2,656 matches
-
Rusalin, vine la poartă într-o tunică de postav, pusă peste un pulover alb. Merge țeapăn, de parcă duce o oală clocotită în mîini. Alunec pe gresia udă, mă dezechilibrez, aproape cad, dar nu mă ajută. Ia-o înainte, îi spun, supărată că mi-a constatat mersul nesigur, gleznele nesigure. "Ne-mu-ri-toa-re", silabisește vocea mea de-a doua. Mă simt oaspete nechemat. Senzația de frig din spate se accentuează. Un interior ultra-ordonat. Larg, foarte larg, dar fără filling, neprimitor. Nu văd nici o ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
non-vestic", în estul prost-comunist. Dar, la zintîi, numai gînduri albe. Mulți ani, îmi urează Magda U.. Nu așa de mulți. Ce se-ntîmplă în jurul nostru e fascinant. Eu nu vreau să mor chiar acum, Iordana. Resimt unda de deprimare din voce. Supărată? Cam da. De ce? Din motive neînsemnate. Că a mai trecut un an. Că nu poa' să fie mai bine... Și, schimbînd tonul: Vreau să încep chiar azi un roman. Anul ăsta, 2003, o să mă omor cu scrisul. Îi doresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
m-a văzut în atîtea tablouri. Pînă să mă cunoască în carne și oase, mă cunoscuse în... albume și oase. La "Rusalinul" meu ultim, unde semăn cu o mașină veche de scris, se uită cu o tristețe nedisimulată: "De ce ești supărată, Șichy?" "Nu-s supărată". Atunci de ce pari supărată?" În seara confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mă cunoască în carne și oase, mă cunoscuse în... albume și oase. La "Rusalinul" meu ultim, unde semăn cu o mașină veche de scris, se uită cu o tristețe nedisimulată: "De ce ești supărată, Șichy?" "Nu-s supărată". Atunci de ce pari supărată?" În seara confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gândit și s-a gândit că trebuie să suporte că dorm oameni pe ea. A lăsat de atunci încolo oamenii să doarmă pe ea. Și-a dat seama că asta trebuie ea să facă și să nu fie o pernă supărată. Iar omul s-a trezit, le-a spus celorlalți oameni din casă că a visat ca i-a fugit perna, și unul dintre ei a râs de a căzut pe jos și a scos perna cea fricoasă de sub pat. Și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a sărit inima din piept. Știam că era ea, știam cu certitudine, dar tot eram speriată. Numărul de pe ecran mi-a confirmat bănuiala, dar am auzit surprinsă vocea lui Emily, care mă suna de pe linia Mirandei. — A venit și e supărată foc, a șoptit Emily. Trebuie să te Întorci imediat. Fac tot ce pot, am mormăit În timp ce mă străduiam să țin punga cu cafele și brioșe și croissante Într-o mână și telefonul În cealaltă. Și de aici provenea și esența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
rezolvat totul singur. Îmi pare foarte rău că nu te‑am sunat, dar abia aștept să vină luna octombrie. O să ne distrăm colosal, mulțumită ție. Am mai vorbit câteva minute. Când am Închis, În sfârșit, telefonul, el nu mai părea supărat, dar eu abia mă mai puteam mișca. Efortul de a‑l recâștiga, de a găsi cuvintele potrivite nu numai ca să‑l conving că nu Îl scăpasem din vedere, dar și ca să‑l asigur că eram suficient de recunoscătoare și entuziasmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sau barbian. Din prudență tactică, nu se Înghesuie deloc să vorbească. Mă așteaptă pe mine să Încep. Sunt impenetrabil. Vasile mă Înghiontește: „Zi ceva, că mă pune pe mine și n-am citit nimic...“. Tac. Observ că asistenta pleacă aproape supărată. „Ce, bă, vrei să ne distrugi!?“, mă atacă la sentiment șușterii și putanele În pauză. „Nu mai iau cuvântul niciodată la seminar, m-am plictisit să vorbesc de unul singur.“ (miercuri) Al. M. are un accent toscan plăcut, deși figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acele imagini minunate... Dar până la urmă tot Înving! Mă smulg, privind Încă o dată acea lume care ar fi putut să existe, și Încep să lupt cu furie, dar nu cu deznădejde. Mă miră cu adevărat faptul că acum sunt foarte supărată că Marin nu mi-a mai telefonat. De ce oare? Nu pot spune că Îl iubesc pe Marin! Dar Îl vreau! Ce prostii spun! Pentru mine a fost un balsam azi afirmația lui Șerban că nu Îl poate suferi pe Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
aseară. Am spus niște vorbe pe care le consider totuși bine spuse. Am atacat-o pe Magda, actuala țintă a lui Vasile. Am făcut pe geloasa! Ce idee! Ce fantezie! Distracție ca la nuntă! 16 aprilie 1963 (joi) Sunt tare supărată. Mi-e dor de bărbatul visurilor mele, acel om pe care să-l pot iubi din tot sufletul. Ce să fac cu imperfecțiuni ca Petre sau ca Eugen, Vasile etc.? Mi-e dor să simt dragostea, nu numai să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Începe să explice il trapassato prossimo. (miercuri) Doctorul (tatăl lui A.) mă Întreabă dacă nu vreau să intru În diplomație, după facultate. „Nu, mulțumesc, eu vreau să fac literatură!“ „Dar și Blaga a fost diplomat!“ „Erau alte timpuri“ Doctorul pleacă supărat că nu vreau să profit de pilele lui. N-am timp de ocoluri diplomatice. Viața e prea scurtă. Eu Îmi sunt autosuficient. Un adevărat self-made. (luni) Țin lucrarea despre Luceafărul la cercul științific; vin foarte mulți profesori. G.M., conducătorul cercului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stai și cu mine de vorbă, să-ți zic ceva. Oricum, Îmi vine să vomit de ce mocirlă e pe lume, câtă destrăbălare, egoism, răutate (E vorba despre Mircea!). Adu-mi, te rog, când ai timp și poți, Durrenmatt! Eu tot supărată, tot singură sunt... Azi nu-mi cere să stau de vorbă cu tine, că nu pot, nu s-au limpezit Încă lucrurile ca să trag o concluzie, cu toate că știu de pe acum care-i finalul. Să știi că am Încredere nebună În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreo treizeci de oameni, pe care voia s-o mai rumege după ce va fi ascultat pe pândari... Jandarmul intră cu trei țărani în cancelarie. Drept introducere plutonierul cârpi fiecăruia câte două perechi de palme zdravene, iar pe urmă le zise supărat: ― Acu să-mi spuneți cine a furat porumbul arendașului? ― Spuneți, măi băieți, spuneți degrabă, să nu vă mai zdrobească oasele de pomană, adăugă primarul cu glas părintesc și plângător. Trebuie să-mi găsiți pe hoți din fundul pământului, altminteri e
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
omule, că te știam bărbat în toată firea și cu scaun la cap, apoi nu vezi tu că noi vorbim și ne tocmim, și ne certăm, și nici măcar nu suntem lămuriți dacă moșia e de vînzare? Luca Talabă zise aproape supărat: ― Așa ar fi, moșule. Dar vezi, eu știu că-i de vânzare de la Chirilă Păun, care-i mâna dreaptă a grecului de la Gliganu. Ai înțeles, moșule? Ei, și grecul i-a spus lui Chirilă, uite așa cum îți spun eu dumitale
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pravilă se înverșuna în gura mare, vorbind despre Babaroaga, că nu-i drept ca unii care-s mai înstăriți de la Dumnezeu să mai ia pământ, iar cei săraci să rămâie necăjiți. ― Uite-așa mă fierbe de un ceas! făcu Luca supărat, către Chirilă Păun. ― D-apoi că are dreptate primarul, se amestecă iarăși Trifon Guju. Ce faci nu faci bine, măi nea Luca! Nu, nu!... Că dacă dumneavoastră umblați să cumpărați, cum o să mai împartă vodă pământ la oameni? Față de murmurul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cerdacului și ferestrele de la salon și sufragerie; voia să se poată apuca de dereticat până se va scula cucoana. Apoi își luă așternutul să-l treacă, prin coridor și bucătărie, acasă. In bucătărie, unde duduia focul, erau părinții ei, amândoi supărați și spăimântați. ― Hai, fato, nu dospi ca boierii, că nu-i vreme de dormit! o întîmpină tatăl său. Hai, c-am dat de mare belea, că numai astea ne mai lipseau! Adineaori, când răsărea soarele, Dumitru s-a dus de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
șerpii și pe el să-l mănînce! Doar îmi spuse aseară Tinca lui Ioniță că și ginerele popii și-a băgat în coteț trei purceluși de la arendașul... Aici Ignat ar fi recunoscut dreptatea muierii dacă n-ar fi fost prea supărat. De fapt, dânsul, lăcomindu-se la porumb, ca săracul care n-are de mămăligă, nici nu s-a gândit ieri deloc că s-ar putea sau ar trebui să-și rostuiască un porc. Răspunse deci furios: ― Ba să se bage
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de pământ... Râdea cu mare mulțumire: ― Și iaca așa am scăpat cu fața curată, cucoane, de furia tîlharilor! Pe Grigore râsul arendașului îl enervă. Observă rece: ― Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a-i lăsa să ne măcelărească pe toți cum porniseră?... Nu, nu, cucoane! Aruncați în foc cărțile cu teorii și începeți a vedea pe țărani așa cum sunt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reluă Coltuc. Altfel, cum să ne piardă urma ? — Cu orbul în frunte și cu Ologu la coadă, vrei să zici ? — N-am vrut să spun chiar așa... se apără Coltuc. Dar oricum, suntem altfel decât restul lumii... Costică nu păru supărat. Privi, pentru prima oară cu atenție, în jur. Erau într-un fel de curte interioară. Clădirea din spate, un bloc cu două etaje, privea strâmb, cu găvanele ferestrelor sparte. Un loc totuși numai bun să te adăpostești de pericol ori
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împachetează la loc pantofii în piersică și trimite un eunuc să pună cutia la păstrare. — Fără să țină cont de propria-i sănătate, Majestatea Sa nu are nici o intenție de a renunța la femeile cu picioarele legate, de aceea sunt supărată. Într-adevăr, Majestatea Sa ar trebui să aibă grijă de sine însuși, repet eu cu glas scăzut, ca un ecou. Nuharoo, de dragul zilei tale de naștere, uită de asta pentru o clipă. — Cum? Mă întreabă ea cu lacrimi în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
surprins a fost că Hsien Feng și-a exclus de la putere toți frații, inclusiv pe prințul Kung. Acest fapt încălca precedentul istoric și i-a înfiorat pe învățați și pe membrii clanului. Ei stăteau într-un colț al sălii, vizibil supărați, în timp ce ascultau testamentul. Am bănuit că aici era mâna lui Su Shun. Potrivit spuselor lui Chow Tee, Su Shun îi menționase Majestății Sale că prințul Kung pierdea vremea negociind cu străinii. În mod evident, Su Shun l-a convins pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aia? m-am repezit eu. Și dup-aia am mai băut câteva pahare și În momentul următor m-am pomenit goală pe canapeaua lui. —O, Doamne! Jill Începu să se legene Înainte și Înapoi. Janie o privi. —De ce ești așa supărată? Nu e chiar așa o catastrofă. —Ei bine, pur și simplu nu cred că te va ajuta În carieră, răspunse ea. —Ei bine, se vede treaba că nu știi cât de talentată sunt În anumite domenii, nu-i așa? zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să spui tu, am ceva groaznic să-ți spun. Respiră adânc și continuă: Nu pot să-mi petrec Anul Nou cu tine. Ce? Cum de se Întâmpla asta? Oare deja aflase cumva despre problema cu Turcia? Era oare atât de supărată Încât hotărâse să contramandeze ea prima? Probabil că interpretase tăcerea mea nedumerită drept mânie, pentru că se grăbi să continue. — Ești acolo? Bette, Îmi pare atât de rău, nici măcar nu pot să-ți explic cât de rău Îmi pare. Tocmai au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de-abia puteam vorbi și totuși, singura informație pe care o procesam era cea pe care n-o primisem: până acum, Sammy nu-mi spusese că este Îndrăgostit nebunește, fără speranță, de altcineva. Nu știu ce să zic. — Zi că nu ești supărată, spuse el, aplecându-se mai mult spre mine. —Supărată? De ce să fiu supărată? Sunt așa de bucuroasă pentru tine! Nu știu de ce nu mi-a spus Will. Cred că o să aflu toată povestea duminică, la masă. —Exact. De fapt, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
care o procesam era cea pe care n-o primisem: până acum, Sammy nu-mi spusese că este Îndrăgostit nebunește, fără speranță, de altcineva. Nu știu ce să zic. — Zi că nu ești supărată, spuse el, aplecându-se mai mult spre mine. —Supărată? De ce să fiu supărată? Sunt așa de bucuroasă pentru tine! Nu știu de ce nu mi-a spus Will. Cred că o să aflu toată povestea duminică, la masă. —Exact. De fapt, a spus și asta. N-am avut timp să procesez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]