6,687 matches
-
chiar dacă nivelul corelațiilor este scăzut. Variabila desemnînd modelul de coeziune familială va fi folosită frecvent în analiza noastră ca o caracteristică interacțională a familiei, în tentativa de a depăși simpla asociere a unor aspecte structurale ale familiei nivel de studii, talie a fratriei, rangul nașterii copilului etc. cu performanța școlară. Importante sînt atitudinile și practicile parentale care sînt asociate acestei performanțe pentru că asupra lor se poate acționa printr-un parteneriat dintre școală și familie. Acest fapt nu înseamnă că nu vom
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
133 40,3% 330 100% Vom încerca, în continuare, să surprindem alte aspecte structurale ale familiei care sînt susceptibile de a fi asociate cu reușita școlară. Ne vom opri la componența grupului familial. Ne interesează, în primul rînd, relația dintre talia fratriei, rangul nașterii, apartenența de sex a copilului și reușita școlară a acestuia. După cum rezultă din tabelul 7.16, rangul nașterii copilului, surprins doar prin trei categorii datorită numărului mic de situații în care depășea această valoare, este legat de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
important pentru reușita școlară a acestuia sau situația particulară în care se află familiile cu mulți copii este, de fapt, relevantă: timpul disponibil pentru educație, resursele materiale și culturale etc. Aminteam mai înainte că nivelul studiilor este asociat negativ cu talia fratriei. În aceste condiții, în familiile cele mai numeroase părinții vor avea studiile cele mai scăzute și, implicit, profesii care presupun venituri mai mici, dar care trebuie împărțite între mai mulți membri. Între categoriile extreme diferențele sînt foarte mari: în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
puncte în cazul copiilor singuri la părinți, comparativ cu cei care au trei sau mai mulți frați. TABELUL 7.18. Reușita școlară a copilului, numărul mediu de ani de școală al părinților și venitul mediu per membru de familie în funcție de talia fratriei Numărul de copii ai cuplului [4 categorii] TOTAL 1 2 3 4 sau peste N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Venit/membru 79 2,74 174 2,02 34 1,32 22 0,99 311
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
claselor V-VII 91 8,81 180 8,49 35 8,04 24 7,28 333 8,44 Pentru a putea să discutăm, din nou, în termeni de probabilități ale reușitei școlare prezentăm tabelul de asociere dintre această variabilă și talia fratriei. TABELUL 7.19. Asocierea dintre talia fratriei și reușita școlară a copilului în primii trei ani de gimnaziu Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Nr. de copii ai cuplului Frecv. % pe linii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
8,49 35 8,04 24 7,28 333 8,44 Pentru a putea să discutăm, din nou, în termeni de probabilități ale reușitei școlare prezentăm tabelul de asociere dintre această variabilă și talia fratriei. TABELUL 7.19. Asocierea dintre talia fratriei și reușita școlară a copilului în primii trei ani de gimnaziu Media generala 5-7 [4 categorii] Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Nr. de copii ai cuplului Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
domestice de tip Asociație au în proporție de 6,4% trei copii sau mai mult, cele de tip Companional în proporție de 15,6%, cele Bastion 19,4%, iar familiile de tip Paralel au în 26,4% din situații o talie a fratriei mai mare sau egală cu trei. Ponderile familiilor cu cel mult doi copii reprezintă diferența pînă la 100%, așa că nu le mai comentăm. Locul de naștere al părinților, în sensul de a fi localizat la sat sau la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Ierarhia este identică cu cea indusă de nivelul scăzut de școlaritate. Ca o concluzie a acestui capitol, trebuie să relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita școlară a copilului. Ele nu trebuie, însă, privite ca factori cauzali: ele nu explică, ci vor să releve fundalul care poate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mediul rural, sensibil mai tradiționalist, și-ar putea lăsa amprenta asupra ideilor părinților privind educația. S-a vădit că apartenența ambilor membri ai cuplului prin naștere la mediul urban este asociată cu un nivel mai ridicat al studiilor, cu o talie mai scăzută a fratriei, cu un venit per membru de familie mai ridicat tabel 1.7, Anexa 1 și cu reușita școlară mai bună a copiilor tabel 1.8, Anexa 1. Categoria socio-profesională a tatălui, cu toate inadvertențele implicate de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
studii superioare au venituri mici, dar un singur copil de care să se ocupe, probabil că nu-i vor putea plăti ore suplimentare, dar se pot implica mai intens în activitatea lui școlară. În momentul în care banii sînt puțini, talia fratriei e mare, nivelul cultural al părinților este redus, posibilitatea de a oferi copilului suportul educațional de care are nevoie, fără un sprijin din exterior, se reduce drastic. Modelul de coeziune familială, căruia i-am acordat un spațiu destul de amplu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
amplu, reprezintă prima variabilă direct legată de relaționarea cuplului la membrii familiei, respectiv la spațiul social exterior acesteia. Axa închidere versus deschidere spre exterior s-a dovedit relevantă atît pentru reușita școlară a copiilor, cît și pentru nivelul de studii, talia fratriei, venitul per membru de familie. Axa fuziune/autonomie a membrilor familiei este mai puțin relevantă, probabil datorită caracterului puțin discriminativ al scalei folosite. Marea majoritate a mamelor a descris universul familial ca fiind puternic fuzional. Totuși, per global, autonomia
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
medii pentru autonomie, cooperare și sensibilitate, iar în cele de tip Bastion fuziune internă și închidere spre exterior se aleg în mai mare măsură acomodarea și cooperarea. Alegerile mamelor sînt mai clar legate de rangul nașterii copilului și, implicit, de talia fratriei. În tabelul 8.5 prezentăm valorile medii pentru indicatorii sintetici desemnînd obiectivele educative pe termen lung în funcție de cele trei categorii ale variabilelor mai sus amintite. Accentul pus de mame pe autonomie și pe sensibilitate scade constant o dată cu creșterea rangului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
alegerea mai multor itemi proprii unui obiectiv educațional, presupune alegerea în mai mică măsură a altora. Dacă acomodarea este considerată cu atît mai importantă cu cît sînt mai mulți copii, iar cooperarea e apreciată ca fiind la fel de importantă indiferent de talia fratriei, în mod inevitabil opțiunile pentru autonomie și sensibilitate vor fi mai puține în familiile cu mai multe progenituri. Am încercat să testăm dacă rangul nașterii, în sine, este important, adică dacă există un tratament diferențiat al copilului pentru simplul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de competența educativă mai mică a părinților din familiile cu mai mulți copii datorată nivelului cultural scăzut sau de disponibilitățile acestora mai restrînse de a oferi suport copiilor în condițiile în care trebuie să facă față unor solicitări complexe datorate taliei familiei. Per global, utilizarea mai intensă a motivării în detrimentul relaționării în condițiile unui apel minim la control pare a constitui strategia cea mai potrivită de intervenție atunci cînd copilul are dificultăți de comunicare/relaționare la ceilalți. Ultimul aspect surprins privitor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
factuală și performanțele școlare ale tinerilor, respectiv atitudinile și practicile educative parentale care conduc la un climat familial favorabil implicării în viața școlară a tinerilor. Aspectele structurale studiile părinților, venitul, categoria socioprofesională a tatălui, rangul nașterii copilului, apartenența de sex, talia fratriei, prima rezidență a părinților s-au dovedit relevante pentru punerea în evidență a situațiilor în care riscul eșecului școlar este maxim. Este vorba de familii cu mulți copii, cu venituri mici, cu nivel cultural scăzut, în care ambii părinți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
A. Robbe-Grillet, citat în prima parte (77). După amplul paragraf privind caracteristicile domnului Knott, S. Beckett aduce alte completări portretului prin atenția acordată cîtorva părți ale corpului personajului: (28) Pentru că, pe lîngă acestea, în fiecare zi se schimbau expresia, forma, talia, picioarele, gambele, palmele, brațele, gura, nasul, ochii, urechile, ca să nu vorbim decît de picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi, înfățișare, expresie, formă, talie. Opt aspecte ale personajului, conform artei portretului (picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ale corpului personajului: (28) Pentru că, pe lîngă acestea, în fiecare zi se schimbau expresia, forma, talia, picioarele, gambele, palmele, brațele, gura, nasul, ochii, urechile, ca să nu vorbim decît de picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi, înfățișare, expresie, formă, talie. Opt aspecte ale personajului, conform artei portretului (picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi), apar aici pur și simplu enumerate. Ele nu pot fi regrupate ierarhic decît în două ansambluri: pe de o parte, capul și sub componentele cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o parte, capul și sub componentele cu proprietățile lor; pe de altă parte, membrele inferioare și superioare. Se dă structura ierarhică ce trebuie reconstruită din punct de vedere cognitiv, dincolo de textul enumerativ. Totuși, cum cele patru proprietăți (înfățișare, expresie, formă, talie) sînt doar enumerate, ele pot fi atribuite diverselor aspecte ale personajului. Dacă notăm cu a înfățișarea, b expresia, c forma și d talia, obținem structura potențială a schemei 6. Caracterul deschis al unei astfel de descrieri contestă, în fapt, orice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reconstruită din punct de vedere cognitiv, dincolo de textul enumerativ. Totuși, cum cele patru proprietăți (înfățișare, expresie, formă, talie) sînt doar enumerate, ele pot fi atribuite diverselor aspecte ale personajului. Dacă notăm cu a înfățișarea, b expresia, c forma și d talia, obținem structura potențială a schemei 6. Caracterul deschis al unei astfel de descrieri contestă, în fapt, orice reprezentare descriptivă. Ceea ce se pune în cauză aici este caracterul fix și ierarhizat al oricărei descrieri. Acesta este cazul întîlnit la La Bruyère
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care se va vorbi mai departe cu o localizare (PR. loc) și o calificare (PRq) complementare, în timp ce un element ("gît") se regăsește, la rîndul său, tematizat cu proprietatea sa (aspectualizarea): Schema 11 EȘARFA (sub-temă-titlu) pd (2) PROPR Pd (2) SIT talie formă PR. loc în jurul gîtului său pd (3) PROPR PRq imensă înfășurată slab Alunița, și ea, la rîndul ei, tematizată, cunoaște o dezvoltare (aspectua-lizare) din două propoziții de nivelul 2 [o nouă punere în situație (pd. SIT) și pd. PART
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca fiind sinecdotic prin excelență: ea implică enumerarea (caz limită al descrierii) a n părți-elemente ale temei-titlu sau a sub-componentelor, elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau CALITĂȚILE (culoare, dimensiune, talie, formă, număr etc.). Se dă o macro-propoziție Pd. PROPR doar dacă este vorba de calitatea-proprietatea unei părți tematizate. Proprietățile pot fi exprimate sub formă de predicate calificative (PRq): a fi frumos, gras, rapid etc. sau de predicate funcționale (PRf): a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predicatelor funcționale poate, de asemenea, să fie o modalitate de a însufleți o scenă ale cărei elemente sînt statice, atribuindu-le semul "animat" și statutul de verb de acțiune: (47) [...] Ulmii și mestecenii, cu albeața lor de fecioare zvelte cu talia arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu tatuaje roșii din care mai cădeau bucățele de vopsea întărită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se înmulțește cu echivalentul caloric al oxigenului. Energia produsă pe mol de oxigen consumat are o valoare medie de 4,82 Kcal, aceasta reprezentând echivalentul caloric al oxigenului. Astfel poate fi apreciat metabolismul bazal, care la un bărbat adult de talie medie este de 1600-1700 kcal în 24 de ore. Valorile metabolismului bazal variază mult în funcție de greutate, înălțime, sex, vârstă, activitatea glandelor endocrine, precum și în diferite ipostaze fiziologice sau fiziopatologice. Indivizii înalți au un metabolism bazal mai accentuat decât cei scunzi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau 3 camere, respectiv (38,7%) și (34,7%) (Figura 7). Figura 7. Distribuția respondenților în funcție de numărul de camere ale domiciliului Gospodăria. În Tabelul 10 este prezentat numărul de persoane cu care locuiește respondentul. Se observă că pe gospodărie predomină talia familiei de 3 persoane (30,4%) și de 4 persoane (24,3%). De altfel, vom vedea că numărul mediu de copii pe familie este sub 2 copii. Problema trebuie abordată și în relație cu numărul de camere ale locuinței, care
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
întâmpinare la întoarcere, pe drumul de la aeroport spre centrul orașului. Aceleași fotografii, în alb-negru, retușate, ale cuplului veșnic senin în maturitatea sa. Un cuplu salutând mulțimea. Elena, coafată îngrijit și cuminte, cu părul strâns, cu rochiile ei înflorate, strânse în talie, cu taioarele cu fuste plisate, cu fruntea liberă, cu puține riduri. Nicolae Ceaușescu, mic de statură, cu pieptul ușor bombat, cu brațele scurte atârnând și cu acel surâs pieziș și încremenit. Au loc vizite ale unor personalități străine: la sfârșitul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]