4,773 matches
-
care probabil va dispărea într-o bună zi, pentru a li se alătura celorlalte civilizații dispărute; se concentrează asupra a ceea ce ar putea fi primele zvâcniri ale unei forme mai umane de organizare politică mondială. Rezultatul acestui argument este că teoreticienii internaționali din curentul dominant s-au grăbit prea tare să respingă marxismul numai din cauza reducționismului și utopismului său economic. Ceea ce lipsea din discursul lor era recunoașterea faptului că marxismul nu este numai o sociologie a ceea ce se găsește "în realitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reciprocă" sunt considerate drept fundamentele necesare ale unei ordini sociale drepte în care diversele identități culturale își au locul binemeritat (Cox 1992b, 1993: 265). Atenția acordată culturii și civilizației se suprapune proiectului de reconstruire a materialismului istoric asociat cu scrierile teoreticianului critic din Școala de la Frankfurt, Jürgen Habermas. În anii 1970, acesta susținea că marxismul se făcea vinovat de supraestimarea importanței "muncii" pentru structura socială și schimbarea istorică și de subestimarea rolului "interacțiunii" adică al formelor de comunicare care fac posibilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
depinde de cât de mult sunt eliminate diversele forme de dominație și sunt promovate pacea, libertatea, dreptatea și egalitatea. Acest război neterminat "împotriva terorismului" dus de Washington și de Londra a făcut până acum prea puțin pentru a satisface preocupările teoreticienilor critici. Într-adevăr, mulți teoreticieni critici au susținut ideea că mai degrabă va introduce forțe "de-civilizatoare" în relațiile internaționale. Acest capitol este împărțit în trei părți principale: în primul rând, o schiță a originilor teoriei critice; în al doilea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt eliminate diversele forme de dominație și sunt promovate pacea, libertatea, dreptatea și egalitatea. Acest război neterminat "împotriva terorismului" dus de Washington și de Londra a făcut până acum prea puțin pentru a satisface preocupările teoreticienilor critici. Într-adevăr, mulți teoreticieni critici au susținut ideea că mai degrabă va introduce forțe "de-civilizatoare" în relațiile internaționale. Acest capitol este împărțit în trei părți principale: în primul rând, o schiță a originilor teoriei critice; în al doilea rând, o examinare a naturii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
moduri; scopul este de a o schimba" (Marx 1977a: 158). Acest interes normativ în identificarea posibilităților imanente de transformare socială este o caracteristică definitorie a unui curent de gândire care se întinde cel puțin de la Kant, prin intermediul lui Marx, către teoreticienii critici contemporani cum este Habermas. Această intenție de a analiza posibilitățile de realizare a emancipării lumii moderne a generat analize critice atât ale impedimentelor, cât și ale tendințelor imanente către "organizarea rațională a activității umane" (Horkheimer 1972: 223). Într-adevăr
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoretică dominantă, teoria critică recunoaște natura politică a afirmațiilor despre cunoaștere. Pe baza acestei recunoașteri, Horkheimer a făcut distincția între două concepții asupra teoriei, pe care el le-a numit teoria "tradițională" și cea "critică". Concepțiile tradiționale asupra teoriei înfățișează teoreticianul la distanță față de obiectul analizei. Prin analogie cu științele naturale, acestea pretind că subiectul și obiectul trebuie strict separate pentru a teoretiza așa cum trebuie. Concepțiile tradiționale asupra teoriei presupun că există o lume exterioară "acolo", care poate fi studiată, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formele tradiționale de teoretizare, ci pune probleme și caută să desființeze formele înrădăcinate ale vieții sociale care constrâng libertatea umană. Teoria critică internațională este o extensie a acestei critici la domeniul internațional. Următoarea parte a capitolului se concentrează asupra încercării teoreticienilor critici de a deconstrui formele tradiționale de teoretizare prin promovarea unei teorii mai auto-reflexive. Politica cunoașterii în teoria relațiilor internaționale Abia în anii 1980, la începutul a așa-numitei "a treia dezbatere", întrebările legate de politica cunoașterii au fost luate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria critică și teoria emancipatoare. Rezultatele acestei examinări au scopul de a dezvălui rolul intereselor politice în formarea cunoașterii. După cum a spus Robert Cox (1981) succint și faimos, "teoria servește întotdeauna cuiva anume și unui scop anume". Ca o consecință, teoreticienii critici internaționali resping ideea conform căreia cunoașterea teoretică este neutră sau non-politică. În timp ce teoriile tradiționale ar vedea puterea și interesul ca factori care afectează a posteriori rezultatele interacțiunilor dintre actorii politici în sfera relațiilor internaționale, teoreticienii critici insistă că aceștia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anume". Ca o consecință, teoreticienii critici internaționali resping ideea conform căreia cunoașterea teoretică este neutră sau non-politică. În timp ce teoriile tradiționale ar vedea puterea și interesul ca factori care afectează a posteriori rezultatele interacțiunilor dintre actorii politici în sfera relațiilor internaționale, teoreticienii critici insistă că aceștia nu sunt deloc absenți în formarea și verificarea afirmațiilor despre cunoaștere. Într-adevăr, ei sunt factori a priori care afectează producerea cunoașterii. De aici afirmația lui Kimberly Hutchings (1999: 69) că "teoria relațiilor internaționale nu este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
resursele pentru critică și judecare pot fi găsite numai "imanent", adică în societățile politice deja existente, de unde este lansată critica. Resursele critice invocate nu cad din cer, ci apar din dezvoltarea istorică a unor instituții legale și politice concrete. Sarcina teoreticianului politic este așadar de a explica și critica ordinea politică actuală în termenii principiilor presupuse de și incluse în propriile instituții și practici juridice, politice și culturale (Fierke 1998: 114; Hutchings 1999: 102). Fiona Robinson (1999) susține în mod similar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la o judecată critică a asumpțiilor de bază ale discursurilor morale și politice deja existente. Hutchings și Robinson sunt de acord cu Linklater că orice teorie critică internațională trebuie să folosească un model de critică imanentă. Acest lucru înseamnă că teoreticianul trebuie să abordeze critic asumpțiile normative care structurează judecățile noastre etice, într-un efort de a genera o potrivire mai coerentă între modelele de gândire și formele de organizare politică, și fără a se baza pe un set de principii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
își are originea în proiectul iluminist. Acest proiect a fost preocupat în general de ruperea de formele de injustiție pentru a încuraja condițiile necesare pentru libertatea universală (Devetak 1995b). Pentru început, emanciparea, așa cum este înțeleasă de gânditorii iluminiști și de teoreticienii critici, exprimă în general o concepție negativă a libertății ce constă în îndepărtarea constrângerilor create social și care nu sunt necesare. Această înțelegere este evidentă în definiția dată de Booth (1991b: 539) emancipării ca "eliberare a oamenilor de acele constrângeri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constrângerile produse de societate asupra libertății umane, contribuind astfel la posibila transformare a relațiilor internaționale (Linklater 1990b: 1, 1998). Regândirea comunității politice Teoria critică internațională este în spiritul, dacă nu în litera, criticii capitalismului a lui Marx. Ca și Marx, teoreticienii critici caută să demaște și să analizeze critic sursele inegalității și ale dominației care modelează relațiile globale de putere, cu intenția de a le elimina. De la jumătatea anilor 1990, una dintre temele centrale care s-au dezvoltat din teoria critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
gândirea politică și etică și practica relațiilor internaționale este ideea că statul modern este forma naturală de comunitate politică. Statul suveran a fost "fetișizat", ca să folosim termenul lui Marx, ca model normal de organizare a vieții politice. Cu toate acestea, teoreticienii critici internaționali doresc să problematizeze acest fetișism și să atragă atenția asupra "deficiențelor morale" create de interacțiunea statului cu economia capitalistă globală. În această secțiune vom evidenția cercetarea filozofică a teoriei critice internaționale asupra bazelor normative ale vieții politice și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre bazele pe care umanitatea este organizată și divizată politic. În particular, după cum notează Kimberly Hutchings (1999: 125), ele au determinat teoria critică internațională să "pună la îndoială statul-națiune ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ceea ce i se cuvine diferenței" (Shapcott 2001: Capitolul 1). Proiectul comun al lui Hutchings, Linklater și Shapcott are ca scop să pună în chestiune caracterul identității. O atitudine mai puțin dogmatică față de frontierele naționale este cerută de ambele tabere de teoreticieni critici internaționali, deoarece acestea sunt recunoscute ca nefiind "nici decisive moral, dar nici nesemnificative moral" (Linklater 1998: 61). Ele sunt probabil inevitabile într-o anumită formă. Oricum, ideea este de a ne asigura că frontierele naționale nu împiedică principiile deschiderii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Unite, "autoritatea normativă a Statelor Unite ale Americii zace în ruine", spune Habermas (2003: 365). Deși căderea unui regim brutal este un bine politic, Habermas a condamnat războiul și a respins comparațiile cu războiul din Kosovo pe care, deși controversat, el și alți teoreticieni critici l-au susținut ca intervenție umanitară. Motivele lui Habermas pentru a condamna războiul sunt acelea că nu a reușit să satisfacă niciunul dintre criteriile eticii discursive. Nu numai că Statele Unite și Marea Britanie își bazează argumentele pe informații ce pot
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a avut o mare contribuție la studiul relațiilor internaționale. Una dintre aceste contribuții a fost de a spori gradul de conștientizare a legăturii între cunoaștere și politică. Teoria critică internațională respinge ideea teoreticianului ca simplu observator de pe margine. În loc de asta, teoreticianul este implicat în viața politică și socială, iar teoriile relațiilor internaționale, ca toate teoriile, sunt modelate și de interese și convingeri prealabile, fie că acestea sunt sau nu recunoscute. O a doua
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a avut o mare contribuție la studiul relațiilor internaționale. Una dintre aceste contribuții a fost de a spori gradul de conștientizare a legăturii între cunoaștere și politică. Teoria critică internațională respinge ideea teoreticianului ca simplu observator de pe margine. În loc de asta, teoreticianul este implicat în viața politică și socială, iar teoriile relațiilor internaționale, ca toate teoriile, sunt modelate și de interese și convingeri prealabile, fie că acestea sunt sau nu recunoscute. O a doua contribuție pe care o aduce teoria critică internațională
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
enunțurile morale și epistemologice sunt dincolo de orice îndoială. Înainte de a continua, trebuie să subliniem faptul că există multe neînțelegeri în privința semnificației "postmodernismului", care este disputată nu numai între susținătorii și criticii teoriei, dar și între susținătorii înșiși. De fapt, mulți teoreticieni asociați cu postmodernismul nu folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori ferindu-se de orice fel de etichetare. Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
folosesc niciodată termenul în sine, uneori preferând termenii de "poststructuralism" sau "deconstructivism", iar uneori ferindu-se de orice fel de etichetare. Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare și acceptate a conceptului. Teoreticienii care sunt considerați, sau care își consideră ei înșiși lucrările drept postmoderne, poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept teoreticieni ai postmodernismului. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni principale. Prima tratează relația dintre putere și cunoaștere în studierea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Acest capitol va propune o abordare pragmatică și nominalistă a postmodernismului, în locul unei definiții clare și acceptate a conceptului. Teoreticienii care sunt considerați, sau care își consideră ei înșiși lucrările drept postmoderne, poststructuraliste sau deconstructiviste vor fi tratați aici drept teoreticieni ai postmodernismului. Acest capitol este împărțit în patru secțiuni principale. Prima tratează relația dintre putere și cunoaștere în studierea relațiilor internaționale. Cea de-a doua subliniază strategiile textuale folosite în abordările postmoderniste. A treia secțiune analizează conceptul de stat în cadrul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
stă "un singur proces de formare "epistemologico-juridică"" (1977: 23). Cu alte cuvinte, închisoarea este în concordanță cu societatea modernă și modurile moderne de a înțelege lumea "omului". Acest tip de analiză a fost abordat în Relațiile Internaționale de mai mulți teoreticieni. Richard Ashley a expus una dintre dimensiunile relației dintre putere și cunoaștere prin scoaterea în evidență a ceea ce Foucault numește "regula imanenței" între cunoașterea statului și cea a "omului". Argumentul lui Ashley (1989a), simplu spus, este că "arta modernă a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deteritorializare" a vieții politice moderne; activități ce destabilizează paradigma suveranității. Argumentul acesta folosește în mare măsură lucrările filozofice ale lui Gilles Deleuze și Felix Guattari (1977, 1987). Ei au dezvoltat un nou concept de limbaj ce a fost folosit de teoreticienii postmoderniști ai relațiilor internaționale pentru a înțelege modul de operare și impactul diferiților actori non-statali și ale unor fluxuri și deplasări care nu pot fi controlate de stat, asupra instituției politice a suveranității. Termenii centrali aici sunt reteritorializarea și deteritorializarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ontologie sau o metafizică a prezenței (Campbell 1998a: 171-92; Levinas 1969: Secțiunea 1A). Nu se începe printr-o relatare empirică asupra lumii ca o introducere necesară considerațiilor etice. Mai degrabă, eticii i se dă prioritate în sensul de "prima filosofie". Teoreticianul cheie în această abordare etică este Emmanuel Levinas, care a fost influențat mai mult de teologia iudaică decât de filosofia greacă. Într-adevăr, diferențele dintre cele două stiluri de gândire sunt mereu prezente și analizate în raționamentul lui Levinas ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]