7,731 matches
-
principiilor pieței, se potrivește arareori cu propria conduită economică. Această tendință, împreună cu schimbările fundamentale ale structurii economiei mondiale și ale formelor comerțului internațional, aduce unele îndoieli privind măsura în care liberalii pot explica globalizarea economiei mondiale exclusiv în propriii termeni. Suveranitate și investiții străine Volumul enorm al capitalului nereglementat eliberat prin colapsul sistemului Bretton Woods, la începuturile anilor 1970, a transformat relațiile dintre state și piețe. Creditul (obligațiuni și împrumuturi), investițiile (investițiile străine directe ISD) și moneda (valuta) circulă în prezent
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Bretton Woods, la începuturile anilor 1970, a transformat relațiile dintre state și piețe. Creditul (obligațiuni și împrumuturi), investițiile (investițiile străine directe ISD) și moneda (valuta) circulă în prezent mai mult decât mărfurile. Ca rezultat, creșterea puterii capitalului transnațional și diminuarea suveranității economice naționale este poate cea mai semnificativă realizare a ideilor economice liberale (Strange 1996, 1998). Relația dintre prosperitatea economică a unei națiuni și piețele monetare mondiale este decisivă. Deoarece majoritatea statelor sunt incapabile să genereze suficientă bogăție endogenă pentru a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atractive climate de investiții pentru resursa relativ rară de capital. Acest fapt dă comunității de investiții străine o pârghie de influență importantă asupra stabilirii politicilor și asupra cursului dezvoltării economice a unei națiuni în general, și constituie o diminuare a suveranității economice a țării. E greu de supraestimat puterea capitalului financiar transnațional din perioada modernă. Volumul de tranzacționare a monedelor străine în centrele financiare majore ale lumii, estimat la peste 1,5 mii de miliarde dolari pe zi, a ajuns să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a-și maximiza propriile bogății. Nu există niciun motiv convingător pentru ca ele să acționeze în interesul celor săraci, al celor fără casă, al celor infirmi sau al celor lipsiți de drepturile umane fundamentale de către propriile lor guverne. Statele care cedează suveranitatea economică acestor jucători globali în numele comerțului liber riscă așadar să ridice câștigul comercial privat la rangul de obiectiv prioritar de politică externă a statului. Atunci când comunitatea de investiții străine este eliberată de barierele și controalele de stat și este capabilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
forței de muncă poate fi "eliberată" numai prin restricții legislative asupra sindicatelor, crearea regimului comercial liberal de după război și de-reglementarea piețelor mondiale de capital în anii 1970 au necesitat acte deliberate ale statelor intervenționiste. În actuala fază a globalizării, suveranitatea economică națională a fost nu atât pierdută, cât fie oferită cu entuziasm, fie concedată cu reticență. Capacitatea statului de a dirija economia națională a fost subminată deliberat și semnificativ prin globalizarea relațiilor de producție și de schimb. O mare parte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
războiul împotriva terorii, urmat îndeaproape de perspectiva războiului din Irak... a permis statului să acumuleze mai multă putere", o teză greu de combătut, care naște o nouă provocare neașteptată pentru liberalii care credeau că globalizarea a erodat în sfârșit semnificația suveranității statale (Harvey 2003: 17). Statul securității naționale a renăscut. Resuscitarea puterii statale în lumea industrializată după atacurile din 11 Septembrie a luat numeroase forme, inclusiv aducând noi restricții asupra libertăților civile, mai mari puteri de supraveghere și detenție, cheltuieli militare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
liberale sunt într-un proces de construcție a unei păci separate. Globalizarea economiei mondiale înseamnă că mai sunt puține obstacole în calea comerțului internațional. Liberalii doresc să elimine influența statului în relațiile comerciale dintre firme și dintre indivizi, iar declinul suveranității economice naționale este un semn că influența corupătoare a statului se diminuează rapid. Companiile transnaționale și piețele de capital exercită o influență semnificativă asupra formei economiei mondiale, omogenizând în același timp economiile politice ale tuturor statelor membre ale comunității internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de către populație a problemelor cu care se confruntă întreaga specie umană. Statul nu-și poate împiedica cetățenii să se orienteze către o întreagă gamă de agenți subnaționali și transnaționali capabili să le asigure identitățile politice și să le promoveze obiectivele. Suveranitatea nu mai este o protecție automată împotriva interferenței externe numită "intervenție umanitară". Iar procesul de luare a deciziei într-o serie întreagă de probleme ce țin de mediu, de economie și de securitate a devenit internaționalizat, făcând ca administrațiile naționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
universală a oamenilor) și din perspectiva clarificării tezei că membrii Școlii Engleze oferă o descriere limitat progresistă a politicii mondiale. După cum s-a discutat în Capitolul 2, realismul pune accentul pe competiția nesfârșită pentru putere și securitate în lumea statelor. Suveranitatea, anarhia și dilema securității reprezintă termeni cruciali în dicționarul lui; în principal, ideea progresului global îi lipsește din vocabular. Principiile morale și progresul social apar ca relevante pentru politica internă, în care domină încrederea deoarece securitatea este asigurată de către stat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trebuie să fie suverane pentru a fi membre ale societății internaționale este una din trăsăturile sale caracteristice, alături de convingerea că societatea de state este singura formă legitimă de organizare politică globală și crezul că statele au datoria de a respecta suveranitatea celorlalți. Aceste obiective pot intra în conflict unele cu altele, după cum observă Bull în scrierile sale despre ordine și dreptate, care vor fi tratate în continuare în acest capitol. Societățile de state există deoarece majoritatea comunităților politice urmăresc să impună
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
solidarități era foarte "prematură" (Bull 1977: 73). Ca să se înțeleagă motivele acestei concluzii este necesar să ne aplecăm asupra discuției făcute de Bull despre conflictul dintre scopurile primare ale societății internaționale (1977: 16-18, Capitolul 4). Bull argumenta că țelul conservării suveranității fiecăruia dintre state era adesea în conflict cu țelul conservării echilibrului de puteri și menținerii păcii. Independența Poloniei a fost sacrificată de trei ori în secolul al XVIII-lea de dragul echilibrului internațional. Liga Națiunilor a ales să nu apere Abisinia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prejudecăți (1977: 126; vezi și Bull 1979a). Statele pot să nu se înțeleagă asupra semnificației dreptății dar, argumentează Bull, ele pot discuta în legătură cu modul de a menține ordinea între ele. Majoritatea sunt de acord că fiecare stat trebuie să respecte suveranitatea celorlalte și să respecte principiul non-intervenției. Fiecare societate poate să-și promoveze apoi propria noțiune de bunăstare în interiorul propriului teritoriu, recunoscut în mod egal de către toți ceilalți. Dar cu toate că Bull a atras atenția asupra tensiunilor dintre ordine și dreptate, el
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a judeca persoanele suspecte de crime de război și de violări grave ale drepturilor omului a progresat, dar, așa cum a demonstrat-o dezbaterea asupra intervenției militare a NATO împotriva Serbiei, nu există un consens global despre când poate fi încălcată suveranitatea de dragul drepturilor omului. De fapt, în ultimii ani au apărut în Școala Engleză două tendințe foarte diferite. Dunne și Wheeler (1999) argumentau la sfârșitul anilor '90 că sfârșitul bipolarității face posibil ca statele să se poată înțelege asupra a noi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1993). Nimic din scrierile lui Bull nu sugera că o prăbușire a societății internaționale ar fi fost iminentă. Așa cum vom vedea în următoarea secțiune, Bull credea că majoritatea noilor state acceptă principiile de bază ale societății internaționale, inclusiv ideile de suveranitate și non-intervenție. În ciuda diferențelor culturale și de alte tipuri, care păreau să sporească, statele noi și cele vechi puteau să se înțeleagă asupra unor principii universale de coabitare și asupra unor valori morale universale, cum este principiul egalității rasiale. Modul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o luptă îndelungată pentru a demonta sentimentul european al superiorității morale și invincibilității politice europene. Bull (în Bull și Watson 1984: 220-4) numeau această luptă "revolta împotriva Occidentului" și argumentau că ea avea cinci componente principale. Prima este "lupta pentru suveranitate egală", dusă de societăți precum China și Japonia care "și-au păstrat independența formală" dar erau considerate "inferioare" de puterile occidentale. Aceste societăți erau guvernate de tratate asimetrice, "încheiate sub presiuni"; din cauza principiului extrateritorialității, li se nega dreptul de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi în linii mari corectă, după cum se poate vedea după prăpastia din ce în ce mai adâncă dintre cei care cred în promovarea drepturilor universale ale omului (prin forță dacă este nevoie) și cei care cred că este necesar să se consolideze respectul pentru suveranitatea națională în fața noului imperialism. Bull și Watson credeau că o ordine internațională care reflectă interesele statelor non-occidentale fusese deja construită, în linii mari, în anii '80. Ei erau convinși și că societatea internațională nu va întruni sprijinul majorității popoarelor non-occidentale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a O.N.U. s-a abătut conștient de la vechiul principiu potrivit căruia un popor trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura o bună guvernare, înainte să poată avea pretenții la dreptul de autoguvernare. Multe state noi deveneau titulare ale "suveranității negative" (dreptul de a fi liber de interferențele externe deși le lipsea clar "suveranitatea pozitivă") capacitatea de a satisface nevoile de bază ale populațiilor lor). O consecință a dobândirii suveranității a fost aceea că elitele conducătoare aveau posibilitatea legală să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
popor trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura o bună guvernare, înainte să poată avea pretenții la dreptul de autoguvernare. Multe state noi deveneau titulare ale "suveranității negative" (dreptul de a fi liber de interferențele externe deși le lipsea clar "suveranitatea pozitivă") capacitatea de a satisface nevoile de bază ale populațiilor lor). O consecință a dobândirii suveranității a fost aceea că elitele conducătoare aveau posibilitatea legală să facă orice doreau în teritoriile respective. Violatorii drepturilor omului puteau atunci să apeleze la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la dreptul de autoguvernare. Multe state noi deveneau titulare ale "suveranității negative" (dreptul de a fi liber de interferențele externe deși le lipsea clar "suveranitatea pozitivă") capacitatea de a satisface nevoile de bază ale populațiilor lor). O consecință a dobândirii suveranității a fost aceea că elitele conducătoare aveau posibilitatea legală să facă orice doreau în teritoriile respective. Violatorii drepturilor omului puteau atunci să apeleze la articolul 2, paragraful 7 al Cartei Națiunilor Unite, potrivit căruia comunitatea internațională nu are dreptul "să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umanitară din Sudan din anii 2004-2005 și purificarea etnică din Balcani au redeschis dezbaterea privind aspectele pozitive și negative ale intervenției umanitare. Dezbaterea asupra intervenției NATO în Kosovo din 1999 relevă că nu există consens asupra ideii că dreptul la suveranitate poate fi surclasat de un principiu moral presupus a fi mai înalt, cel al protejării drepturilor omului. Unii observatori au susținut acțiunea NATO pe baza ideii că statele au obligații către întreaga umanitate, și nu doar către conaționali (Havel 1999
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din The Anarchical Society (1977) afirma că poate a sosit timpul pentru noi principii ale organizării politice regionale, care să recunoască nevoia de niveluri de guvernare subnațional, național și supranațional, dar respinge ideea ca vreunul dintre ele să beneficieze de suveranitate exclusivă (Bull 1977: 267). O Europă occidentală "neo-medievală" poate "să evite capcanele clasice ale sistemului de state suverane", încurajând "structuri suprapuse și loialități încrucișate" (1977: 255). Dar o astfel de lume nu ar fi lipsită de pericole. Societatea internațională medievală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lăsate deoparte, de dragul unificării umanității. "Buna credință cu ereticii" nu avea valoare intrinsecă, nu avea nimic mai mult decât "utilitate tactică" pentru că "între aleși și damnați, între eliberatori și oprimați, nu se poate pune problema acceptării reciproce a dreptului la suveranitate sau independență" (1977: 24). Mulți autori, inclusiv Stanley Hoffmann (1990: 23-4), au argumentat despre Kant că era "mai puțin cosmopolit și universalist în scrierile sale despre problemele internaționale decât sugera Bull". Într-adevăr, în ciuda cosmopolitismului său, Kant apăra o societate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui Wendt, "ceea ce statele o fac să fie" (Wendt 1992). De asemenea, ambele școli văd suveranitatea nu ca pe o realitate de neschimbat a politicii mondiale, ci ca pe un fenomen al cărui sens se modifică în funcție de ideile schimbătoare despre, de exemplu, locul pe care drepturile omului ar trebui să îl aibă în societatea internațională. După cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispariția bipolarității a fost mai favorabilă pentru dezvoltarea solidarismului, deși discuțiile dacă statele trebuie să intervină pentru a preveni încălcarea drepturilor omului au creat un conflict între preocuparea "solidariștilor" pentru drepturile individuale și insistența "pluralismului" asupra pericolelor implicate de încălcarea suveranității naționale. Era hegemoniei americane pune în mod inevitabil problema dacă tema "solidaristă" nu cumva a fost deturnată de interesele politice dominante din Statele Unite și Marea Britanie, și dacă nu cumva societatea de state de astăzi se confruntă cu noi amenințări la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist și dictatura proletariatului. "Noua Internațională" ar trebui să protesteze împotriva "situației dreptului internațional, a conceptelor de stat și națiune" și să se desprindă de ideile moștenite privind suveranitatea exclusivă și concepțiile naționale de cetățenie. Derrida (1994a: 56) preconiza forme noi ale comunității politice în contextul cărora statul nu mai are la dispoziție "un spațiu pe care să îl ...domine" și pe care "nu l-a dominat niciodată fără
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]