4,310 matches
-
biografie. Pornind de la aceste interrelații, psihologii vor obține o validitate sporită a rezultatelor cercetărilor lor dacă includ în demersul explicativ determinările culturale, iar ignorarea acestora ar transforma inferențele rezultate într-un spor de cunoaștere precar. Mai mult, inventarul modelelor de structurare a personalității care au probat o deschidere transculturală mai ridicată le oferă unelte utile în gestionarea adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
femei în cadrul instituțiilor și al practicilor cotidiene, cu referire la educație, diviziunea muncii, viața publică și viața privată, pentru a identifica, astfel, nevoile practice și interesele strategice ale diferitelor categorii de femei/bărbați, resursele de putere și beneficiile implicate în structurarea identității și a statutului de gen16. În acest sens, analiza genului este circumscrisă demersului epistemologic de denaturalizare sau dez-esențializare a feminității/masculinității, potrivit căruia condiția de gen nu este "un dat natural", ci este construită social, cel mai frecvent ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
aș fi scris aceleași lucruri, ca principiu, cu ani în urmă. Cu toate acestea, relatez câte ceva din viața mea din orizontul unei cronologii clasice, punctând și elemente de diferențiere (sau nu) de gen, lăsând posibile interpretări la latitudinea cititorului. În structurarea discursului am respectat într-o oarecare măsură întrebările care au avut ca obiectiv lămurirea analizei de gen, fără însă a mă opri din divagări specifice până la urmă oricărei rememorări. Copilăria și adolescența Am început acest demers autobiografic dinspre o abordare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau adaptate din manual temele și sarcinile de proiect cele mai interesante - se va aplica metoda asaltului de idei pentru a selecta teme de proiect criteriile de evaluare vor fi discutate și stabilite Împreună cu elevii. Această schemă se pliază pe structurarea strategiei din perspectiva elementelor componente ale acestora. Rolul profesorului astăzi este de a proiecta experiențe de Învățare de colaborare care să Îi motiveze pe elevi. Managementul realizat de profesor constă din proiectarea activităților, implementarea proiectului, supravegherea permanentă a derulării lui
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Domnica BEJAN, Florentina POSTÎRNAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93106]
-
termenul de realizare, - Urmărește activitatea elevilor: stabilirea responsabilităților În echipă, stabilirea activităților, stabilirea termenelor, a sarcinilor ce urmează a fi realizate la fiecare termen, stabilirea soluțiilor de prelucrare a datelor, - Notează elevii prin observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, - structurarea datelor culese (dacă soluția de organizare a datelor răspunde cerințelor de prelucrare),descrierea clară și coerentă a temei și a soluțiilor de rezolvare, - folosirea În realizarea proiectului a instrumentelor oferite de pachetul MsOffice, - pe baza portofoliului, - pe baza susținerii proiectului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Domnica BEJAN, Florentina POSTÎRNAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93106]
-
și dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalitații elevulu i, a capacităț ii sale de argumentare; tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev), de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv atitudinal. Este necesar să fie avute în vedere și limitele acestor probe: consum mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați indiv idual; gradul diferit de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
candidat; se urmărește dacă proiectul acoperă coerent, unitar, logic, argumentat, câmpul temat ic. 2 COMPLETITUDINEA PROIECTULUI reflectă modul de abordare a temei, măsura în care au fost valorizate competențele și abilitățile de ordin teoretic și practic. 3 ELABORAREA Ș I STRUCTURAREA PROIECTULUI vizează competențele demonstrate de elevi în elaborarea proiectulu i (acuratețea și rigurozitatea demersului științific, logica și argumentarea ideilor, coerența internă, corectitudinea ipotezelor și concluziilor. 4 CALITATEA MATERIALULUI UTILIZAT se raportează corect la relevanța conținutului științific, la semnificația și acuratețea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
său, pusă în valoare în etapele realizării sau prezentării proiectului. 7 CALITATEA REZULTATELOR se apreciază d in perspectiva valorificării proiectului în sfera practică a activității, aceasta asigurând proiectului confirmarea practică a ideilor și strategiilor utilizate în rezolvarea sa. Exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect Stabilirea scopului / obiectivelor și structurarea conținutului ; Activitatea individuală realizată de elev (investigație, anchetă, experimente); Rezultate, concluzii, observații. Aprecierea succesului proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate; Prezentarea proiectului; Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni interdiscip
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
REZULTATELOR se apreciază d in perspectiva valorificării proiectului în sfera practică a activității, aceasta asigurând proiectului confirmarea practică a ideilor și strategiilor utilizate în rezolvarea sa. Exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect Stabilirea scopului / obiectivelor și structurarea conținutului ; Activitatea individuală realizată de elev (investigație, anchetă, experimente); Rezultate, concluzii, observații. Aprecierea succesului proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate; Prezentarea proiectului; Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni interdiscip linare). Criteriile de evaluare a unui proiect sunt propuse de profesor în funcție de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de clasificare a itemilor, care a determinat și tipologia cea mai răspândită a acestora, este criteriu l obiectivității în corectare și notare. 3.3.1. Itemi obiectivi Testele, (în special cele stadardizate) conțin adesea itemi obiectivi. Aceștia realizează o puternică structurare a sarcinilo r elevilor, în concordanță cu obiectivele de evaluare pe care și le propun. Astfel, itemii obiect ivi solicită din partea elev ului evaluat selectarea răspunsului corect sau, uneori a celui mai bun răspuns, dintr-o serie de variante existente
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
un cadru în care să-și realizeze demersul; pot fi cu o singură premisă sau cu cu sarcini de lucru în cascadă. Modul de prezentare a unei întrebări structurate arată astfel: Caracteristici generale: oferă elevulu i ghidare în elaborarea răspunsului; structurarea întrebărilor permite evaluarea unor cunoștințe, abilități, cu accent crescut pe nivelurile cognitive superioare; itemul t ip eseu poate conține o suită de itemi obiectiv i; permit construirea progresivă a dificultăț ii, complexităț ii dorite; stimulează dezvoltarea capacităților complexe, orig inalitatea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
cuprins, încheiere; construcția paragrafelor sublin iază ideile, iar acestea au o pondere echilibrată; (8p) părțile componente ale textului pot fi ușor recunoscute, dar nu există un echilibru între ele, ideile sunt în general subliniate prin paragrafe; (6p) plan vag de structurare a textulu i în care părțile componente sunt insuficient marcate, iar t recerea de la o idee la alta nu este coerentă. (2p) b. Abilități analitice și critice: foarte bună relație argument, coerența construcției, succesiunea logică (motivată) de la o idee la
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul Nobel În 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert Einstein, Începând cu teoriile privind relativitatea specială și cea generală. Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost structurarea celor două electrodinamici: „Electrodinamica cuantică” - pentru care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat premiul Nobel În 1965 și „Cromodinamica cuantică” - noua teorie a interacțiunilor tari. Cromodinamica cuantică (Quantum chromodynamics-QCD): Teoria de câmp cuantic relativist a forței tari
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente. Dacă tulburările instrumentare nu sunt semnificative, activitatea de recuperare poate fi concomitentă. Nu este admisă însă inițierea activității terapeutice pentru dislexie pe fondul unor grave tulburări la nivelul limbajului oral care are prioritate în recuperare. Evaluarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
proba privind corespondența grafem-fonem îcitirea de texte cu dificultăți progresive), apreciendu-se frecvența și natura omisiunilor, substituirilor, adăugirilor, inversiunilor parafazice, precum și probe de dictare și copiere. Reeducarea dislexiei se bazează pe trei tehnici (47, 53) : 1. Tehnica privind orientarea, organizarea și structurarea spațială, 2. Tehnica bazate pe folosirea „seriilor' îsau asociațiilor), 3. Tehnica de autocorecție. Tehnicile terapeutice privind procesul de orientare-organizare și structurare spațială Tehnicile privind structurarea spațială au rolul de a se automatiza deprinderea de a citi de la stânga spre dreapta
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de dictare și copiere. Reeducarea dislexiei se bazează pe trei tehnici (47, 53) : 1. Tehnica privind orientarea, organizarea și structurarea spațială, 2. Tehnica bazate pe folosirea „seriilor' îsau asociațiilor), 3. Tehnica de autocorecție. Tehnicile terapeutice privind procesul de orientare-organizare și structurare spațială Tehnicile privind structurarea spațială au rolul de a se automatiza deprinderea de a citi de la stânga spre dreapta și pornesc de la achiziția primordială a noțiunilor spațiale, stânga-dreapta. - Exerciții de orientare în spațiu: comenzi de realizare de pași în diferite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Reeducarea dislexiei se bazează pe trei tehnici (47, 53) : 1. Tehnica privind orientarea, organizarea și structurarea spațială, 2. Tehnica bazate pe folosirea „seriilor' îsau asociațiilor), 3. Tehnica de autocorecție. Tehnicile terapeutice privind procesul de orientare-organizare și structurare spațială Tehnicile privind structurarea spațială au rolul de a se automatiza deprinderea de a citi de la stânga spre dreapta și pornesc de la achiziția primordială a noțiunilor spațiale, stânga-dreapta. - Exerciții de orientare în spațiu: comenzi de realizare de pași în diferite direcții; - Exerciții senzoriale pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
c) automatizarea achizițiilor prin folosirea seriilor de exerciții analoage; d) restructurarea relațiilor sociale ale dislexicului. Reeducarea schemei corporale se face prin indicarea diferitelor părți ale corpului în diferite poziții, asamblarea unor componente logice, reproducerea unor atitudini corporale. Reeducarea orientării și structurării spațiale se face prin exerciții de recunoaștere a direcțiilor stânga-dreapta, sus-jos în cadrul propriei mișcări spațiale sau a unui ansamblu exterior, exerciții de identificare și reproducere a unor obiecte sau forme geometrice dintr-o mulțime. Reeducarea cadențării se face prin exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al filosofului francez Jean-Jacques Rousseau blama manifestările modei și luxului din societatea timpului său. Astăzi, deși analiza modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoane din departamentul administrativ al unei facultăți de administrarea afacerilor) și o observație participativă care a înregistrat ținutele vestimentare în diverse contexte (cina aniversară cu conducerea facultății, însoțirea delegațiilor de vizitatori, workshop-uri). Astfel au fost puse în evidență diferențe în structurarea și organizarea mentală a informațiilor cu privire la hainele oficiale de muncă pentru personalul managerial și administrativ al facultății. Unul dintre participanții la studiu declara: Dacă aș fi manager, nu aș fi purtat acest jump suit (costum specific aviatorilor și parașutiștilor). Consilierii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și pe orizontală, de la nivelul standard al didacticii generale a limbii și literaturii române, la nivelul didacticilor speciale, a românei ca limbă străină, a românei pentru copii cu diferite deficiențe și nevoi speciale, precum și a tuturor subcomponentelor curriculare. Modul de structurare este în primul rând signaletic, cronologic și alfabetic, în vol. I, pe criteriul tematic, în vol al II-lea și pe autori, urmat de un index, în vol. al III-lea. De ce este necesară o asemenea lucrare este o întrebare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aspecte pe care le-ma tratat monografic și diacronic. Menționăm că vom avea în vedere următoarele criterii generale de analiză, care ne vor conduce la concluzii pertinente privind predarea limbii și literaturii române și evoluția didacticii limbii și literaturii române: structurarea conținuturilor pe teme, în ideea că faptele sînt structurate, de fapt, pe problematici majore reținerea celor mai interesante opinii generale, care au fost emise, în vederea verificării ipotezei că acestea sînt pertinente și astăzi pentru didactica limbii și literaturii române reținerea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
procesul anticipării actului didactic, respectiv al proiectării, suntem surprinși să aflăm că totuși „acest program minimal nu se ridică la nivelul proiectării tehnologice riguroase”. Avantajele însă, chiar în aceste condiții „imperfecte”, ar fi în opinia aceluiași autor, următoarele: „a). o structurare mai logică, dar și mai eficientă, sub raport didactic, a „materiei”; b). urmărirea (controlul și îmbunătățirea) multidimensională a procesului instructiv pe diferite nivele: planificarea tematică, planificarea rezultatelor, planificarea folosirii metodelor și tehnicilor didactice, planificarea testării rezultatelor, corectarea continuă a planificării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de la baza cu accentul conținuturi este o abordare deja considerată depășită, pentru că nu mai corespunde noului „mod pragmatic de a pune și rezolva problema instruirii eficiente” (I. Negreț, 1980: 23), de aceea se recomandă proiectarea centrată pe obiective. în consecință structurarea noii proiectări pe baza obiectivelor educaționale specifice disciplinei limba și literatura română este reprezentabilă ca în schema pe care o redăm mai jos. Totuși, trebuie să observăm că noutatea abordării nu este bine pusă în evidență și nici susținută corespunzător
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cercetărilor științifice, se manifestă nu numai la nivelul importului din exterior al teoriilor pedagogice cele mai performante, ci și la nivelul pătrunderii acestor teorii la toate nivelele interne, ne referim, de exemplu la faptul că operaționalizarea, ca metodă genetică de structurare a procesului de învățare a fost pentru prima dată discutată în România de Pavel Apostol în lucrarea Educația și pedagogia în perspectivă operațională, (București, EDP. 1969), dar în 1983 era considerată încă o noutate, fiind însă insuficient internalizată, cum am
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]