17,770 matches
-
Sardinia ar fi „capitulat” în fața puterilor antiunioniste tocmai când românii confirmaseră justețea conduitei garanților pro-unioniști. Răspunsul e previzibil și, mai mult, indubitabil. Ecoul Unirii din 1859 și reacția internațională au motivații ce nu țin numai de esența ansamblului evenimențial, al succesiunilor. Desigur, transmisia știrilor și circumstanțelor nu se opera cu repeziciunea și extinderea din era comunicațiilor radiofonice. Funcționa însă telegraful electric, nu peste tot și nu fără defecțiuni. Vârfurile conducătoare ale mișcărilor de eliberare națională receptau însă prompt seismele și meandrele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
progresului nelimitat al omenirii”. Cititorul de astăzi al operei lui N. Bălcescu va reține din ea elementele materialiste, precăderea pe care el a dat-o fenomenelor economice și sociale, caracterul dialectic al gândirii sale, ideea dezvoltării și a progresului legic, succesiunea istorică de la inferior la superior, prin lupta dintre vechi și nou, dintre exploatați și exploatatori. Națiunea română - sublinia N. Bălcescu - n-a stat pe loc, „ci a mers înainte, transformându-se și luptându-se neîncetat pentru triumful binelui asupra răului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înlocuite de procesele aerobe. Acestea vor produce energia necesară continuării efortului pe o perioadă mai lungă de timp (bineînțeles menținând intensitatea la limitele pragului aerob). Într-o altă ordine de idei, specialiștii din domeniile biochimiei și fiziologiei sportive expun următoarea succesiune a producerii de energie necesară efectuării unei alergări de durată, în tempo moderat (intensitate medie, submaximală): la început, energie din procese anaerobe alactacide; ulterior, energie din procese anaerobe lactacide (o fază „delicată” de tranziție, caracterizată de lipsă de oxigen); pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
să-și adapteze structurile și funcțiile biologice la solicitările specifice. Această adaptare se va face prin includerea în programul stabilit pentru astfel de activități corporal sportive a mersului clasic, standard, pe diferite distanțe, ulterior urmând introducerea mersului vioi, respectând aceeași succesiune pentru dozare: la început pe distanțe mici sau durate mici de timp intercalate cu pauze, în 2-4 ședințe pe săptămână, apoi pe distanțe din ce în ce mai mari sau durate mai lungi de timp, într-un număr de ședințe care să determine bună-dispoziție
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
exercițiu pentru creșterea capacității de efort. Joggingul se află printre activitățile corporale care apelează, în principal, la alergare ca la un mijloc de recreere, de menținere sau stimulare a funcțiilor sau capacităților organismului. Tehnica de execuție a unei mișcări sau succesiuni de mișcări (așa cum este și alergarea specifică joggingului) reprezintă, în opinia specialiștilor din sport, un ansamblu de acte și acțiuni motrice, care prin forma și conținutul lor, asigură practicarea eficientă a unei mișcări. Conform literaturii de specialitate din atletism, unul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
probleme complexe și dificile și de a le rezolva pe căi simple și eficiente. Metoda Frisco folosește două procedee: aplicarea listei de control (check list) și brainstorming-ul regizat (staged brainstorming). Lista de control este un chestionar alcătuit dintr-o succesiune de întrebări care direcționează concluziile și lămurește problemele subsidiare. Chestionarul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: * Să conțină întrebări simple, fără echivoc și formulate neimperativ; * Întrebările să fie ordonate după o scară psihologică; * Să solicite un număr mic de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
împarte fiecărei echipe sarcina de lucru; elevii citesc textul și rezolvă sarcina (în timp dat) - lucru în echipă; elevii citesc cu voce tare, completează în caietele speciale; se completează tabelul de pe tablă cu toate sarcinile date. 3.7.8. Stabilirea succesiunii evenimentelor Este o metodă prin care elevii trebuie să așeze într-o ordine logică mai multe evenimente. Pașii metodei sunt: clasa este împărțită în echipe, după numărul secvențelor/fragmentelor; echipa primește întreaga poveste (fragmentată); fiecare elev al echipei trăgând câte
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
rezultat al logicii antagonismului contradictoriu. Timpul este rezultatul mișcării, al schimbării, al dinamismului logic: "... cine vorbește de trecere de la o stare la alta, de la o anumită cantitate de energie potențială la o anumită cantitate de energie actualizată, spune mișcare, spune succesiune, spune timp... Timpul se naște, deci, din conflictul între identitate și diversitate "... care constituie noțiunea însăși a schimbării". Spațiul este și el un rezultat al dinamismului logic: "Un spațiu nu este nimic altceva decît simultaneitatea evenimentelor sau elementelor, ca sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu pot exista constituenți ultimi ai materiei. E neîndoielnic faptul că, pentru Lupasco, știința, cel puțin o știință demnă de acest nume, are obligatoriu un fundament ontologic. Dacă nu, ea s-ar reduce la "un proces-verbal întocmit la contactul cu succesiunea faptelor"16. Ontologica lupasciană are consecințe deosebit de importante în înțelegerea spațiului și a timpului. Terțul inclus induce discontinuitatea spațiului și timpului. Lupasco întîlnește astfel una din concluziile inițiale majore ale mecanicii cuantice, dar care nu a fost urmată de efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Realitate ale lui Jung și Pauli sunt, ambele, compatibile cu abordarea transdisciplinară. NOI PERSPECTIVE ÎN DEZBATEREA TERNAR-CUATERNAR Este evident că un ternar sau o triadă nu implică neapărat terțul inclus. De exemplu, triada (tată, mamă, copil) se poate descompune, în succesiunea ei în timp, în două binare: (tată, mamă) și (mamă, copil). La fel, triada hegeliană (teză, antiteză, sinteză) se descompune, la rîndul ei, în două binare: (teză, antiteză) și (antiteză, sinteză). Terțul inclus are un caracter necesarmente paradoxal în măsura în care implică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o atare înverșunare împotriva terțului inclus. Aceasta se datorează unei reale neînțelegeri: Abellio credea că terțul inclus e susceptibil de a fi asimilat sintezei triadei marxiștilor hegelieni, teză/antiteză/sinteză, și, prin urmare, considera că acesta se referă la o succesiune în timp. Or, este fals. Diferența între o triadă de terț inclus și o triadă hegeliană se limpezește prin evaluarea rolului timpului. Într-o triadă de terț inclus cei trei termeni coexistă în același moment din timp. În schimb, cei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul frazei, sunt actualizate propoziții/fraze scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin care copilul descrie ceea ce nu numește: de exemplu, o acțiune, o stare etc.: ,,vântul [+ gest
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comunicării scrise: dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris"125. 4.2.2. Obiectivele de referință sunt asociate rezultatelor așteptate, etapelor progresive pe care le implică realizarea fiecărui obiectiv cadru. Vezi, de exemplu, succesiunea obiectiv cadru obiective(e) de referință (cu precizarea că pentru etapa preșcolarității obiectivele de referință nu sunt dispuse diferențiat pentru fiecare dintre cele două nivele, I și II, gradat, așa cum sunt reflectate, de exemplu, de programa ariei curriculare Limbă și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de plecare într-o imagine-pretext, pot fi formulate următoarele obiective operaționale: (a) obiective cognitive 128: să recunoască titlul poveștii, pornind de la imaginea-pretext; să prezinte episoadele acțiunii, după imagini; să folosească anumite cuvinte/sintagme din textul original; să plaseze imaginea-pretext în succesiunea logică a celorlalte imagini prezentate; să coreleze o sintagmă/propoziție dată cu imaginea corespunzătoare; (b) obiective motrice: să-și centreze privirea pe imaginile prezentate de către cadrul didactic; să indice prin gesturi anumite acțiuni ale personajelor; să folosească în mod corect
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mediu maximal valorificată în operaționalizarea obiectivelor, prezentarea anterioară poate fi redimensionată, nuanțată (fie ca structură diferită vezi mai jos, fie în cadrul structurii inițiale), cuprinzând: (a) obiective minimale: să recunoască titlul poveștii; să asocieze imaginilor episoadele corespunzătoare; să plaseze imaginile în succesiune logică; (b) obiective de nivel mediu: să enumere încercările la care este supus personajul feminin; să explice anumite cuvinte/expresii din poveste; (c) obiective maximale: să-și exprime părerile despre personaje; să motiveze aprecierea/respingerea personajelor pozitive/ne-gative etc. În
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
stilul" conversației versus stilul beletristic versus stilul publicistic etc. 5.2.3. Conținuturi de teorie literară ca reflectare a sferei literaturii pentru copii textul literar titlu, autor; textul literar 144 mesaj; textul epic, în proză sau în versuri; subiectul gradarea/succesiunea logică a episoadelor (momentele subiectului); corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc.; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; textul dialogat, textul narativ, textul descriptiv, textul monologat; basmul; schița; povestirea; fabula
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
comparația, epitetul, antiteza Versul rimă, muzicalitate Valențe ale comunicării verbale orale, nonverbale și paraverbale etc. dezvoltarea capacității de a înțelege gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris să găsească ideea unui text urmărind indiciile oferite de imagini Textul epic subiectul gradarea/succesiunea logică a episoadelor (momentele subiectului); momentele subiectului; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc. Textul liric Succesiunea tablourilor (în lirica peisagistică) corespunzătoare imaginilor etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
oferite de imagini Textul epic subiectul gradarea/succesiunea logică a episoadelor (momentele subiectului); momentele subiectului; personajul literar tipologie, portret fizic/moral; corespondența episod al acțiunii imagine; corespondența imagine replică a personajului, episod al acțiunii replică a personajului etc. Textul liric Succesiunea tablourilor (în lirica peisagistică) corespunzătoare imaginilor etc. etc. Trimiteri bibliografice Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 (coord.) Boca-Miron, Elena; Chichișan, Elvira, Documentar metodic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ca file în ,,jurnalul de lectură" cu desene, personaje, semne, simboluri din cărțile preferate) pentru a permite actualizarea informațiilor respective în alte contexte, eventual de către alte persoane. 6.3.2. Algoritmizarea Algoritmizarea este metoda didactică ce presupune actualizarea unei/ aceleiași succesiuni de operații în cadrul demersului instructiv-educativ, respectiv în activități cuprinzând coordonate similare celor în care s-a fixat structura operațională inițială. Caracteristici și repere aplicative ( Metoda 160 algoritmizării presupune actualizarea unui sistem de operații, în aceeași ordine, având aceleași caracteristici în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acțiunile/activitățile (de învățare și nu numai) ulterioare, fără ca rolul educatorului/educatoarei să mai aibă ponderea inițială. Fixarea algoritmului îi plasează pe copii în ipostaza de a fi artizanii propriei formări (în anumite secvențe ale acesteia, care implică valorificarea unei succesiuni de operații devenite deja ,,instrumentale", funcționale pentru copii). ( Anumite metode didactice folosite în mod constant în abordarea aceluiași tip de conținut (vezi, de exemplu, conținuturi de tipul: Sunetul. Numărul de sunete. Locul unui sunet în silabă. Silaba. Numărul silabelor într-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Locul unui sunet în silabă. Silaba. Numărul silabelor într-un cuvânt. Locul unei silabe într-un cuvânt. Cuvântul. Numărul de cuvinte dintr-o propoziție. Locul unui anumit cuvânt într-o propoziție. Propoziția etc.; Titlul. Autorul. Locul și timpul acțiunii. Personajele. Succesiunea logică a episoade-lor/întâmplărilor. Tipul de personaje. Mesajul textului etc.; Cui/cum mă adresez. Ce îi ,,scriu". Cum închei. Cum semnez o scrisoare etc.) sau a unor conținuturi similare (de exemplu, Scrisoarea. Invitația; Textul epic în versuri. Textul liric în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
text în versuri; raportarea la un text epic: cunoașterea titlului și a autorului (unde este cazul), explicarea anumitor cuvinte/expresii, precizarea locului și a timpului acțiunii, a personajelor care apar la începutul acesteia, identificarea episoadelor acțiunii și prezentarea acestora în succesiune logică (se pot da titluri anumitor secvențe, prin valorificarea planșelor cu imaginile corespunzătoare), indicarea caracteristicilor personajelor și încadrarea lor în tipologii prin prisma sistemelor de valori ale copiilor, identificarea pasajelor dialogate (cu repetarea, recunoașterea, eventual, a anumitor replici ale personajelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la serbarea de Crăciun, la activitățile dedicate zilei de 8 Martie, într-o excursie etc.; felicitare pentru ziua unui coleg, pentru ziua unuia dintre părinți etc.), cu identificarea elementelor particulare ale acestora în exemple date și cu reflectarea lor, în succesiunea corespunzătoare, în texte create de copii; realizarea unor texte nonliterare: afiș, reclamă cuprinzând anumite elemente, actualizarea lor implicând respectarea anumitor ,,pași" logici pentru copii (astfel încât cel care se uită la afișul realizat să știe unde să meargă, în ce zi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reclama să poată identifica anumite calități ale ,,produsului", să găsească motive pentru a-l achiziționa etc.); familiarizarea cu sunetele limbii române, exersarea pronunțării lor corecte, exemplificarea anumitor elemente de construcție a comunicării etc. în cadrul metodei fonetice, analitico-sintetice (vezi, de exemplu, succesiunea identificare caracterizare exemplificare reprezentare grafică raportare la contextul comunicativ inițial exemplificare în contexte similare etc.); raportarea la anumite componente ale sistemului limbii române, reperate nu doar la nivel fonetic/fonologic (vezi supra), ci și în plan lexical/semantic, morfologic, sintactic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-ul presupune plasarea copiilor în ipostaza de emițători de idei prin raportare la un element dat (element-pretext), fără a viza o etapă explicită de valorizare a acestora. Caracteristici și repere aplicative ( Încurajând comunicarea spontană 161, fără a impune o anumită succesiune/ relevanță a răspunsurilor, brainstorming-ul (,,asaltul de idei"162) este prezentat în literatura de specialitate ca având valențele unei metode de stimulare a creativității, caracterul său de metodă didactică fiind motivat prin însuși impactul pe care valoricarea sa în cadrul demersului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]