6,772 matches
-
o preocupare de reducere a distanței și a tensiunilor dintre cămpul realității (ceea ce este) și orizontul valorilor (ceea ce merită și în consecință, trebuie să fie). După secole de “morală a supunerii”, cum a fost morală antică șic ea medievală, a supunerii față de voința lui Dumnezeu sau a stăpănilor laici, s-a propus un prototip al “omului modern”, al omului liber, aflat numai sub tutela propriei sale rațiuni, omul autonom. Etică iluministă a lui Kant e o ilustrare a sloganului vremii că
Imperativul kantian al Demnităţii Umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Nicolae Alexandru Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2291]
-
odăjdii albe, binecuvântă adunarea și se adresă pe ton scăzut domnitorului și celor din primele rânduri: — „Cu mare osârdie și vărsare de lacrimi te petrec, măria ta, să-ți împlinești datoria de a te închina celor ce le-ai jurat supunere în această vale a plângerii ce este viața. Cu tot cinul preoțesc și monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării Fiului Său, să fie drumul acesta întru înălțarea și întărirea măriei tale mai vârtos pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care nu a încercat să le facă"14. Istoricul George Bancroft, contemporanul mai în vârstă al lui Tocqueville, susținea că dreptul poporului de a-și exprima voința, care exista datorită democrației americane, era compatibil în mod intrinsec cu dorința Divinității. "Supunerea frontierei" însemna extinderea civilizației. În viziunea jurnalistului John L. O'Sullivan, expansiunea spre vest era menită să îndeplinească "destinul evident al Americii"15. Bineînțeles, nu toată lumea interpreta voința divină în același mod. O parte din liderii religioși ai nativilor americani
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de ințiere în Islam pentru persoanele care călătoreau în țări musulmane în numele Statelor Unite. Informațiile cuprinse în această lucrare, deși elementare, erau o noutate pentru mulți americani: • Musulmanii venerează același Dumnezeu (Allah, în arabă) ca evreii și creștinii 89. • "Islam" înseamnă supunere față de Dumnezeu. O persoană care se lasă în voia lui Dumnezeu și trăiește în credință va constata că viața are sens și că este plină de armonie. • Musulmanii cred în Ziua Judecății de Apoi, în viața de după moarte și în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
expansiune era facilitată de natura accesibilă a Islamului, combinată cu decadența bisericii creștine și a altor instituții religioase din acea vreme. Islamul nu le cerea adepților să accepte sau să înțeleagă o teologie complexă precum Trinitatea. Nu le cerea decât supunere față de Dumnezeu, care putea fi apelat în mod direct de către orice persoană. Așa cum observa un istoric, "într-o lume a incertitudinilor, a trădărilor și a schismelor intolerabile, [Islamul] garanta pe pământ satisfacția unei frății minunate și din ce în ce mai mari a oamenilor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
mai mult sau mai putin convergente cu acelea ale organizației. Două modalități de asigurare a cooperării sunt cel mai des întâlnite: prima este cea care mizează pe "constrângere sau pe corolarul ei, manipularea afectiva și/sau ideologică, pe scurt, pe supunerea impusă sau consimțita a voințelor "parțiale" ale participanților la voința și obiectivele întregului."17 Din această perspectivă, care are încă foarte mulți adepți, una dintre cele mai importante atribuții ale specialistului în R.P. ar fi aceea de a propune idealuri
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
șocuri electrice au mers până la intensități foarte periculoase (bineînțeles, "victima" nu era inocentă, ci un membru al echipei de cercetători, el mimând durerea provocată de așa-zisele șocuri electrice), ceea ce l-a determinat pe cercetător să concluzioneze că situațiile de supunere în care intră un individ de-a lungul vieții (școală, întreprindere etc.) îl determină să accepte orice ordine fără să protesteze, provocându-i o "stare agentică". Interpretarea lui Mucchielli, pe care tindem să o favorizam și noi, este aceea că
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ierarhia grupurilor corespunzătoare." 63 P. Bourdieu, op. cît., p. 99: "discursurile nu sunt doar (sau numai prin excepție) semne destinate să fie înțelese, descifrate; sunt, de asemenea, semne de bogăție destinate evaluării, aprecierii și semne de autoritate, destinate considerației și supunerii." 64 Bourdieu, spre exemplu, afirmă chiar că "opinia publică nu există". 65 Apud Septimiu Chelcea, Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, Ed. Economică, București, 2002, p. 53. 66 ""Intelectualii lui Băsescu"" caută să convingă opinia publică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în care muncă trebuie să fie organizată, la modul în care autoritatea trebuie să fie exercitată, oamenii retribuiți și controlați. Care sunt gradele de formalizare cerute? Cât de largă trebuie să fie planificarea și pe ce perioadă? Ce combinație de supunere și inițiativa trebuie să fie impusă subordonaților? Cum trebuie făcute cheltuielile, cum trebuie amenajat secretariatul, ce variante de cumpărare de acțiuni și de bonificație trebuie avute în vedere? Comietele de conducere sau indivizii exercita controlul? Poate fi vorba despre reguli
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de rezistență la schimbare. Este puțin sensibil la evoluțiile contextului sau ale actualității, la inserția temporară a unui individ într-un colectiv cu reprezentări diferite, la adoptarea de practici contradictorii sau de surse de disonanță. Explică, poate, anumite forme de supunere publică ale unui actor social care poate conserva, în particular, reprezentarea mai "personală" a grupului său de referință. După J.-C. Abric, Pratiques sociale et représentations, Paris, PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite de două atribute. În primul rînd
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
et al.), a pictorilor (Moulin) sau a muzicienilor (Becker, Boudinet, Hennion, Menger, Seca). Lista nu este, desigur, limitativă. Ce statut putem acorda consumatorului? Criticii industriei culturale, după Walter Benjamin sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din anii două mii ar fi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ancorate puternic în jurul teoriei disonanței cognitive (Léon Festinger et al., op. cit.), presupun că actorii sînt producători de explicații cauzale, o dată ce noi comportamente s-au desfășurat sau au fost extorcate din cauza unei situații de implicare mai mult sau mai puțin forțată (supunere, manipulare, chiar "automani-pulare"). Orice individ ar fi astfel în căutarea unui echilibru, a unei potriviri sau a unei consecvențe între gîndurile și acțiunile sale. Dacă, din motive de circumstanță, trăiește o situație de incoerență între atitudinile sale și altele, noi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
istoricitate). Ne situăm deci mereu pe două niveluri de gîndire: cel al cadrului de referință al subiectului (metasistem al inserției sale sociale) și cel al activității sale discursive și cognitive (sistem de relații operatorii), aceasta exercitîndu-se în acord cu el. "Supunerea părții la întreg, existența unei scări ierarhizate de orientări ale opiniei, tendința de a identifica, iată resorturile acestei munci intelectuale, ale unificării care rezultă. Operațiunile specifice au loc fără a ține cont de contradicțiile parțiale. Acestea se pot produce fie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Joulé și Beauvois (op. cit., pp. 52-72), examinîndu-le când sunt pe cale de a face ceva care să dea sens practicii lor în curs de realizare. Ele reduc astfel disonanța dintre actele lor noi și ideea pe care o puteau avea despre supunerea la o situație nedorită în prealabil. Nu mergem pînă la a vorbi de situație rituală, dar ne putem gîndi, în măsura în care această liberă subordonare presupune în același timp interpretări elaborate "pe viu" alimentate de mitul individului autocondus, sursă a propriei lui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lui acțiuni și tendențial de acord cu ceea ce tocmai a îndeplinit fără să fi vrut cu adevărat și acte ce tind a fi repetate: primul comportament, puțin costisitor, urmat de un altul, mai "scump", analog sau nu pe plan comportamental (supunere) sau al sensului (conținut apropiat, ca de exemplu privarea de tutun sau prevenția rutieră). Desigur, aceasta nu este o prezentare completă a raporturilor posibile între dimensiunile atitudinale și comportamentale, analizate în acest cîmp de cercetare. Ne vom raporta la publicațiile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sa relativă, dar efectivă, pluralitatea cazurilor unui ansamblu ("inginer" ca pro-totip al grupului "cadre"; "trandafir" pentru categoria florilor sau "vrăbiuță" pentru păsări). Prototipul corespunde cîteodată zonei de definiție a unui sistem central de RS. Raționalizare: proces consecutiv unor situații de supunere forțată sau de liber angajament, în care subiectul este determinat să acționeze în sens contrar principiilor sale sau să înfrunte situații disonante. Se traduce printr-o modificare a atitudinilor și a conduitelor unui actor, pînă la a le face conforme
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
liber angajament, în care subiectul este determinat să acționeze în sens contrar principiilor sale sau să înfrunte situații disonante. Se traduce printr-o modificare a atitudinilor și a conduitelor unui actor, pînă la a le face conforme cu actul de supunere forțat, fie în context de constrîngere, fie în situație de libertate. Privire terță: mod de analiză a relației cu trei poli între subiect (sau actor social), obiect (material, ideal, cultural, abstract, concret...) și reprezentare care le dă sens. Aceasta din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
imperfecțiuni din noi, ca ființe care trăiesc singure și în solitudine, suntem forțați în mod natural [s.n.] să căutăm relațiile [sociale] și tovărășia celorlalți. Aceasta este cauza inițială a reunirii oamenilor în societăți politice" (id., p. [15] 11). Însă, dacă supunerea prin contractul social către guvernare presupune lipsirea de libertatea perfectă asociate stării naturale, tot așa de adevărat, spune Locke, Puterea trebuie să asigure respectarea drepturilor inalienabile: dreptul la viață, la securitate, la libertate și la proprietate: Starea naturală este guvernată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și la egipteni este încă prezent, istoricul de artă E. H. Gombrich arătând în acest sens că bustul cezarului era privit cu o anume teamă de natură religioasă, romanii având obligația de a arde tămâie în fața acestuia, ca semn al supunerii și loialității lor361. Aceasta dovedește o dată în plus că, în ciuda realismului frust cu care era înfățișată, imaginea împăratului avea un caracter sacru. Iconografia romană avea însă să fie reconfigurată prin noile formule de reprezentare vizuală a sacrului datorate oficializării în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
conducătorului, considerat reprezentantul zeilor pe pământ. Totuși aici apar și unele diferențe. Dacă la sumerieni, babilonieni și asirieni prevala trăsătura despotică a suveranilor, caracteristică preluată de la divinitățile în care credeau, la egipteni accentul s-a pus pe o atitudine de supunere necondiționată față de zeități și o dependență totală față de faraoni. În același registru de idei se înscriu și canoanele de reprezentare vizuală, care impun acestor imagini rigoarea, ordinea și armonia, asemenea unor expresii lumești ale calităților divine. Acestui ansamblu de caracteristici
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
inevitabil la împiedicarea dezvoltării unui stil unic, caracteristic acestei perioade 499. În ciuda individualismului proliferat, care a provocat o îndepărtare tot mai accentuată a artei de Biserică, criticul și istoricul de artă Suzi Gablik recunoaște instalarea, prin ridicarea oricărei obligativități de supunere față de reguli, a unui pluralism de idei, tipic modernist. În planul reprezentării vizuale a sacrului, această trăsătură a creat, printr-un demers fără precedent de eliminare a credinței în transcendență, o adevărată dilemă a opțiunilor artistice, instaurând o stare de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Un neofit amator de aventură și cunoaștere, vrea să descopere enigmele milenare ale coloșilor, prin misterioase încercări de inițiere. Ajuns la poarta de aramă, doi gardieni de rit, îl acceptă prin vot unanim după ce i-au ascultat doleanțele, cerându-i supunere, tăcere și ascultare. La ieșirea din memfis, fața i se acoperă cu o eșarfă neagră, de către, un preot anonim. Ușa enormă de aramă se deschide triumfală, aerul cald, frumos mirositor îl lovi cu putere în față, năucindu-l. Din adâncuri
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
tău bărbătesc va rămâne în istoria acestor locuri. Accepți să te târăști până la mijlocul sanctuarului. Frații te așteaptă, umilința ta, în schimbul științei și puterii. Vrei să te supui acestui drum rușinos și să intri în misterele inițierii? Neofitul acceptă cu supunere și tăcere. -Ia această lampă, imaginea Domnului sacru ne urmează când mergem ascunși. Proba este un simulacru. În proba singurătății de tine să te temi, și ve-i descoperi cine ești și ce însemni. O placă deschide tunelul în arcadă, strâmt
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ei înșiși sau nu prețuiau în mod deosebit acele valori care adesea țâșneau chiar dintre ei, spontan, gândirea uimitoare a unuia (cum era aceea a tatălui meu), puterea credinței, smulgerea din temporal... Nu, reveneau repede pe pământ... vacile, oile, caii, supunerea față de natura, iernile grele, ploile... N-am plecat direct spre Abrud, ci întîi spre București, falsul librar cu trenul, iar eu cu autobuzul, cu "chioara", care trecea prin sat totdeauna seara, dar nu oprea, avea stație la Râca. I se
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o stare de spirit care se întindea pe căi care îmi scăpau. Li se inculca unora din noi doar o credință nicidecum definită, un mit care se crea în jurul unei singure idei și anume de răzvrătire, care cerea sacrificiu și supunere... Atît! Cristos și Țara și dușmanii și ai lui Cristos și ai țării, evreii. Era o mișcare religioasă? mă întrebasem. Nu era clar. Religioasă era și mama. Dar cuvintele "mila Domnului", "virtutea", "păcatul", "iertarea", "să întinzi și obrazul celălalt când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]