3,238 matches
-
prin care poate fi înțeleasă istoria. Folosind această perspectivă - o grilă de interpretare istorică - urmăresc drumul jurnalismului literar narativ de-a lungul acestei perioade ca pe o încercare a acestor jurnaliști, ca o clasă profesională, de a micșora distanța dintre subiectivitate și lumea fenomenală, o încercare care este o reacție la curentul principal jurnalistic, obiectivând jurnalismul care încerca să lărgească această distanță. În plus încerc să urmăresc, ca o consecință, rezistența față de totalizarea critică în cursul acestor încercări. Procedând astfel continui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să fie decât cel care pierde. Chiar dacă prima perioadă majoră a jurnalismului literar narativ trecuse, texte de acest gen erau mai departe scrise și publicate în al doilea și al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Modalitățile în care subiectivitatea încearcă să implice lumea fenomenală - fie că e vorba de subiectivitatea scriitorului sau a cititorului - se exprimă în diverse forme și grade, dar există oricum în alegerea retorică pe care o face autorul atunci când face apel la mijloacele literare asociate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismului literar narativ trecuse, texte de acest gen erau mai departe scrise și publicate în al doilea și al treilea deceniu al secolului al XX-lea. Modalitățile în care subiectivitatea încearcă să implice lumea fenomenală - fie că e vorba de subiectivitatea scriitorului sau a cititorului - se exprimă în diverse forme și grade, dar există oricum în alegerea retorică pe care o face autorul atunci când face apel la mijloacele literare asociate cu universul romanesc. Printre scriitorii acestei epoci "liniștite" se numără Hard
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a relatării sale implicarea subiectivă, atunci când declară: "Intrarea armatei germane în Bruxelles a fost lipsită de orice trăsătură umană." (Germany Army Marches - Marșurile armatei germane, 443). Metoda lui de a trece peste distanța dintre ceea ce nu putea fi descris și subiectivitatea sa - și implicită a cititorilor - este instructivă. În următoarea propoziție el adaugă: "A fost pierdută din clipa în care cei trei soldați bicicliști au intrat pe Boulvard du Regent și au întrebat care e drumul spre Gara de Nord. Când au trecut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de război în spate, atunci când au dat buzna în Bruxelles. Cu ei trece și nota umană pe care cititorii o puteau înțelege, o trecere umbrită de presupusele uniforme și de carabine. Având stabilită această bază de înțelegere, această iluzie a "subiectivității transferabile", așa cum o numește Trachtenberg, Davis își conduce cititorii către ceea ce el crede că nu mai poate descrie: Ceea ce a venit după ei și douăzeci și patru de ore mai târziu continuă să vină, nu mai e o mișcare umană, ci o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Valley au înghițit Johnstown-ul... E asemeni misterului și amenințării ceței care se vălurește înaintând pe suprafața mării" (446). În încercarea de a descrie invazia germană, Davis se limitează la comparații extragavante și la născocirea de metafore pentru că însăși propria sa subiectivitate are dificultăți să înțeleagă ceea ce vede. De aceea face apel la ceea ce se așteaptă ca cititorii să știe, marea inundație a Johnstown-ului din 1889 și la "misterul" și "amenințarea" ceței care se vălătucește direct în direcția "ta", cititorule, din afara mării
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știe, marea inundație a Johnstown-ului din 1889 și la "misterul" și "amenințarea" ceței care se vălătucește direct în direcția "ta", cititorule, din afara mării. Peste asta, invocând inundația de la Johnstown el face apel la propria experiență, și anume la experiența propriei subiectivități față de acest eveniment: ca tânăr reporter a trebuit să acopere medial catastrofa pentru un ziar din Philadelphia (Ziff, 176). Davis descrie detalii ale armatei germane care creează impresia unei maree metaforice ori a peretelui de apă care coboară din Conemaugh
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la finalul textului face apel din nou la metafora a ceea ce nu poate relata: "Sunt douăzeci și șase de ore de când armata gri huruie cu aerul misterios al ceții și pertinența unui piston de motor" (448). În ciocnirea metaforelor mixte, subiectivitatea sa a perceput implicit imposibilitatea de a epuiza subiectul. În chip similar, în încercarea de a modela subiectivitatea cititorilor într-o relatare despre un univers imprevizibil, Davis folosește în With the Allies contrastul între ceea ce poate să bănuiască că-i
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de ore de când armata gri huruie cu aerul misterios al ceții și pertinența unui piston de motor" (448). În ciocnirea metaforelor mixte, subiectivitatea sa a perceput implicit imposibilitatea de a epuiza subiectul. În chip similar, în încercarea de a modela subiectivitatea cititorilor într-o relatare despre un univers imprevizibil, Davis folosește în With the Allies contrastul între ceea ce poate să bănuiască că-i va fi familiar cititorului din viața concretă, de zi cu zi și ceea ce nu poate descrie. Un exemplu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la casele lor, la copiii și soțiile lor" (95). Ultima parte a pasajului riscă să fie considerat sentimentală, o acuzație care a fost adusă textelor lui Davis și de alții (Bradley, 64). Chiar dacă suferă de sentimentalism, ea scoate la lumină subiectivitatea jurnalistului care încearca să se apere în dorința sa după o viață normală și între oameni normali, de ceea ce se va dovedi inevitabil, execuția ostatecilor și distrugerea unei mari biblioteci medievale. Davis, un corespondent trecut prin multe, modelul gentleman-ului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
medievale. Davis, un corespondent trecut prin multe, modelul gentleman-ului cool în bătaia puștilor, elegant, și apărător neobosit al valorilor ideale din secolul al XIX-lea, Gibson, din seria ilustrată cu același nume (62) fusese redus la observarea durerii propriei subiectivități, sau așa cum un cercetător va remarca despre modelul inițial al domnului Gibson: E ca și cum, în sfârșit, Davis s-ar fi maturizat. Scrierile lui finale arată că ceea ce crezuse el despre lume până atunci fusese serios zdruncinat... A văzut națiuni civilizate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este produsul a ceea ce este mai bun în noi. Războiul l-a obligat să scrie cea mai matură operă a sa, punându-i la încercare convingerile mai vechi care erau slăbiciunea scrierilor sale de decenii (Bradley, 65). Davis își conștientizează subiectivitatea într-un pasaj plin de înțeles în care își anunță ruperea completă de știrile obiectivate, optând în schimb pentru o variantă de subiectivitate mai deschisă. După căderea Bruxelles-ului a fost arestat de armata germană și acuzat de spionaj. Asemeni
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la încercare convingerile mai vechi care erau slăbiciunea scrierilor sale de decenii (Bradley, 65). Davis își conștientizează subiectivitatea într-un pasaj plin de înțeles în care își anunță ruperea completă de știrile obiectivate, optând în schimb pentru o variantă de subiectivitate mai deschisă. După căderea Bruxelles-ului a fost arestat de armata germană și acuzat de spionaj. Asemeni negustorilor și țăranilor din Louvain, acesta risca să fie executat imediat. Din fericire, ambasadorul Americii la Bruxelles a intervenit în favoarea lui. Însă Davis
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a ilustra o față a războiului mai puțin cunoscută. Și aceasta pentru că e sordidă și respingătoare, neavând nici o legătură cu încărcături de baionetă, goarne și aviatori" (With the Allies, 31). Limbajul ales de Davis este grăitor. Se poate observa conștientizarea subiectivității din prisma experienței proprii, pe care nu o redă "ca atare", ci sub forma unei provocări directe de a relata pe baza "faptelor", excluzând exprimarea fățișă a subiectivității. Acesta ocolește și elanul grandorii militare, despre care s-ar părea că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Allies, 31). Limbajul ales de Davis este grăitor. Se poate observa conștientizarea subiectivității din prisma experienței proprii, pe care nu o redă "ca atare", ci sub forma unei provocări directe de a relata pe baza "faptelor", excluzând exprimarea fățișă a subiectivității. Acesta ocolește și elanul grandorii militare, despre care s-ar părea că intuiește că va pieri în tranșeele iminentului Front de Vest. Davis vede dincolo de ipocrizia unui asemenea manierism, el, omul care s-a oferit să fie un corespondent de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aliații" (With the Allies) - și pe care îl regăsim din nou în The Burning of Louvain (Incendierea orășelului Louvain, n. trad.) când, după dorința de a-i vedea pe ostatici "lângă copiii și soțiile lor", cade pradă disperării din cauza unei subiectivități incapabile să anticipeze nenorocirea care îi pândește: Credeai că e doar un coșmar, crud și barbar. Și apoi îți aminteai că Împăratul german ne-a spus ce este: Războiul lui Sfânt" (With the Allies, 95). Un război sfânt ar trebui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ceea ce este și mai remarcabil e faptul că la prima publicare, articolul a apărut într-un ziar dedicat în special analizei știrilor sau mai degrabă analizei, foarte asemănătoare știrilor obiective, care încerca să prezinte o interpretare de încredere care depășea subiectivitatea. "Italy, 1927" se găsește intercalat între două asemenea articole, sfidând într-un fel paradigma jurnalistică dominantă a perioadei. În articol, Hemingway și tovarășul său de drum sunt amendați de un aparatcic 76 fascist și meschin sub forma unui șantaj, pentru că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
felie de viață zilnică, anecdota utilizează tehnici precum descrierea și dialogul ("A scris cu creionul chimic, a rupt chitanța și mi-a înmânat-o. Am citit-o. "E de douăzeci și cinci de lire" [353]) în încercarea de a reduce distanța dintre subiectivitate și o lume obiectivată. Mai mult, cum feliile de viață zilnică reflectă o subiectivitate mai accentuată când se află în contrast cu știrile obiective, acestea amintesc de punctul de vedere al lui Hamlin Garland despre naturalism, conform căruia acesta "este un lucru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
creionul chimic, a rupt chitanța și mi-a înmânat-o. Am citit-o. "E de douăzeci și cinci de lire" [353]) în încercarea de a reduce distanța dintre subiectivitate și o lume obiectivată. Mai mult, cum feliile de viață zilnică reflectă o subiectivitate mai accentuată când se află în contrast cu știrile obiective, acestea amintesc de punctul de vedere al lui Hamlin Garland despre naturalism, conform căruia acesta "este un lucru individual - problema unui singur om care se confruntă cu anumite întâmplări și care povestește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
doar să ni le sugereze prin prezența acelui funcționar fascist și meschin care îl șantajează. Asemeni întrebării socratice, suntem lăsați să ne întrebăm ce va aduce cu sine viitorul neconcludent, doar pe baza unui singur exemplu. Hemingway nu insistă asupra subiectivității în măsura în care o fac mulți alți practicanți ai jurnalismului literar; totuși, aceasta iese în evidență din cel puțin două motive. În primul rând, prin intermediul tropilor utilizați, de regulă asociați stilului romanesc, "scriitorul își face cunoscute prezența și propria conștiință modelată" (Weber
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o încercare de a nega o conștiință modelată prin abordarea obiectivității care derivă din limbajul detașat și abstract. Jurnalismul obiectiv încearcă să depășească sau să evite subiectivitatea ca mijloc care contribuie la producerea știrilor. În al doilea rând, dimensiunea impactului creat de ceea ce face Hemingway este sporită de contrastul dintre articolul său și cele anterioare și posterioare acestuia, care sunt scrise într-un limbaj detașat și abstract
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rezolvatt lucrurile în felul lor eficient", "numeroasele persoane... ucise" și "deportate" și "pacea și ordinea... restabilite" reflectă tipul de detașare lingvistică - volatilizarea lui Nietzsche - pe care o adoptă curentul dominant al jurnalismului obiectiv, având ca efect mărirea distanței dintre o subiectivitate alienată și moartea obiectivată, printre alte abstractizări. Acest articol amintește de observația lui Stephen Crane cum că mortalitatea obiectivată din curentul dominant al jurnalismului devine, în cele din urmă, puțin mai mult decât "cifrele din suma interesantă a oamenilor uciși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cele din urmă, antipatia sa față de fascism se va reflecta în reportajul realizat în numele republicanilor în timpul Războiului Civil din Spania și în romanul Pentru cine bat clopotele. Experiența descrisă în "Italy, 1927" contribuie, astfel, la politizarea lui datorită implicării propriei subiectivități. Între timp, în această perioadă au existat eforturi mai puțin reușite de a practica jurnalismul literar cu ajutorul tropilor specifici stilului romanesc, ca în cazul cărții lui Lowell Thomas, With Lawrence in Arabia (Cu Lawrence în Arabia, n. trad.). Acestea alcătuiesc
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este că, în vremuri de transformare socială și de criză, o retorică obiectivată se dovedește a fi încă și mai inadecvată. În schimb, apare o nouă nevoie pentru o retorică al cărei scop este să ajute individul să înțeleagă alte subiectivități, în special cele aflate în centrul acestor transformări și acestei crize: pe scurt, jurnalismul literar. De asemenea, un astfel de model subiectiv va fi, nu de puține ori, asociat cu politica progresistă. Mai mult, implicațiile politice ale separării subiectivității de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alte subiectivități, în special cele aflate în centrul acestor transformări și acestei crize: pe scurt, jurnalismul literar. De asemenea, un astfel de model subiectiv va fi, nu de puține ori, asociat cu politica progresistă. Mai mult, implicațiile politice ale separării subiectivității de lumea obiectivată se vor reflecta în lipsa de considerație pe care o vor simți ziarele din partea americanului de rând în anii '30 ai secolului al XX-lea. După cum remarcă James Boylan, multe ziare "nu și-au onorat obligațiile" de informare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]