2,764 matches
-
(n. 1885, Noua Suliță, județul Hotin, a votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. La 32 ani fiind membru al Sfatului Țării, votează pentru Marea Unire. După 8 decembrie 1918, a fost membra al diferite al guvernului de la București. Anterior, în 1917
Nicolae Bosie-Codreanu () [Corola-website/Science/318037_a_319366]
-
acest sens fiind diferită de poezia irlandeză celtică a aceleiași perioade, care este caracterizată de un stil mai lent, decorativ. În versul 99 al poeziei "The Wanderer" („Călătorul”), o scenă a unei bătălii este descrisă ca fiind o furtună de sulițe, ceea ce este un bun exemplu pentru dependența poeților anglo-saxoni de metafore, dar totodată ne arată cum priveau ei războiul: ca ceva haotic, brutal și poate chiar ca o funcție a naturii. Aceste elemente stilistice și tematice nu trebuiesc trecute cu
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
avere, ci și de vârstă. Cetățenii săraci care dispuneau însă de bani suficienți pentru a fi recrutabili alcătuiau formațiunile de "velites" sau cavaleria ușoară, alături de soldații prea tineri ca să lupte în prima linie. Fiecare velites era echipat cu scut rotund, sulițe ușoare și spadă (cel puțin de la mijlocul secolului II î.H.). Unii dintre velites purtau coifuri. Aceștia erau în număr de 1.200, deși nu se știu prea multe amănunte despre ei. Cea mai importantă forță a legiunii era infanteria
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
la luptă. În cazul în care lupta se încingea, aceștia se retrăgeau până în linia a doua principes-ilor și puteau contraataca. Cu câțiva metri în spatele principes-ilor, stăteau îngenuncheați triarii, care, dacă infanteria grea era împinsă în spate, puteau șarja cu propriile sulițe, șocând inamicul cu trupe noi care înlesneau regruparea ostașilor principes. Triarii erau înțeleși în general ca ultima apărare, în spatele cărora hastati și principes se puteau retrage. În spatele rândurilor închise ale triariilor, armata putea încerca ulterior să se retragă. Legiunea nu
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
armata, chiar și pentru o noapte, era transformat într-o fortăreață. În sistemul manipular, cavaleria avea în continuare un loc secundar. Despre armele soldaților, ne-au rămas informații importante de la Polybius. Acesta spunea că fiecare hastatus și principes aveau două sulițe.. Acestea erau faimosele pila. Un pilum era format dintr-o vergea de lemn și avea o lungime de aproximativ 1,2 metri. Atunci când acesta era aruncat , toată greutatea sa se concetra în spatele vârfului mic. Despre gladius știm că în secolul
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
părăsise însă Moldova cu două săptămâni în urmă, plecând spre Țarigrad. Oastea lui Nicoară Potcoavă intră în Iași fără a întâmpina vreun obstacol. Noul domnitor numește ca dregători pe oamenii săi de încredere: moș Petrea Gânj devine mare armaș, Radu Suliță - vel logofăt, Alexa Totârnac - stolnic, iar Mitrea Lăcusteanul - medelnicer. Sunt organizate judecățile boierilor ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni, dar își pierde mințile după ce
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
este al treilea episod al serialului de desene animate Samurai Jack. Jack pregătește apărarea câinilor arheologi. Transformă excavatoarele în catapulte, sapă un șanț pe care îl umple cu cristalele tăioase, își face arc și săgeți cu cap de cristal, precum și sulițe, înținează stânci, umple butoaie cu napalm și fixează între stânci capsulele zburătoare. În cele din urmă pleacă să înfrunte dronele lui Aku, îmbrăcat într-o armură improvizată din tinichele, călare pe calul de povară cu șase picioare și fluturând un
Prima luptă () [Corola-website/Science/319253_a_320582]
-
ajunge la Roma, unde învață de la gladiatori lupta corp la corp. Apoi îl întâlnește pe Robin Hood în pădure, de la care învață să tragă cu arcul. Apoi învață secretele marinăriei de la vikingi, să arunce cu toporul la ruși, să arunce sulița din goana calului la mongoli, după care se antrenează cu călugării șaolin. În cele din urmă ajunge într-un templu budist, unde își revede mama, îmbătrânită, care îi înmânează sabia fermecată. Copilul de odinioară este acum un tânăr în floarea
Începutul (Samurai Jack) () [Corola-website/Science/319252_a_320581]
-
a-l concura pe Jack, așa că îi adună pe copii într-un amfiteatru ca să le spună povești despre presupusele sale fapte de vitejie. În prima poveste, un dragon care mănâncă planete este înfruntat de un războinic care îl străpunge cu sulița și salvează astfel Pământul. Luptătorul cu pricina nu era altul decât Aku, și de aceea locuitorii planetei l-au făcut regele lor și i s-au închinat pe veci. Copiii rămân împietriți. A doua poveste este despre o Scufiță Roșie
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
are în lungime un metru, și aproximativ tot atâta în lățime. În partea de jos se prelungește cu trei colțuri. Câmpul pînzei este din atlas roșu. Pe fața steagului este reprezentat Sfântul Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu sulița balaurul. Icoana sfântului este bogat lucrată cu fir de argint, aur și mătase albă, roșie și verde. Mantia sfântului este roșie. Icoana este încadrată cu litere de aur în limba slavonească: „Ca un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
centrul regional Cernăuți este de 33 km (rutier) și 48 km (pe calea ferată). În prezent, raionul se învecinează în partea de sud cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Cozmeni, în partea de est cu raionul Noua Suliță și cu raionul Hotin, în partea de nord-vest cu raionul Horodenca din regiunea Ivano-Frankivsk și în partea de nord cu raionul Zalișciîkî și cu raionul Borșciv, ambele din regiunea Ternopil. Partea de nord a raionului are ca graniță naturală râul
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Caiafa; 6. La Pilat. Pe latura de nord, de la vest la est: 7. Iisus căzând sub cruce; 8. Simion Kirineul luând crucea de la Iisus; 9. Când l-au pironit; 10. Răstignirea lui Iisus (de fapt, împungerea coastei lui Iisus cu sulița); 11. Punerea în mormânt; 12. Învierea lui Iisus (în versiunea apuseană, cu Iisus în mantie roșie, deasupra mormântului, un soldat în picioare și altul șezând). În zona mediană a bolții, în fața iconostasului sunt reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
(n. 17 ianuarie 1895, satul Mahala, azi în raionul Noua Suliță - d. 2 martie 1968, Kew, Marea Britanie) a fost un lingvist, filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford. s-a născut și s-a format într-o perioadă în care relațiile româno-polone erau în
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Dinăuți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
Dinăuți (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Dinăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Ghenăuți. În anul 1768 a fost construită aici o biserică de lemn, după un plan moldovenesc . Prin Tratatul de
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Dinăuți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.026 (22+3.004), reprezentând 93,48% din populație . În prezent, satul are 3.193 locuitori, preponderent moldoveni
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
Berestea, întâlnit și sub forma Beresta (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 167 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Berestea a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
sub forma Beresta (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 167 metri, în partea de centru-nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Berestea a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1735 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Berestea face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 814 (1+813), reprezentând 92,50% din populație . În prezent, satul are 836 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
Rângaci (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 165 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Șișcăuți. Localitatea Rângaci a făcut parte încă de la înființare
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
Rângaci (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 165 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. De această comună depinde administrativ satul Șișcăuți. Localitatea Rângaci a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1730 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Rângaci face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 60 (2+58), reprezentând 4,67% din populație . În prezent, satul are 1.165 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
Vancicăuții Mici, întâlnit și sub forma Ivancăuții Noi (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Vancicăuții Mici
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]
-
Noi (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Costiceni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, în apropiere de frontiera cu România. Localitatea Vancicăuții Mici a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]
-
URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Vancicăuții Mici face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 945 (1+944), reprezentând 98,64% din populație . În prezent, satul are 980 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]