2,938 matches
-
care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste zi și după evenimentele zilei. La țară povestea părului din mijlocul ogrăzii, și moartea senină a unui bătrân supt acest păr... Luna Maiu. O scenă între Maria și Voinea în care el îi arată iubirea lui, și ea îi răspunde că a renunțat, că are o datorie de jertfă... La țară. Gospodăria bătrânului. Seara Maria stă de vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noapte cu plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a (1919-1927) [IAȘI COPOU]* 7 Iulie 1919 Copou În tragedia de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea... Îndată au început, firește, a se face o nouă rânduială. O listă de trădători și suspecți a ieșit la iveală, cu execuțiile de rigoare. Perchezițiile și confiscările au început din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o fiară. Vai de el, când gratiile au fost rupte și bestia adulmecă sânge... Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru curge însă liniștit și limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici o importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre o traducere a acestei frumoase poezii apărută cândva în volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui M. Sadoveanu. Traducerea cerută de M.S. Regina direcției teatrului e aceea care a fost rostită pe scena Teatrului Național cu prilejul serbărilor jubiliare. E o traducere fără valoare, făcută nu știu de cine. Traducerea Calafatului din volumul sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miră Ivan. Te-ai îmbătat? Da. Atuncea îi bine; ai dreptate; du-te și te culcă. Și plecă mulțămit că a dat un sfat bun în asemenea împrejurare. 13 Oct. S-a pustiit în codru. Ne-am întors la munte, supt codru verde. O întâmplare care are toată înfățișarea că va strivi pe niște oameni. Se desfășoară însă așa fel încât deși, aproape să devie catastrofă, trece numai pe lângă cei amenințați fără ca ei să bănuiască nimic în acel moment. Un Ovreiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și frumuseță. acurateță, politeță, tristeță, gentileță, naturaleță, stricteță. x) cuprinde; cutropi, încunjora, măsura; și cotropi, înconjura; batjocură, batjocuri și batjocori. y) supt, dedesupt subțire. w) adaos; repaos; haos (admise) însă adaus, repaus, faur, tezaur. A) de la pe la, până la; de pe, de altfel, de altminteri. odată (odinioară), o dată (une fois), numai el nu mai pot; de geaba, de vreme ce, de prisos, în deosebi, în deșert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin Piața Unirii în strada Cuza Vodă am văzut câțiva oameni oprindu-se și privind o mâță cu piciorul stâng de dinapoi sfărâmat și tăiat probabil de tramvaiu. Animalul sta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru comis (6995-6999) Petrică comis (7000 și sub Bogdan) Zbiarea stolnic (6965-6972) Luca (6974-6978) stolnic. Poate cel tăiat la Vasluiu. Toma stolnic (6978-6981) Borș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Letopisețul cantacuzinesc se arată că după ce a trecut Radu Negru la Sud de Carpați „Atunce și Băsărăbeștii cu toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul Vodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie peste toți”. De atunci, în titlul domnului apare formula singur stăpânitor. Recunoașterea lui Negru Vodă ca singur stăpânitor înseamnă un act de înțelepciune politică din partea conducătorilor formațiunilor politice existente până în anul 1290. Ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru declansarea războiului din Irak si capturarea lui Saddam Hussein, precum si pentru vânătoarea de teroristi. În timp ce Traian Băsescu vede numai lovituri de stat, pregătite de adversarii săi politici, omologul său american vizează numai teroristii, care vin intocmai ca vampirii să sugă sângele concetățenilor săi. George W. Bush, se scuza în fața poporului american, văguit de măsurile de austeritate, că, ”este un președinte în vreme de război”, în timp ce Traian Băsescu spune că măsurile dure luate de guvernele Boc au avut menirea să redreseze
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din leagăn să-și cunoască strămoșul cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar mânca,/ Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur.” (Bordeasca Veche - Vrancea), „Nani-nani, lulu-mite,/ Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balaur// Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!” (Giurgiu). Destinul flăcăului de a fi înghițit pe jumătate de monstrul ofidian apare acum hărăzit, promis într-o formă inexplicabilă, punitivă. Motivul blestemului mamei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
când ea se stinge de la sine. Explicația este infirmată și de moartea eroului la apus, după cum întâlnim în balada III (196) Miorița: „Și mi s-au vorbit,/ Și mi s-au șoptit/ La apus de soare/ Să mi te omoare,/ Supt poale de munte,/ Prin crânguri tăcute,/ Oi când aromesc/ Și câini ostenesc”. Momentul ales aici vrea să se sustragă privirii divine (aruncate pe pământ prin soarele de pe boltă) și vigilenței companionilor canini. În Misticean I(7), soarele ia cu el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Casa trei zile urla!/ El, măre, unde-mi mergea?/ În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului”. Importantă apare și strânsa legătură a șarpelui cu balaurul, cei doi termeni aflându-se în unele variante într-o relație de sinonimie evidentă: „Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balauri/ Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!”, „Că iată se pomenea/ C-un balaur veninos,/ (...) Hainele și le rupea/ Și pe șarpe-l blestema”, „Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a regnului infernal este ocupată de zmei: „ar reprezenta ultima etapă a evoluției șarpe - balaur - zmeu. Șarpelui care n-a văzut om vreme de 7 ani îi cade coada, îi cresc picioare și suge o vacă. Dacă 7 ani, nu mai e văzut de om, devine balaur, «iar după alți 7 ani se face zmeu: îi iese foc din gură și capătă coadă șuvăită, vânătă și la coadă capătă două steaguri, de o parte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scena textelor rituale de iarnă șarpele reprezintă „hierofania invizibilului stihial în vizibilul primordial” și încă o încercare pentru flăcăul care îi este destinat prin „blestem” de mamă: „Să-ți mănânce șerpii carnea/ Cum mi-ai mâncat tu viața;/ Să-ți sugă șerpii sângele,/ Cum îmi strici tu zilele”(Ostrov - Tulcea). În alte variante, flăcăul este „promis” șarpelui tutelar imediat după naștere printr-o inversare simbolică a suptului: „Că maică-sa mi l-a dat/ C’un picior l-a legănat,/ Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cum mi-ai rupt tu brațele,/ Chiar în ziua de Rusale,/ C’atuncia-i ziua mai mare”(Asinip) sau: „Nouă mă-sa ni l-o dat,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Cân o fo’ zua mai mare./ Mă-sa-așe l-o blăstămat:/ - Sugă șerpțî carnea ta,/ Cum mi-ai supt tu inima./ Sugă șerpțî trupu tău,/ Cum mi-ai supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în ziua de Rusale,/ C’atuncia-i ziua mai mare”(Asinip) sau: „Nouă mă-sa ni l-o dat,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Cân o fo’ zua mai mare./ Mă-sa-așe l-o blăstămat:/ - Sugă șerpțî carnea ta,/ Cum mi-ai supt tu inima./ Sugă șerpțî trupu tău,/ Cum mi-ai supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Rusale,/ C’atuncia-i ziua mai mare”(Asinip) sau: „Nouă mă-sa ni l-o dat,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Cân o fo’ zua mai mare./ Mă-sa-așe l-o blăstămat:/ - Sugă șerpțî carnea ta,/ Cum mi-ai supt tu inima./ Sugă șerpțî trupu tău,/ Cum mi-ai supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte și marcau cultul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau: „Nouă mă-sa ni l-o dat,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Cân o fo’ zua mai mare./ Mă-sa-așe l-o blăstămat:/ - Sugă șerpțî carnea ta,/ Cum mi-ai supt tu inima./ Sugă șerpțî trupu tău,/ Cum mi-ai supt tu piaptu’ meu” (Gârdani - Maramureș). Se remarcă în colinde localizarea „greșelii” eroului ca prunc de Rusalii. Sărbătoare romană în timpul căreia anticii obișnuiau să așeze trandafiri (lat. Rosae > Rosalia) pe morminte și marcau cultul morților prin această jertfă, Rusaliile se serbează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu mai blestema;/ Că tu când m-ai fapt/ Și țâța mi-ai dat,/ Greu m-ai blestemat/ Blestem cu păcat:/ «Sugi, suge-mi-tear,/ Șerpi mânca-mi-te-ar!»/ Dacă m-ai scăldat/ Și dac-am țipat,/ Iar m-ai blestemat,/ Blestem cu păcat:/ «Taci, că te-am scăldat/ Cu apă de Prut/ Să fii tot urât,/ Cu apă de luncă/ Să fii tot pe ducă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-și integra fiul în altă dimensiune, ce necesită abandonul ființei istorice, figurat prin chinuri și mutilări. Pe lângă intrarea în pântecul monstrului, tipar universal al inițierii, merită a fi subliniată regresia prin aspirare, prezentă în toate formele blestemului: „- Pui de șearpe sugă-mi-te!”. Mișcare inversă față de nașterea umană, absorbția treptată a flăcăului asigură contactul cu Strămoșul în burta ce figurează pe Mater Genetrix. Formele pe care le îmbracă procesul ritual sunt cu atât mai profunde cu cât el s-a fixat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În Coșova, Bulgaria, înghițirea indusă de imprecația maternă are loc la poalele lui axis mundi, și scena exemplifică dominanta solară a eroului: „La un pom mare-nflorit,/ Nu e soare răsărit,/ Da’ e șarpe-ncolăcit;/ Pi-un voinic că mi-l sugea;/ Mi l-a supt de jumătate,/ Jumătate nu măi poate./ (...) Mumă-sa l-a blăstămat,/ Cu mâna țâța i-a dat,/ Din gură l-a blăstămat:/ - « Iu, iu, muică, iu, iu-te/ Pui de șarpe sugă-te!»”. Înghițirea parțială a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
indusă de imprecația maternă are loc la poalele lui axis mundi, și scena exemplifică dominanta solară a eroului: „La un pom mare-nflorit,/ Nu e soare răsărit,/ Da’ e șarpe-ncolăcit;/ Pi-un voinic că mi-l sugea;/ Mi l-a supt de jumătate,/ Jumătate nu măi poate./ (...) Mumă-sa l-a blăstămat,/ Cu mâna țâța i-a dat,/ Din gură l-a blăstămat:/ - « Iu, iu, muică, iu, iu-te/ Pui de șarpe sugă-te!»”. Înghițirea parțială a revigorat deja puterea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]