10,831 matches
-
tipuri de intervenții (Tennant, 2001). Nu numai factorii de natură psihologică pot conduce la diferențieri între indivizi în ce privește rezistența lor la stres. De exemplu, o experiență bogată în muncă poate fi sursa unor strategii de coping menite să reducă nivelul stresului, în timp ce o rețea de suport social bine dezvoltată poate asigura un sprijin mai consistent persoanelor aflate în situații de stres (Bogathy, 2002). 9.2. Oboseala Un fenomen cu caracter disfuncțional determinat de stres, dar nu numai, este oboseala, percepută ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la stres. De exemplu, o experiență bogată în muncă poate fi sursa unor strategii de coping menite să reducă nivelul stresului, în timp ce o rețea de suport social bine dezvoltată poate asigura un sprijin mai consistent persoanelor aflate în situații de stres (Bogathy, 2002). 9.2. Oboseala Un fenomen cu caracter disfuncțional determinat de stres, dar nu numai, este oboseala, percepută ca o reacție a organismului de readaptare și refacere a funcțiilor sale în urma unor solicitări intense sau repetate de consum energetic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
strategii de coping menite să reducă nivelul stresului, în timp ce o rețea de suport social bine dezvoltată poate asigura un sprijin mai consistent persoanelor aflate în situații de stres (Bogathy, 2002). 9.2. Oboseala Un fenomen cu caracter disfuncțional determinat de stres, dar nu numai, este oboseala, percepută ca o reacție a organismului de readaptare și refacere a funcțiilor sale în urma unor solicitări intense sau repetate de consum energetic din partea organismului. În general, oboseala este un fenomen reversibil, deoarece în urma unei perioade
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o analiză aprofundată, menită să înlăture sau reducă riscurile de accidentare. În plan psihologic, o deosebită importanță o are percepția subiectivă a acestor riscuri, care trebuie conștientizată la adevărata valoare prin programe de informare și de persuadare. CUVINTE CHEIE: oboseală, stres ocupațional, accident de muncă, incidente, pericol, risc, prevenirea accidentelor de muncă. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Curs litografiat. Tipografia Universității de Vest: Timișoara. Jurcău, N. (2003). Disfuncționalitatea sistemului om - mașină - mediu. În N. Jurcău (coord.). Psihologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Curs litografiat. Tipografia Universității de Vest: Timișoara. Jurcău, N. (2003). Disfuncționalitatea sistemului om - mașină - mediu. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. Jurcău, I., & Moldovan, R. (2003). Stresul ocupațional. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. TEME DE REFLECȚIE Sugerați câteva soluții din perspectivă psihologică pentru a reduce indisciplina vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
TEME DE REFLECȚIE Sugerați câteva soluții din perspectivă psihologică pentru a reduce indisciplina vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic ca frecvență? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați care sunt cauzele principale ale stresului și oboselii?. Care sunt măsurile psihologice cel mai frecvent utilizate în combaterea stresului și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare? Care sunt principalele măsuri menite să prevină (reducă) numărul accidentelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic ca frecvență? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați care sunt cauzele principale ale stresului și oboselii?. Care sunt măsurile psihologice cel mai frecvent utilizate în combaterea stresului și a oboselii? Definiți concepte cheie precum pericol, risc, incident sau accident? Ce înseamnă predispoziția spre accidentare? Care sunt principalele măsuri menite să prevină (reducă) numărul accidentelor de muncă? Capitol 10 TEORII DESPRE ORGANIZAȚII Corina Ilin Darwin, Marx, Freud formează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
celelalte intrând în categoria rezultatelor de ordinul II (McCormick & Ilgen, 1995). Valența unui anumit rezultat pentru o persoană poate varia de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la nivelul celor implicați (Furnham, 1997). Astfel, un individ cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rezultate extrinseci Pozitivă sentimentul realizării respectul de sine sentimentul că ați învățat ceva sentimentul că ați realizat ceva folositor sentimentul împlinirii personale plată, beneficii suplimentare statul în cadrul organizației statul în exteriorul organizației diversitatea muncii laudă promovare timp liber Negativă oboseală stres penalizări reducerea salariului Modelul lui Vroom oferă posibilitatea cuantificării intensității motivației (efortul) unui individ cu ajutorul formulei (McCormick & Ilgen, 1995): EMBED Equation.3 unde: E este efortul A este așteptarea/expectanța că efortul depus va duce la performanță Iij este instrumentalitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
definesc grupul de lucru și circumscriu dinamica sa în cadrul organizației, poate ajuta la desprinderea elementelor ce disting un grup de lucru performant, plăcut și interesant pentru membri săi, de unul contraproductiv, marcat de animozități și conflicte, o adevărată sursă de stres pentru membri. Pe parcursul acestui capitol voi introduce domeniul teoretic al psihologiei sociale, explorând structura grupului de lucru și conceptele circumscrise: roluri, norme, statut. Vor fi analizate fenomene comune oricărui grup de oameni, precum coeziunea, conformarea și conflictul. Aceste fenomene apar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de rol este dat de așteptări ce pot fi foarte clar transmise și înțelese, dar reciproc exclusive sau incompatibile cu persoana care deține rolul. Conflictul de rol se poate manifesta simultan la mai multe nivele, constituind un factor serios de stres la locul de muncă (cf. McCormick și Ilgen, 1995). Conflictul de rol intraemițător se produce atunci când un singur emițător de roluri oferă așteptări incompatibile celui care ocupă postul. De exemplu, șeful se arată îngrijorat de starea de sănătate precară a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbare. Informațiile din literatura de specialitate au fost introduse într-un chestionar care a fost distribuit experților selectați din câmpul schimbărilor. Rezultatele au arătat următorii actori principali: linia managementului; top managerul; agentul schimbării intern; practicanții tehnicilor HR. 1999 Rolul percepției stresului angajaților în cursul unei schimbări organizaționale: O întrebare despre schimbarea Alfa, Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-un spital de urgență din Suedia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Mark Kennedy John Atunci când reforma organizațională este percepută de un anumit grup ocupațional ca afectându-i propria cultură si violându-i contractul psihologic, favorizând în același timp statusul unui alt grup, persoanele responsabile de managementul schimbării organizaționale respective vor manifesta stres și anxietate crescute. 2003 Învățarea organizațională prin rezistență Jost Gregor Rezistența la schimbare este abordată ca o forță directoare în procesul schimbării și învățării și poate fi utilă ca resursă. Rezistența este analizată ca sursă de învățare din experiență și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
implementarea noii strategii. 2003 Factorii psihologici ai schimbării organizaționale: modelarea unei abordări sistematice Pundziene Asta Factorii de ordin personal - emoții negative, competențe relaționale slabe - au o influență semnificativă asupra rezistenței managerilor la schimbarea organizațională. 2003 Efectele privatizării spitalului asupra percepției stresului de către angajați Van der Vliet Caroline În cadrul spitalelor care au fost privatizate - comparativ cu cele care rămân în administrația publică - angajații trăiesc mai puternic experiențe stresante sub forma ambiguității și conflictului de rol, precum și a percepției supraîncărcării activității. 2003 Identitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru Grup formal de lucru Grup de comandă Grup de sarcină Grup informal de lucru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural de laborator Reprezentări grafice Stresul stres ocupațional sindromul de epuizare Climatul organizațional Oboseala prevenire consecințe Pericole Riscuri Incidente Accidente predispoziție spre accidentare prevenirea și combaterea accidentelor de muncă Grup de lucru Grup formal de lucru Grup de comandă Grup de sarcină Grup informal de lucru Prietenii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
eds.). Handbook of Research Methods in Social and Personality Psychology (p. 339-369). Cambridge: Cambridge University. Juravle, T. (2002). Femeia manager: Influența diferențelor de sex asupra stilurilor de conducere. Revista de Psihologie Organizațională, 2(2-3), 33-45. Jurcău, I., & Moldovan, R. (2003). Stresul ocupațional. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească (226-280). Cluj-Napoca: U.T. Pres. Jurcău N. (coord.) (2000). Psihologie educațională. Cluj-Napoca: Editura U.T. Pres. Jurcău, N. (coord.) (2003). Psihologie inginerească. Cluj-Napoca: U.T.Pres. Katzell, R.A., Thompson, D.E. (1990). An integrative
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Revista de psihologie organizațională Volumul V, nr. 1/ 2005 Sumar STUDII ȘI CERCETĂRI Manuela Ciucurel Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor........................... Mădălina Matei Relația personalitate - leadership - dominanță cerebrală în organizația militară....... Adrian Brate Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă.................................. Adina Dinu Hărțuirea psihologică: dimanică, efecte și strategii de contracarare......................... Nicoleta Călin Influența politicilor de personal asupra indicelui de conflict și stilurilor de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă.......................................................... Cristina
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este greu de făcut o distincție între aceste două elemente. În categoria competențelor psihologice sunt incluse atât elemente cognitive (nivelul inteligenței academice, caracteristicile bazei de cunoștințe, mecanismele de procesare a informației etc.), cât și afective (stabilitatea emoțională, empatia, toleranța la stres, o imagine de sine bună etc.). În ceea ce privește competențele sociale, ele sunt considerate ca fiind patternuri ale comportamentului social care dau indivizi competenți din punct de vedere social, deci capabili să producă efectele dorite asupra celorlalți (Moscovici, 1998). Și în structura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Într-un studiu recent pe tema relației dintre management și inteligența emoțională autoarea afirmă că managerii de succes au un nivel ridicat al inteligenței emoționale, dau dovadă de autocontrol în plan emoțional, de o anxietate redusă, sunt bine adaptați la stres, au o ambiție moderată și sunt mediu empatici (Roco, 2003). I. Cârciumaru (2001) identifică opt dimensiuni de bază ale profilului managerului eficient (top-manager și middle-manager): capacitatea de relaționare în raportul șef-subordonat; capacitatea de comunicare; capacitatea de motivare în muncă; capacitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muncă. El ajunge să nu mai știe ce se așteaptă de la el și care este comportamentul considerat aducător de succes. În contextul acestui conflict de rol, schimbările induse de training sunt reținute, dar cu un cost considerabil în plan individual (stres, confuzie etc.) și chiar cu pierderea unor manageri valoroși. 4. Metodologia cercetării Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor impune atât delimitarea unui cadru teoretic al antrenării, dar și caracterizarea contextului organizațional concret în care se realizează intervenția. România a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
succes și cel al non-managerilor. Astfel, managerii de succes sunt mai agresivi, mult mai stabili emoțional, mai sociabili și mai deschiși - ceea ce le asigură contacte interpersonale mai facile și premisele succesului în negocieri - sunt mai puțin depresivi, mai rezistenți la stres. Alte cercetări (A. Mihai, 2001) au urmărit identificarea celui mai frecvent tip psihologic al femeilor, respectiv, al bărbaților care ocupă funcții manageriale, determinându-se că acestea sunt ESFJ, respectiv ISTJ. Aceste concluzii ne-au incitat curiozitatea, determinându-ne să ne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai-iunie, pp. 162-175, 178-180. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii. Relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (1999), Eul și personalitatea, Editura Trei, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Adrian BRATE* Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă Abstract The article emphasizes the importance of elaborating a conceptual and methodological framework in the dynamic process of intervention in occupational stress and promoting employee health. Some specific implications of the methodological
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
development directions and perspectives for the psychosocial health and occupational stress management in the XXI century are discussed. Key words: occupational stress, stress management, occupational health, psychosocial health. 1. Cadrul conceptual și metodologic pentru diagnoza și intervenția eficientă în managementul stresului ocupațional și promovarea sistematică a sănătății în muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce se desfășoară în baza unor criterii riguroase ca durată și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
limitarea posibilităților de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a sarcinilor și responsabilităților profesionale pot duce la grave erori, accidente și scăderea performanței la nivel de organizație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]