de origine nelatină. Pare că cine știe ce nenorocire ar fi fost aceasta, pare că n-am trăit alături cu vecinii sute de ani și n-o să mai trăim pare că se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase și gândind numai la păstrarea celora {EminescuOpXI 220} ce ne-au putut lăsa niște strămoși cari aveau multă minte și puțină învățătură, multă tărie de inimă dar foarte puțin talent de declamație patriotico-liberală, noi ne-am mărginit aproape escluziv la un singur sfat, dat părintește, fără ură contra cuiva, fără înclinare pentru altcineva. Acest sfat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o parcurge biata țara noastră, atât de rău bântuită fără vina ei de câte ori alții se ceartă peste capetele noastre și peste noi. Departe de orice visuri aventuroase {EminescuOpXI 229} și gândind numai la păstrarea celor ce ne-au putut lăsa strămoșii, noi ne-am mărginit aproape la un singur sfat, dat părintește, fără ură în contra cuiva, fără înclinare pentru altcineva. Acest sfat era: de-a nu accentua simpatii fățișe pentru vro una din puterile mari, căci numai noi le vom plăti
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
școala, n-ar refuza sutele pentru încălzire și iluminare, dar numai și numai pentru a dovedi ce de rând le e onorabila conștiință când e vorba ca un pătrar de milion de suflete să aibă, cu banii lor și a strămoșilor lor, un neînsemnat institut secundar de învățămînt, un liceu. Deși nu ne amestecăm din principiu în cearta naționalităților de peste Carpați, știind prea bine că orice vorbă bună spusă din parte-ne nu face decât să-ngreuieze lupta conaționalilor noștri cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
producătorul nostru, țăranul, ar primi în schimb cunoștințele necesare pentru a-și economisi munca brațelor și a produce mai mult cu lucru mai puțin atunci ar exista o compensație. Dar el muncește în același mod primitiv și greu ca și strămoșii săi, însutindu-i-se sarcinile publice. Ce lumină i se dă în schimb? În timpul ministerului Catargiu erau 2 812 școli rurale cu 75 484 școlari; astăzi, sub guvernul părintesc al roșilor, sânt numai 1 910 școli. Deci, în patru ani
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui om înfumurat și desert care nu e-n stare să vadă că nicicând nu putem nici păstra, nici câștiga nimic prin alianțe cu vecinii, e controlată ca din partea țării, dragă Doamne, de Fundești și Pătărlăgeni. Toată înțelepciunea politică a strămoșilor noștri s-a dus pe apa sâmbetei de când secta demagogiei lucrative guvernează România, o sectă care a ajuns până la gradul de-a tocmi străini cu simbrie ca să ne înjure în țara noastră proprie. Și cu toate acestea țara noastră, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui om cu mult mai bătrân. Coborâtor dintr-o familie istorică a Moldovei și moștenind o avere mare, însă încurcată prin împărțeli și datorii, el a fost viața întreagă pe de-o parte bântuit de grija de-a păstra averea strămoșilor ca razim al influenței politice, pe de altă parte amestecat ca factor de căpetenie în toate mișcările politice ale patriei sale. Studiind în Heidelberg, în timpul în care Juna Germanie își stabilea idealele ei politice, ca curent opus stării monarhiei absolute
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]