6,023 matches
-
Înjurăturii sacré nom de Dieu - care bodogăne, cîrcotași, cîrtitori?), anti-modernii sînt revanșarzii spirituali ai modernității, cei care armează stiloul și trag În premianții zilei cu salve de cerneală, În efortul de a-i despuia de aparențe. Nu Întîmplător, deși În subtitlu epoca antimodernității apare situată Între de Maistre și Barthes, Compagnon citează spre final și opusculul lui Lindenberg Chemarea la ordine, căruia Îi asociază articolul lui Maurice M. Maschino „Noii reacționari” publicat În Le Monde diplomatique din noiembrie 2002, incluzîndu-i așadar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CRONICA, revistă apărută la București probabil în 1932 (numărul 5: 22 octombrie, numărul 9: 19 noiembrie 1932), purtând subtitlul „Teatrală, muzicală, cinematografică, sportivă”. Director: C. Cristobald. În cadrul rubricilor „Isprăvile săptămânii” și „Moravuri și năravuri”, se dezbat probleme de teatru, muzică, cinematografie și artă. Câteva articole critice la adresa școlii, guvernului și regelui aparțin lui Radu Boureanu. Se publică un articol
CRONICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286530_a_287859]
-
, publicație apărută la București de trei ori pe săptămână între 17 august și 17 noiembrie, apoi zilnic între 19 noiembrie și 31 decembrie 1918. Prim redactor: D. Karnabatt; fondator: Caion (menționat între 19 noiembrie și 2 decembrie, odată cu adăugarea subtitlului „Cotidian politic, teatral, economic”). C., periodic de orientare modernistă, nu conține un articol-program, deschizându-se cu o cronică a lui Caion despre A. D. Xenopol și un interviu al lui D. Karnabatt cu Tony Bulandra. De la numărul 2, articolele de fond
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
, publicație apărută la Cernăuți, lunar, între decembrie 1943 și septembrie 1944, purtând subtitlul „Îndreptar pentru cultură, literatură și artă”. Prim-redactor: Gh. Noveanu. Articolul-program, Făgăduiala de început, semnat de Gh. Noveanu, arată că revista va fi călăuzită de două comandamente: „bunul simț în atitudine și, în selecția materialului, calitatea”. Cu poezii sunt prezenți
CRONICAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286534_a_287863]
-
CRUCIADA ROMÂNISMULUI, revistă apărută la București între 22 noiembrie 1934 și 25 decembrie 1936, apoi între 2 și 16 mai 1937, purtând subtitlul „Săptămânal de orientare politică și spirituală”. Director: Mihai Stelescu; redactor-șef: Al. Talex. Scopul publicației ar fi de a pune bazele unei organizații politice care să se situeze nici la dreapta, nici la stânga (12/1934). Panait Istrati devine colaborator apropiat
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
, publicație apărută la București, lunar, din noiembrie 1927 până în august 1928, cu subtitlul „Revistă de cultură de direcție umanitaristă”. Directori: Ion Pas și Eugen Relgis. Propunându-și să susțină un program internaționalist, Eugen Relgis precizează în articolul de deschidere, Europa cea tânără: „Voim să fim europeni pentru că aceasta e menirea noastră [...]. Voim să
CUGETUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286559_a_287888]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 15 iulie 1936 până la 17 noiembrie 1940, cu subtitlul „Revistă de direcție literară, artistică și culturală”. Condusă de N. Iorga, continuă formal publicația cu același nume (1928-1936), dar, deși păstrează inclusiv grafica titlului, este diferită prin conținut și orientare. Articolul-program, semnat de N. Iorga, explică exact tendința de reînviere
CUGET CLAR („Noul Sămănător”). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286550_a_287879]
-
, publicație săptămânală, apoi bilunară, apărută la București de la 7 ianuarie 1928 până în iunie 1936, purtând subtitlul „Revistă de cultură și literatură pentru școli și tineret, a Comisiunii Bibliotecilor de la Casa Școalelor”. În articolul-program O lămurire, semnat de N. Iorga, se precizează: „Revista aceasta înțelege să înalțe și să purifice. Dar ea înțelege și să informeze [...]. De
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
nou” construiește un model-standard de erou romantic, animat de dorința de a-i educa pe cei aflați în întuneric, de a elibera omul obișnuit de necunoaștere, de a aduce lumină și moralitate în viața cotidiană. Romanul revoluționarului rus poartă un subtitlu: Schițe pentru oamenii noi. Romanele, nuvelele și filmele pe care le analizează Mitchievici s-au născut parcă de sub mantaua lui Cernîșevski. Eroii-modele sunt comisarul Moldovan al lui Sergiu Nicolaescu, care se bate cu rămășitele trecutului capitalist, ilegalistul Andrei din Pistruiatul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
IAȘUL NOU, revistă apărută la Iași, lunar, din mai 1950 până în martie 1954, sub conducerea unui comitet de redacție, a cărui componență nu este precizată. Poartă subtitlul „Almanah literar al Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Iași”. I.n. continuă almanahul „ Pentru pace și cultură luptăm!” (Iași, 1949), care fusese conceput ca „un omagiu adus de scriitorii și poeții moldoveni primei conferințe pe țară a scriitorilor din Republica Populară
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
IAȘUL LITERAR, revistă apărută la Iași, lunar, din august 1954 până în aprilie 1969, sub conducerea unui comitet de redacție. Continuă „Iașul nou”. De la numărul 8/1965, apare cu subtitlul „Revistă a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România”. În 1957 comitetul de redacție este alcătuit din Andi Andrieș, N. Barbu, Dimitrie Costea, Florin Mihai Petrescu, Horia Zilieru, Liviu Leonte, Dan Bădărău, redactor-șef fiind N. Barbu, care de fapt conduce
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
IDEEA ROMÂNEASCĂ, periodic apărut la București din mai 1935 până în decembrie 1937. În primul an de existență I.r. are subtitlul „Revistă de critică, poezie și ideologie”, iar unicul redactor este Pavel Costin Deleanu. Acesta este desigur autorul articolului-program intitulat Ideea românească, nesemnat, în care se formulează năzuința ca revista să fie „printre altele, o concentrare a tineretului de azi în vederea
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
1900 până în decembrie 1901. Editată de Al. Bogdan-Pitești, după modelul unor publicații de artă din Franța și Germania, revista e redactată de Ion C. Bacalbașa; de la numărul 3-4 din 1901, pe frontispiciul publicației cei doi apar împreună, în calitate de directori-proprietari, iar subtitlul este „Revistă de artă”. Periodicitatea anunțată, lunară, nu a fost respectată, editându-se numai șase numere, dintre care două duble. Așa cum specifica într-un editorial I.C. Bacalbașa, I. trebuia să sprijine afirmarea artelor plastice românești. În acest scop era necesară
ILEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287513_a_288842]
-
1914), secretar de redacție este inițial Christea N. Dimitrescu, care semnează Cridim (până în septembrie 1913), iar comitetul de redacție în anii 1921-1928 îi include pe Elena Văcărescu, Simion Mândrescu, I. Bianu, Simion Mehedinți. Din noiembrie 1915 își modifică titlul și subtitlul, numindu-se „Ilustrațiunea. Revistă lunară enciclopedică”. I.n. întrunește condeie de diverse orientări, de la simboliști ca Al. Macedonski și I. Vinea până la tradiționaliștii N. Iorga și V. Voiculescu. Colaborează cu versuri Riria (Adela Xenopol), N. Mihăescu-Nigrim, G. Bacovia (Pulvis, Seară tristă
ILUSTRAŢIUNEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287531_a_288860]
-
, revistă apărută la București, lunar, din martie până în noiembrie 1915, în aprilie 1916, din iulie 1919 până în iunie 1920 și din februarie până în mai 1921. Ca secretar de redacție, în 1921 funcționează I.C. Bibicescu. În 1919 subtitlul este „Literatură, artă, muzică”. I.n.n. nu-și propune să facă școală, primind de preferință colaborarea scriitorilor care prezintă faptele mari ale neamului. În anii 1915-1916 semnează versuri G. Caïr, Smara, D. Teleor, Victor Eftimiu, I.U. Soricu, Al. Macedonski (Țiganii
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
sunt amploarea perspectivei, ca și faptul că această poezie - aparent poezie-jurnal, în orice caz deloc narativă, deloc discursivă - este una a „melancoliei metafizice” (Nicolae Manolescu), a sfidării și recuperării perpetue a abisului (se instituie aici ceea ce se poate numi, cu subtitlul unui poem de Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D. i se adresează, într-o serie de poeme, direct „Zguduitorului” - divinității -, cerându-i, de pildă, girul său pentru legitimarea discursului poetic: „...ar trebui să țin
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
15 iulie 1940 și 15 decembrie 1940 și din nou la Cluj între 15 ianuarie 1946 și 15 decembrie 1947. Redactor: Ionel Pop. Acesta semnează articolul program Pornind la drum, în care anunță că ținta principală a revistei (care purta subtitlul „Publicație de informare, agrement și literatură cinegetică”) e de a pune în valoare frumusețile și bogățiile Carpaților, mai ales pe latura „vânătorească”. Rubricile principale ale revistei vor fi „Articole, schițe”, „Din munți și din câmpii”, „Cărți”, „Reviste”, „Redacționale”, „Din literatura
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
, publicație care a apărut la București, bilunar, între 1 ianuarie și 1 aprilie 1906, purtând subtitlul „Bibliotecă literară universală”. Toate numerele conțin în principal traduceri cursive din literatura universală, precum și colaborări ale unor scriitori ca Al. Vlahuță și Carmen Sylva, cu poezie, Al. Odobescu, Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, B. Delavrancea, cu proză. Se traduce din
CARTEA LUMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286130_a_287459]
-
respectă întotdeauna ritmicitatea apariției și colecția cuprinde multe numere duble și triple. După numărul 1 din 1962, număr dedicat lui Aron Cotruș (la moartea poetului), revista este redactată numai de Traian Popescu. De la numărul 1 pe 1972, editată lunar, poartă subtitlul „Revistă de cultură și acțiune românească în exil”. Cel dintâi număr este dedicat Congresului Uniunii Latine (Madrid, 10-16 mai 1954) și înscrie pe prima pagină poezia lui V. Alecsandri Cântecul gintei latine. Textele sunt redactate în limba română, franceză și
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
f.a.; Mite Kremnitz, Carmen Sylva. Eine Biographie, Leipzig, f.a.; Henri van der Mandere, Carmen Sylva (Königin Elisabeth van Rumenië), f.l., f.a. I.D. #CARMEN SYLVA, publicație care a apărut la Iași, lunar, din 20 noiembrie 1902 până în 20 februarie 1903, purtând subtitlul „Teatru, muzică, arte frumoase”. Revista își propune să sprijine „interesele teatrale românești”, ale „tuturor creațiilor în această limbă” (A. D. Xenopol, Un cuvânt înainte), inclusiv ale pieselor de teatru autohtone. Rubrici: „Știri artistice”, „Poșta redacției”. Colaborează cu articole despre teatru A. D
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist, dar net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
, publicație apărută la Iași între 17 noiembrie 1940 și decembrie 1943, având subtitlul „Revista săptâmânală de probleme actuale, literatura și critica”. Director: Giorge Păscu, până în februarie 1941. În primul număr, publicația se pronunță pentru „libertatea scrisului”, deși se situează pe poziția guvernanților, cerând pensionarea profesorilor C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, D. Pompei și
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
CHEMAREA TINERIMEI ROMÂNE, gazetă care a apărut la Cluj, bisăptămânal, de la 30 aprilie 1926 până la 15 decembrie 1931, cu subtitlul „Ziar săptămânal al tinerimei grupate sub steagul Partidului Național”. Redactori responsabili: Pavel Pavel (1926), V.V. Tilea, Emil Pop, A. Buteanu (1928), A.T. Mureșan (1929) și Bazil Gruia (1932). Ziarul e precedat de o foaie volantă, apărută la 21 aprilie
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
1943), sub forma unei scrisori către Lovinescu. Semnătura este colectivă, iar colectivul e format din nouă nume: Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Damian Silvestru (pseudonimul lui I. Negoițescu), Ovidiu Drimba, Ion Oană, Radu Stanca, Romeo Dăscălescu, Ștefan Aug. Doinaș. Subtitlul scrisorii-manifest, O scrisoare către d. E. Lovinescu a Cercului Literar de la Sibiu, aduce la cunoștința opiniei publice nu numai activitatea și dezideratele grupării, ci și numele său. Odată cu răspunsul lui Lovinescu, tot sub forma unei scrisori (și apărut tot în „Viața
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]