6,867 matches
-
s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care se suprapuneau” iar compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere la confuzii și disfuncționalități. „Controlul personalului era greu de făcut și specializarea agenților suferea în permanență”. Eugen Cristescu a operat rapid, în 1942, „schimbările proiectate”, astfel încât birourile au devenit secții, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj la Sfântu Gheorghe, unul la Budești și două birouri de informații la Ocland și Cristur. Și la Oradea era organizat un centru de informații important, care se dubla și se suprapunea cu cel de la Szeged din Ungaria trianonică, având puncte de trecere ale agenților la Salonta și Mirăslău. Tot la Salonta s-a înființat „un subcentru cu misiunea de a recruta și forma agenți dintre refugiații români”. Acest „spectaculos” dispozitiv informativ
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și conținut). Ea să exprime astfel sensul întregului context de prevedere, realizare și finalizare a competenței de bază și a subcompetențelor respective (întreaga arie de afirmare a lor în diferitele activități corelate). Peste aceste obiective directe, specific enunțate se pot suprapune și altele, care exprimă aspecte mai generale, fundamentale, comune pentru mai multe dintre cele precizate. Ele pot fi numite "competențe transversale": capacități de argumentare, de aranjare a unui text, de scriere interpretativă, de efectuare a unui rezumat, de folosire a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o diagramă a relațiilor sociale în care personajele sunt asociate în grupuri diferite și suprapuse în funcție de cine pe cine invită la masă. Personajele plasate la intersecția mai multor grupuri sunt cele mai adaptabile sub aspect social pentru că frecventează mai multe cercuri ale societății. Personajul Frederic Moreau de pildă, are acces la toate aceste grupuri, în afară de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o diagramă a relațiilor sociale în care personajele sunt asociate în grupuri diferite și suprapuse în funcție de cine pe cine invită la masă. Personajele plasate la intersecția mai multor grupuri sunt cele mai adaptabile sub aspect social pentru că frecventează mai multe cercuri ale societății. Personajul Frederic Moreau de pildă, are acces la toate aceste grupuri, în afară de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
dă naștere democrației sociale în Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene, în cazul anumitor țări pînă în secolul XIX. Peste ortodoxie se suprapune în acest caz amprenta otomană. Valorile pe care le calificăm drept europene nu sunt produse "pure". Ele au fost adesea generate plecând de la contribuții venite din exterior. Influența arabă este, poate, cea mai importantă (în filozofie, matematică, medicină, arhitectură), dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o diagramă a relațiilor sociale în care personajele sunt asociate în grupuri diferite și suprapuse în funcție de cine pe cine invită la masă. Personajele plasate la intersecția mai multor grupuri sunt cele mai adaptabile sub aspect social pentru că frecventează mai multe cercuri ale societății. Personajul Frederic Moreau de pildă, are acces la toate aceste grupuri, în afară de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
stânga. Aceste schițe de portrete ale celor care aderă deplin fie la optimism, fie la pesimism nu indică în mod necesar categorii omogene ale lumii reale; fiecare tip ar putea fi văzut mai degrabă în termeni de straturi care se suprapun sau se întrepătrund. Cu toate acestea, am observat că în timp există o anumită stabilitate a caracteristicilor celor aderă la categoriile extreme. Cu alte cuvinte, datele sugerează că resursele asociate statusului, evaluarea verticală și orizontală a prezentului și orientarea politică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori se suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții 63. Rezultatele ne îndeamnă să subscriem perspectivei care sugerează asocieri între statusul "dominant" al unei persoane și atitudinile optimiste pe care le degajă. În mod contrar, oamenii care tind să aibă atitudini pesimiste
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Baumann, 1999; Jasper & Polleta 2001 ș.a.). Cu toate că noțiuni de genul celor enumerate mai sus ne fac să ne gândim la lucruri și teme variate ce aparent diferă radical, o să vedem că lucrurile nu stau chiar așa. Uneori sferele lor se suprapun mai mult, alteori mai puțin sau deloc, uneori sunt considerate interșanjabile, iar alteori se exclud. Multitudinea de sintagme și imaginea oarecum confuză, generată fie de dorința cercetătorilor de a sintetiza și inova, fie de ne(re)cunoașterea poziției asumate, i-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identificabilă în toți membrii unei entități sociale; ca idee consecventă sau subînțeleasă acesteia este ideea de caracter diacronic. Identificăm apoi ideea genezei biologice și culturale și ideea importanței legăturilor de tip afectiv sau emoțional. Fără îndoială, toate aceste elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Pe lângă cultură și civilizație, Motru operează în scrierile sale cu trei concepte ce se califică în sfera noțiunii de identitate așa cum o vedem noi: e vorba de sufletul poporului, conștiință comunitară și personalitatea poporului. Dacă pe cele din urmă le suprapune direct și în repetate rânduri 16 conceptului de cultură, sufletul poporului are mai degrabă înțeles durkheimian. Sufletul poporului, sau sufletul neamului, vine din trecut, transcende epocile: "Sufletul unui neam nu este o simplă totalizare de peticării sufletești, ci este el
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ochii altor neamuri" (Motru, 1998:229-30). Caracteristicile sufletului poporului, asemănătoare cu cele ale conștiinței colective, se regăsesc atât în lucrarea invocată mai sus, cât și în Sufletul neamului nostru 17 sau Etnicul românesc. Noțiunile de conștiință și personalitate nu se suprapun doar conceptului de cultură, ci și direct între ele. Astfel, conștiința este rezultatul "sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este ceea ce numim personalitate" (Motru, 1984:506). Așadar personalitatea, în spiritul filosofiei lui Motru, este o finalitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
condiționează reciproc"3. Spre exemplu, unul din modelele combinării găsirii unei căi de mijloc celor două poziții are la bază filosofia realismului critic a lui Bhaskar (1997; 1998). Practic el subliniază luând poziție mai ales vizavi de abordările postmoderniste care suprapun epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
putem spune că, în timp ce tinerii (din rural) își reprezintă comunitățile de apartenență ca fiind mai detradiționalizate, se percep pe ei înșiși în general mai tradiționaliști. În altă ordine de idei, imaginile pe care le au tinerii despre ei nu se suprapun decât în mică măsură cu imaginea pe care o au cei cu vârsta peste 35 de ani despre ei. Adică heteropercepția este substanțial diferită de autopercepție, ceea ce înseamnă că putem vorbi de două realități paralele, ipoteza lansată mai sus rămânând
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
SUA și pe locul 13 în lume în același an. 2 Personalul și colectivul se află în permanent dialog la nivel individual. Cu toate că cele două noțiuni sunt distincte prin sfera de referință, e evident că într-o oarecare măsură se suprapun; de exemplu, în sensul că întotdeauna colectivul este și personal: sentimentul de comuniune, noologic, de "we-ness" (vezi Cooley, 1909) este până la urmă un sentiment personal, împărtășit cu ceilalți, care stă la baza constituirii colectivului. Dacă încercăm totuși să le separăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
interne (de exemplu, pe piața internă, economică sau socială a politicii) dar cu o dimensiune internațională 101. În prima categorie se poate menționa Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană sau Uniunea Interparlamentară. Desigur, aceste categorii se pot suprapune. În cea de a doua categorie se încadrează orice parlament cu o anumită putere politică reală, care va încerca atât să controleze executivul cât și să se ocupe cu politici care să conțină o dimensiune internațională, în special în epoca
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nici existența unei singure structuri. Mai mult modelul policentric și multilogic a procesului decizional este asociat cu o largă doză de intraguvernare. Analizând evoluția Comunităților europene și, ulterior, evoluția Uniunii, putem afirma că nici un model de organizare suprastatală nu se suprapune modelului unional. Cu toate acestea, logica federalismului a impulsionat construcția comunitară, de la discursul lui Winston Churchill la Universitatea din Zurich, la planul lui Robert Shumann și până în timpurile contemporane. Înființarea comunităților a fost o primă tentativă de federație europeană, "o
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
poziție chircită accentuat, așezat pe partea stângă, orientat cu capul spre ENE 14 și picioarele VSV 46, la adâncimea de 0,80 m. Mâna dreaptă îndoită spre umărul stâng, iar cea stângă așezată pe piept. Picioarele puternic chircite, cel drept suprapune, în parte, pe cel stâng. Din coloana vertebrală au mai rămas doar două vertebre, la fel și câteva din coaste. Ca inventar s-au descoperit, la gât, patru dinți de animal, perforați la un capăt, pentru a fi agățați (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II-III, care au putut disloca unele părți ale scheletelor din epoca bronzului. Evident, avem în vedere și situația mormintelor VIII și IX pe care le-am comentat mai înainte, precum și a mormântului XII descoperit la adâncimea de 0,90 m, suprapus de mormântul nr. XI, care se afla la adâncimea de 0,60 m, fără a-l deranja. Cel de al doilea rit de înmormântare, la aceeași populație și în același cimitir, se referă la incinerație. Aceasta era realizată, probabil în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
șapte morminte, trei din ele sunt la distanțe mai mari unul de altul (M. I, II și V), celelalte patru se află la mică depărtare unul de celălalt, fără a forma, însă, un grup compact. Nici unul din ele nu se suprapune peste altul, fiecare are, însă, o altă orientare (M. III, IV,VI,VII). Orientarea mormintelor din acest grup este diferită, predomină cele cu capul spre NNV, trei din ele și ESE alte trei. Unul singur este cu capul spre SSE
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
câte trei defuncți cu capetele foarte apropiate, dar cu orientări impuse de așezarea chircită în mormânt și de diferențele, în unele cazuri, ale momentului înhumării. În acest context subliniem și faptul că două din morminte - IX și XI, deranjează, respectiv suprapune mormintele VIII și XI. Cel de al șaptelea mormânt - XIII, face legătura între cele două grupuri, fiind orientat complet diferit, respectiv cu capul spre VNV, în timp ce toate celelalte au orientarea NNE-SSV sau ENE-VSV (Fig. 2-Planul general al necropolei I). Adâncimea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]