11,661 matches
-
administrativ nr. 554/2004 își găsesc suportul în prevederile Legii fundamentale, iar din analiza acestora reiese că instanțele de contencios administrativ au obligația de a analiza și de a se pronunța și prin prisma existenței interesului legitim, nu doar a dreptului subiectiv. Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează distincția între contenciosul obiectiv și contenciosul subiectiv. În cazul contenciosului subiectiv sancțiunea anulării actului administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul administrativ are efecte vătămătoare asupra drepturilor subiective sau
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de contencios administrativ au obligația de a analiza și de a se pronunța și prin prisma existenței interesului legitim, nu doar a dreptului subiectiv. Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează distincția între contenciosul obiectiv și contenciosul subiectiv. În cazul contenciosului subiectiv sancțiunea anulării actului administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul administrativ are efecte vătămătoare asupra drepturilor subiective sau intereselor legitime afirmate de societățile reclamante. Însă, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
obligația de a analiza și de a se pronunța și prin prisma existenței interesului legitim, nu doar a dreptului subiectiv. Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează distincția între contenciosul obiectiv și contenciosul subiectiv. În cazul contenciosului subiectiv sancțiunea anulării actului administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul administrativ are efecte vătămătoare asupra drepturilor subiective sau intereselor legitime afirmate de societățile reclamante. Însă, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
dreptului subiectiv. Prin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează distincția între contenciosul obiectiv și contenciosul subiectiv. În cazul contenciosului subiectiv sancțiunea anulării actului administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul administrativ are efecte vătămătoare asupra drepturilor subiective sau intereselor legitime afirmate de societățile reclamante. Însă, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 262/2007, persoanele fizice și juridice subiecte de drept privat pot invoca apărarea unui interes
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 262/2007, persoanele fizice și juridice subiecte de drept privat pot invoca apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, astfel cum sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. o) și p) din Legea nr. 554/2004. Intenția de circumscriere strictă a posibilității de atacare în fața instanței a unui act se justifică prin necesitatea
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
resursele comunității și nevoile indivizilor. Legiuitorul a instituit condiții ale exercițiului acțiunii în contencios administrativ, lăsând posibilitatea persoanelor de drept privat de a formula acțiune în contencios obiectiv numai cu condiția existenței unei vătămări produse părților reclamante în drepturile lor subiective sau în interesele legitime private. O astfel de restricție în exercitarea acțiunii în contencios administrativ are la bază necesitatea de a elimina așa-numitele „acțiuni populare“ (actio popularis) formulate de persoane de drept privat, fizice sau juridice, care nu sunt
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
părțile reclamante invocă și argumentează, în esență, vătămarea interesului legitim public, susținerile acestora vizând ordinea de drept și realizarea competenței autorităților publice. Deși dispozițiile constituționale și cele ale legii speciale le impuneau persoanelor juridice reclamante să facă dovada existenței drepturilor subiective și a intereselor legitime individuale directe, precum și existenței legăturii de cauzalitate între vătămarea drepturilor sau a intereselor lor legitime prin emiterea hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, reclamantele s-au rezumat la invocarea unor principii care
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
speță asigurarea sănătății publice, determină dispunerea unor măsuri restrictive, instituite în vederea protejării cetățenilor. În acest context, Legea fundamentală impune statului să dispună măsurile necesare pentru a garanta asigurarea igienei și a sănătății publice [art. 34 alin. (2)]. Aprecierile pur subiective ale reclamantelor cu privire la eficiența măsurilor nu reprezintă veritabile critici de legalitate a prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, motiv pentru care consideră că se impune respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată. În concluzie, susținerile
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
nu au fost contestate. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că în cazul unui raport de drept public, administrativ, cum este cel dedus judecății, se impune asigurarea preeminenței interesului public, prin respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl ocrotească, susținerile reclamantelor nu pot justifica suspendarea prevederilor contestate ale hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIA nr. 437 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275464]
-
retroactive. Prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, în cazul normelor care suspendă exercițiul unor drepturi și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, instanța supremă s-a pronunțat cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, aceste drepturi
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a acesteia privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
pe baza căruia este construită Strategia națională pentru sport 1.1. Concepte cheie în sport ● Wellbeing -bunăstare- sau calitatea vieții face referire la sănătatea fizică, psihică și socială a indivizilor dintr-un colectiv, luând în calcul aspecte multidimensionale atât la nivel subiectiv, cât și obiectiv. Prin calitatea vieții se analizează starea generală a indivizilor, percepțiile lor cu privire la aspectele socio-culturale, condițiile materiale și de trai, condițiile de locuit, ocuparea forței de muncă, modul de petrecere a timpului, partea de educație și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
strategice, proiecție de scenarii strategice, definirea direcțiilor și obiectivelor strategice, propuneri de măsuri, acțiuni și activități operaționale. Calitatea unui proces de planificare strategică derivă în mod substanțial din construcția unui profil strategic, pe baza unor date empirice obiective, cuevitarea elementelor subiective sau focalizării pe detalii cu impact scăzut pe termen lung zona tactică și operațională. ... ... 3. Realizarea profilului strategic în domeniul sportului Ultima etapă a procesului constă în realizarea profilului strategic, pe baza datelor colectate și analizate în etapele precedente. Profilul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
Ca rezultate așteptate pentru indicatorii de bază ai strategiei, întâlnim: 1. Bunăstare fizică: - creșterea procentului persoanelor care îndeplinesc standardele stabilite de către Ofițerii Medicali Șefi în activitatea fizică și sport și ... 2. scăderea procentajului persoanelor sedentare. ... Bunăstare mentală: - îmbunătățirea bunăstării subiective. Dezvoltare personală: - creșterea nivelului de auto-eficacitate percepută. Dezvoltare comunitară și socială: - Niveluri crescute de încredere socială. Dezvoltare Economică: - Valoare economică a sportului pentru economia Marii Britanii. Pentru măsurarea rezultatelor, s-au stabilit o serie de Indicatori de Performanță Cheie - KPI
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
unele au fost deja modificate, respectiv abrogate, interesul nu este determinat, născut și actual. Interesul trebuie să fie legitim, adică conform cu regulile de conviețuire socială sau cu legea, deci să nu încalce prevederile art. 11 NCC. Exercitarea unui drept subiectiv fără interes legitim, deci împotriva scopului său recunoscut de lege, constituie un abuz de drept, care trebuie sancționat [art. 12 alin. (2) NCPC]. Or, având în vedere că reclamanta din prezenta cauză solicită anularea unor acte administrative cu caracter normativ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
care le susține în privința ordinelor, în prezenta cerere de chemare în judecată. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004, interesul legitim privat reprezintă „posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;“. În acest context, Curtea apreciază că se justifică interesul legitim privat al reclamantei, actele administrative întemeind, alături de alte acte, impunerea fiscală realizată în privința reclamantei și contestată de către aceasta într-o procedură judiciară aflată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
sau o inacțiune săvârșită de o persoană realizează conținutul mai multor infracțiuni în raport cu împrejurările în care a avut loc acțiunea/inacțiunea sau cu urmările produse [art. 38 alin. (2) din Codul penal] -, acțiunea sau inacțiunea unică comprimă, obiectiv și subiectiv, elementele mai multor infracțiuni. În concepția Codului penal din 1969 și a noului Cod penal, concursul formal/ideal reprezintă o pluralitate reală - iar nu o pluralitate aparentă de infracțiuni -, întocmai precum concursul real, ambele fiind susceptibile de același tratament sancționator, spre
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, Constituția nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanțe, ci numai a creanțelor asupra statului, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului egalității și a dreptului de proprietate, prevederile criticate fiind în acord și cu
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări (Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, paragrafele 27-31). Or
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
445 din 4 iunie 2019, Curtea a statuat că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură
DECIZIA nr. 329 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274691]
-
fiind, pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Curtea a mai reținut că „invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi [...]“ (a
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi [...]“ (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). ... 56. Din analiza jurisprudenței menționate rezultă că numai existența unor elemente cu caracter obiectiv, care nu
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
de admisibilitate a cererii în contencios administrativ. Considerentul major al acestei soluții este dat de caracterul de lege al ordonanței, care va primi aplicare obligatorie ca orice lege, nefiind acceptabilă ipoteza în care însăși legea produce vătămări ale unor drepturi subiective, obligând la emiterea unor acte administrative. ... 70. În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
România sau din dreptul UE în vigoare în prezent nu dă în competența Guvernului o astfel de atribuție. Într-un stat de drept, spre deosebire de subiectele individuale de drept care dispun de prerogative recunoscute de lege sub forma drepturilor subiective și pe care le pot realiza sau nu, autoritățile publice exercită doar atribuțiile care le sunt conferite prin lege, le exercită în întregime și nu parțial ori deloc, și le exercită doar în limitele în care le-au fost conferite
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]