224,754 matches
-
Spitalul “Stamate”, Stația CFR, firmele Juster, Brottman și Filotti & Co, precum și fabricile Foresta Baia și Fabrifag. Printre cei 11 abonați, persoane fizice, existenți, se aflau mai mulți oameni de afaceri. Linii și instalații telegrafice La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
avea o suprafață de 3.400 km², fiind unul din cele mai întinse din țară, dar prin trecerea părții muntoase și o parte din comunele de șes la județele Neamț și Câmpulung, și-a redus suprafața la 2.700 km. Teritoriul județului avea ca diviziuni administrative: 2 comune urbane(Fălticeni și Pașcani), 2 comune suburbane(Rădășeni și Topile cu Gâștești) și 36 comune rurale cu 173 de sate. Administrația județului era ajutată, la început, de trei preturi: Moldova cu reședința la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trimiteri sositeăcorespondență simplă și înregistrată, citații, adeverințe de primire, avize mesagerii, ziare și reviste, achitări mandate etc). În funcție de configurația terenului, de lungimea străzilor și gradul de concentrare a populației, instituțiilor și unităților economice, după construcția clădirilor și după volumul trimiterilor, teritoriul orașului, fără unele suburbii, a fost împărțit în patru sectoare de distribuire, fiecare fiind deservit de către un factor poștal. Unele sectoare atingeau centrul orașului. Se executa o singură cursă pe zi. În unele suburbii, deservite de factori rurali, aceștia parcurgeau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
timp, itinerariile unor circumscripții suferiseră modificări. Ca urmare a dezvoltării rețelei poștale, trei circumscripții rurale din activitatea Oficiului Lespezi, au trecut cu personalul aferent, la Oficiul Dolhasca, înființat la 1 aprilie 1942. De asemenea, printr-o împărțire mai judicioasă a teritoriului, în circumscripții poștale, la oficiul Boroaia, numărul acestora și al factorilor rurali s-a redus, iar pentru îmbunătățirea distribuirrii trimiterilor, la Oficiul Pașcani, s-au înmulțit circumscripțiile secundare. Toate comunele aflate la distanțe mari, față de Oficiul Pașcani, erau deservite de către
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștali asigurându-li-se ziua liberă. Ziarele și publicațiile periodice trebuiau să ajungă, în ziua apariției, până în cea mai izolată așezare, în scopul “informării și culturalizării oamenilor”, ceea ce a determinat înmulțirea distanțelorăsectoarelor) de distribuire și al circumscripțiilor poștale. În 1968, teritoriul orașului Fălticeni era împărțit în 7 distanțe de distribuire, față de 4 câte avea în 1948. În mediul rural existau 22 distanțe de distribuire deservite de factori poștali localiăpedestru sau cu bicicleta), mai multe cu 12 față de 1958. La oficiile Boroaia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărite și dotări social-culturale și de deservire a populației, cu perspective de dezvoltare. Pornind de la aceste considerente și de la necesitatea asigurării cadrului organizatoric favorabil dezvoltării satului, la 16 februarie 1968, Marea Adunare Națională a votat legea privind organizarea administrativă a teritoriului R. S. România. În temeiul legii nr. 3/1968, Consiliul de Miniștri al R. S. România, a hotărât, pe baza propunerilor Comitetului executiv al Consiliului popular al județului, delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, orașelor și comunelor, precum și organizarea unor orașe ca
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Țarna Mare) și comunele rurale: Baia, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Cornu Luncii, Dolhasca, Dolhești, Drăgușeni, Fântânele, Forăști, Horodniceni, Liteni, Mălini, Preutești, Rădășeni, Râșca, Slatina, Udești, Vadu Moldovei și Vulturești, cu 116 localități componente. Dezvoltarea rețelei de subunități Odată cu organizarea administrativă a teritoriului României și revenirea la vechea denumire de județ, în 1968, au luat ființă direcțiile județene de poștă și telecomunicații. Acestea au fost organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a pus în mișcare Proiectul “Informatizarea oficiilor poștale din mediul urban”. În acest scop Poșta Română a achiziționat 3.050 de calculatoare(850 servere și 2.200 stații), apoi imprimante A4 și A3. Tehnica de calcul a fost repartizată în teritoriu și a început instalarea rețelelor locale de calculatoare, dar numai la nivel de pozare cablu. Până la 31 decembrie 2000, în județul Suceava nu era funcțional nici-un oficiu 185 poștal din punct de vedere: server instalat, stații instalate și aplicația informatică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cititori în timpul cel mai scurt; singurul organ care poate exercita dreptul de difuzare a presei interne și externe este Direcția generală a poștelor și telecomunicațiilor, care, folosind sistemele de abonamente sau vânzare cu bucata, va organiza răspândirea ei pe întreg teritoriul țării”. De prin anul 1960, pentru expedierea presei din București în orașele de reședință regionale, sa folosit transportul aerian. De multe ori însă, nu se respectau orele de sosire la Suceava: 08,20(din 1 aprilie 1967) sau 09,50
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
49,6% în mediul rural)ă Anexa 30). Totuși, față de trimestrul precedent numărul total al abonamentelor contractate pe zonă a crescut cu 5,08%. Prin activitatea comună a CNPR-RODIPET s-a realizat distribuirea publicațiilor centrale în ziua apariției pe întreg teritoriul țării. ORGANIZĂRI ȘI REORGANIZĂRI ÎN ADMINISTRAȚIA POȘTEI ȘI TELECOMUNICAȚIILOR După primul război mondial, Administrația PTT a evoluat în diferite forme de organizare. Pornind de la sistemul centralizat, la cel descentralizat, a implicat și oficiile poștale de la reședința județelor, printre care și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exclusiv pe baza actelor primite. Deplasarea la oficiile din județ, pentru verificări la fața locului, revenea inspectoratelor de control. Oficiul reședință Fălticeni, a aparținut pe vremea aceea Inspectoratului de Control Cernăuți. Cele zece Inspectorate PTT, în care a fost împărțit teritoriul țării, aveau și alte competențe: de angajare a personalului, de control și exploatare, ordonanțarea cheltuielilor, concesionarea serviciului de diligențe etc., mai puțin centralizarea veniturilor, care a rămas în sarcina oficiilor de reședință. Descentralizarea pe județe, deși a prezentat un mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și bugetare, institute de studii, proiectări și cercetări și școli pentru pregătirea cadrelor, pe lângă cele 16 Direcții regionale PTTR, Oficiul special transporturi poștale, Oficiul special controlul mandatelor, Oficiul special expedierea presei, Oficiul special distribuirea timbrelor și altele. Organizarea administrativă a teritoriului României, din 16 februarie 1968, prin care s-au desființat regiunile și raioanele și s-au reînființat județele, a determinat noi modificări în structura organizatorică a poștei și telecomunicațiilor. S-a reînființat Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. De fapt, s-a comasat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai multe blocuri de alamă prevăzute cu găuri, în care puteau fi introduse, după necesitate, niște fișe pentru a da în comunicație două linii telefonice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-un teritoriu în care nu există timp și spațiu, interior și exterior, sus și jos este amintit într-o paranteză. Acesta este, de fapt, nu un loc comun al Misticii, ci al oricărui discurs despre mistică. În realitate, în capitolul „Mysticism and
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei cu populații ce au alt stil de viață, ceea ce conduce la desăvârșirea formării intelectuale. 7. Motivația de autoregăsire (downshifting-ul) se referă la o tendință a clasei mijlocii din țările dezvoltate, ca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
formalități inutile la vamă, probleme legate de proprietatea unităților de primire, lipsa investițiilor, taxe speciale (de exemplu, „Taxa de barieră” în Mamaia) ș.a.. Conflictele sociale interne sau regionale, crizele economice și politice sunt de natură să limiteze activitatea turistică de pe teritoriul unei țări, turismul fiind astfel un „barometru” al stării de normalitate. Nu în ultimul rând, situarea unui stat în sfera de influență a unei mari puteri condiționează volumul investițiilor străine. 5. Factorii psihologici. Se referă la conștientizarea omului modern de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și refacere fizico-psihică se face în funcție și de percepția fiecăruia privind calitatea infrastructurii turistice, impactul publicității, considerente religioase, modă etc. 1.3. Etapele dezvoltării turismului românesc A. Etapa turismului incipient Primele acțiuni de valorificare a unor resurse turistice pe teritoriul țării noastre au avut loc în perioada romană în cadrul provinciei Dacia Felix (130 d.H.), când se utilizau apele termale în scop terapeutic și pentru agrement. Cele mai cunoscute amenajări erau cele din vestul țării: Băile Herculane (Ad Aqua Herquli Sacras
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Roman, pacienții acestor stabilimente fiind înalți funcționari din administrația și armata imperiului, după cum dovedesc înscrierile de pe o tabulă votivă, datată 153 d.H., ce exprimau mulțumirea persoanelor pentru efectul benefic ale acestor ape. După retragerea romană (271 d.H.), secole la rând, teritoriul românesc s-a aflat sub presiunea deselor migrații, a incursiunilor tătare și a dominație străine, motiv pentru care viața socială și culturală s-a degradat iar turismul aproape că a dispărut. Deplasarea dintr-o regiune în alta era motivată în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind practic matricea oricărui peisaj. El devine astfel principala componentă a potențialului turistic dintr-un teritoriu și suportul tuturor activităților turistice. În regiunea montană, relieful impresionează mai ales prin altitudinea piscurilor, forma crestelor, măreția abrupturilor, configurația văilor, prezența pasurilor și a trecătorilor. Vârfurile și crestele montane sunt cu atât mai spectaculoase, cu cât sunt mai singulare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată de marea dezvoltare pe verticală a unității. Temperaturile medii scad de la 6șC la baza muntelui la -2,5șC pe Vârful Omu, unde se află cea mai înaltă stație meteorologică de pe teritoriul României. Inversiunile de temperatură sunt frecvente mai ales pe Valea Prahovei, închisă spre sud-est de Defileul Posada, ele fiind asociate cu un număr mare de zile cu ceață, aspect nefavorabil turismului, dar care prelungește perioada cu strat de zăpadă. Precipitațiile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe Glob, ce determină clima temperată, de poziția țării în continent, ce determină caracterul continental, la care se adaugă caracteristicile suprafeței terestre: altitudinea, expoziția și înclinarea reliefului, prezența învelișului vegetal (în principal forestier), proximitatea unei întinderi de apă ș.a.. Dispunerea teritoriului pe diferite trepte atitudinale impune o serie de caracteristici specifice fiecărui etaj climatic, diferențiate mai ales sub raport termic, hidric și dinamic. 2.2.1. Influența elementelor climatice asupra turismului Temperatura aerului este elementul climatic cu cea mai mare influență
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Călan. La acestea se adaugă forajele de la Toplița și Băile Tușnad (Carpații Orientali), CălimăneștiCăciulata (Subcarpații Getici) și, mai nou, în zona Bucureștilor. c) izbucurile sunt izvoare din zona carstică, care ajung puncte de atracție turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este completat, frecvent, de abrupturi impresionante și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sărbători locale; - îmbunătățirea calității serviciilor pentru cazare, masă și igienizarea plajelor; - asigurarea unor servicii complete: cazare - masă - obiecte de plajă (all inclusive). Evaluare 1. Menționați cinci stațiuni cu ape minerale carbogazoase din Carpații Orientali. 2. Localizați principalele lacuri balneare de pe teritoriul țării noastre. 3. Identificați lacurile de agrement din orizontul local și apropiat. Știați că... România prezintă peste 3000 de izvoare minerale, la care se adaugă și alte surse neinventariate, ceea ce o situează pe primul loc în Europa? Mofetele sunt emanații
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
iar, în unele cazuri, pot genera forme noi de turism, precum turismul științific și cel cinegetic. Vegetația constituie, cu prisosință, un element de mare interes, în special pentru turiștii din ariile urbane, care caută acest mediu atât în parcurile de pe teritoriul orașelor, cât și în pădurile din afara lor. 2.4.1. Vegetația Prezența vegetației în teritoriu determină „efectul de margine” și „efectul de insulă” ca urmare a raportului existent între diferitele componente ale mediului geografic, între diferite elemente ale vegetației (forestieră
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]