14,383 matches
-
de neuitat convertite în algoritmi și structuri originale, pe care omul obișnuit nu le percepe. Erudiția să, determină completarea imaginilor cu text astfel încât în momentul lecturării volumului, imaginația te teleporteaza în acele locuri exotice, lipsite de amenințări, cu configurații ce tind spre perfecțiune. Volumul este structurat științific: - ipotezele de plecare, gândurile ce vin în avalanșă la așteptările pe care le are oricine la o astfel de excursie, pregătirea plecării prin documentare, date științifice, clima, localizare pe hartă, sistem economic, organizare statală
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
perceput în limite restrictive și chiar negativiste (din punctul de vedere al opusului problemei, respectiv inadaptarea școlară). Cu alte cuvinte, studiem problema adaptării școlare mai puțin din perspectiva aspectelor pozitive (ne interesează mai mult elevii care au probleme de adaptare, tinzând să neglijăm pe aceia care s-au adaptat cu succes la cerințele școlii și, mai mult, au fost capabili și de performanță școlară și uitând, probabil, să-i oferim drept exemple demne de urmat). Iată, prin urmare, limitele între care
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI () [Corola-blog/BlogPost/339387_a_340716]
-
ca actor social în raport cu semenii. Iată câteva dintre problemele cu care se confruntă adulții în relația cu adolescenții: tot mai mulți adolescenți și tineri sunt afectați de schimbările majore de natură economică apărute la niel global; adolescenții (în special băieții) tind să evite să discute problemele care îi frământă și se confesează mai greu, încercând să le rezolve prin mijoace proprii, uneori total neadecvate, din dorința de a nu fi etichetați sau „a nu se face de râs”; în special adolescentele
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
etichetați sau „a nu se face de râs”; în special adolescentele sunt nemulțumite de felul în care arată, chiar dacă sunt dezvoltate armonois, au o greutate corporală normală și sunt considerate de către cei din jur ca fiind frumoase; adolescentele, în comparație cu băieții, tind să exagereze privind modul în care se percep și mai ales în care îi percep pe ceilalți; fetele au tendința de a se asocia cu alte fete de vârstă apropiată dar cu prestigiu mai scăzut, pe care le pot mai
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
consideră că new media are unele repercusiuni negative vieții sociale, prin faptul că avem tendința de nu mai analiza informațiile primite, renunțând la gândirea critică. Formele de new media induc și un deficit de atenție, fenomen datorat faptului că persoanele tind să se informeze din sursele media în timp ce desfățoară și alte activități, de exemplu: ascultă la radio în timp ce conduc, urmăresc televizorul în timp ce fac treburi casnice, navighează pe Internet în timp ce ascultă muzică sau comunică pe chat cu prietenii. Una dintre primele analize
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
consideră că new media are unele repercusiuni negative vieții sociale, prin faptul că avem tendința de nu mai analiza informațiile primite, renunțând la gândirea critică. Formele de new media induc și un deficit de atenție, fenomen datorat faptului că persoanele tind să se informeze din sursele media în timp ce desfățoară și alte activități, de exemplu: ascultă la radio în timp ce conduc, urmăresc televizorul în timp ce fac treburi casnice, navighează pe Internet în timp ce ascultă muzică sau comunică ep chat cu prietenii. Continuă să citești → Partajează
REVISTA DE RECENZII - Part 25 [Corola-blog/BlogPost/339496_a_340825]
-
poate apropia doar de indivizii „devianți”, de cei care caută și alte sensuri vieții, de cei care-și pun întrebări la care este imposibil de răspuns. Finalul este cel normal și logic, singurul capabil să ofere sens minunatei lumi noi. Tindem să credem că cel mai șocant moment din istoria omenirii a fost Primul Război Mondial. Cu siguranta, cel de-al Doilea Război Mondial a fost mult mai atroce, a adus mult mai multe victime, dar deja avusese cumva terenul pregătit
Aldous Huxley: Minunata lume nouă. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339439_a_340768]
-
altercație cu gașca (generică) de derbedei de la ea din liceu. O altă rudă, venită pe-acolo doar în vizită, reușește să se îndepărteze mai mult - și anume până la un motel sinistru (asocierile sînt, desigur, tot hitchcockiene). Cu excepția lui Charlie, personajele tind să poarte nume cu rezonanțe livrești, ca India sau Gwendolyn. India arată ca o adolescentă goth (gen Addams Family) , dar atât mama ei (Nicole Kidman), cît și Charlie (Matthew Goode), par să-și aleagă hainele conform unor etaloane de glamour
Stoker: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339481_a_340810]
-
Cu Biserică, cu preoții, cu lecturi din cărți sfinte, cu sfaturi ortodoxe, cu mici milostenii, cu scrisul, prin care ma eliberăm de ce bâjbâiam, da, si cu el, pentru că prin el, ceea ce înainte foloseam prost, adică timpul, capătă un sens care tindea nu spre cădere, ci spre împlinire, cu bomboane, cu țigări mai slabe, cu voință, cu chin, chiar, deh!, e o toxina care intră în sânge odată cu nicotină, si a cărei celulă, când este lipsită de hrană ei preferată, urlă în
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
rătăcire”. Ea este „trăirea care te face să simți că îți aparții și care îți dă posibilitatea să acționezi după cum îți spune mintea și inima, nu constrâns de prejudecăți și de șabloanele pe care unii, în mod conștient sau nu, tind să le aplice pe tine”. Este de menționat în acest context o apoftegmă a lui Immanuel Kant. Acesta spunea că „două lucruri țin lumea în loc: frica și rușinea”. Ceea ce duce lumea înainte, arată Flaviu George Predescu, sunt comunicarea sinceră și
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop ce dă sens tuturor celorlalte scopuri; perceperea ființei, iluminarea prin iubire, dobândirea seninătății” (1986, p. 14
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
consideră că new media are unele repercusiuni negative vieții sociale, prin faptul că avem tendința de nu mai analiza informațiile primite, renunțând la gândirea critică. Formele de new media induc și un deficit de atenție, fenomen datorat faptului că persoanele tind să se informeze din sursele media în timp ce desfățoară și alte activități, de exemplu: ascultă la radio în timp ce conduc, urmăresc televizorul în timp ce fac treburi casnice, navighează pe Internet în timp ce ascultă muzică sau comunică ep chat cu prietenii. Una dintre primele analize
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
-uri utilizează tehnici precum cele cunoscute sub numele de Real Simple Syndacation sau Rich site Summary. Contextul economico-social internațional a determinat o modificare a structurii mass-media care s-a reorientat către domeniul online. Publicațiile print, canalele TV și posturile radio tind să fuzioneze sub forma unor noi mijloace de comunicare în masă, denumite genetic new media. Transmiterea informației către public a cunoscut o puternică transformare, avansând foarte mult în zona digitalizării. Termenul de new media a fost definit în multiple variante
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
tip Web 2.0 au fost dezvoltate aplicațiile care au permis apariția new media și a fenomenului asociat lor, cunoscut drept social media - conținut general de utilizatori (platformele de blogging, rețelele sociale online, wiki, forumuri, portaluri video etc.). Social media tinde să ocupe o poziție tot mai importantă, de aceea este necesară constituirea unui minim profil psihologic al forumistului/bloggerului: este răzvrătit în limbaj și exprimare sau precaut și atent să nu își piardă credibilitatea. De aceea ar fi utilă constituirea
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
și mai mult „ce fac oamenii din media“, acesta fiind axul central al teoriei numite „utilizări și recompense“ (uses and gratifications). Se considera că această teorie înseamnă un prim pas important în sprijinul perspectivei expunerii selective la mesajele media (audiențele tind să realizeze o corespondență între alegerea canalelor și a conținutului, pe de o parte, si gusturile, ideile, nevoile de informare pe care le au, pe de altă). Un alt aspect privind „mecanismele“ comunicării de masă este legat de faptul că
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
de mourir” - La pierre qui parle; ,,Nous montre que vivants et morts șont à l’étroit”- Facettes de la chimère ), dar și locul de unde vin și pleacă muritorii spre alte dimensiuni; Coloana Infinitului (Colonne sans Fin) - desfiderea Infinitului; soarta noastră ce tinde spre dimensiuni astrale (,,Supporte le Ciel, illumine la Verité” - Des hauts et des baș); Poartă Sărutului (,,Porte du Baiser”), dincolo de care, de o parte se află Paradisul, de cealaltă, Infernul (,,Son seuil a pour fondement le centre de la Terre / C
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop ce dă sens tuturor celorlalte scopuri; perceperea ființei, iluminarea prin iubire, dobândirea seninătății” (1986, p. 14
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
și iradiația disperantă a presimțirii morții se sublimează și devine o resursă nouă pentru un palier superior al vieții. Scrisul și meditația lui intrinsecă formează nucleul unei regenerări pe care o luminează credința. Prin transformarea vieții întâmplătoare în artă-existență se tinde la încetinirea și prelungirea timpului: prin intervenția lui Dumnezeu. Viața ca operă literară se bucură de Dumnezeu: „Asupra unora lucrează timpul și întâmplarea. Asupra altora, lucrează și Dumnezeu”. În perspectiva morții, spiritul doritor de salvare, caută a se regăsi pe
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
vârsta „deprimării”: „Știu că în curând nu mai am neam, nu mai am limbă, nu mai am credință. Am rămas, totuși, cu frica de Dumnezeu”. Găsim că acesta este tonul potrivit al căutării lui Ion Zubașcu cu cuvinte în neant. Tindem a-l percepe exact, căci la ultima carte a lui Zubașcu („Moarte de om”, 2010) am scris o cronică în care sesizam „cum moartea se plătește trăind”. Adăugăm la decontul literar al poetului Zubașcu și amintirea păstrată, ca ultima, de
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
carnet de șofer și nici plăcere de a conduce. Doi ani mai târziu, Weisberg revine cu sugestia. Acum se clarifică, în plus, că intenția purta către un film despre o „Americă a șoferului” (p. 12). În primă instanță, Andrei Codrescu tinde să-i refacă lui Roger tabloul refuzului, cu argumentul suplimentar că n-ar cunoaște din experiență directă decât o „Americă de pieton” (p. 12). Pe de altă parte, ar fi fost de acceptat să vrea să conducă o mașină, „însă
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar nu la acela de lege: „orice filosofie tinde spre comunicare, caută să se exprime, să se facă înțeleasă; esența ei constă în comunicabilitate (s.n.). Abia prin comunicare este atins scopul filosofiei, scop ce dă sens tuturor celorlalte scopuri; perceperea ființei, iluminarea prin iubire, dobândirea seninătății” (1986, p. 14
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
ațintiți spre cer“ și această căutare se face sub semnul incertitudinii sau sub semnul necunoscutului, ca în poezia Între două nopți, noaptea sugerând necunoașterea, fie a lumii interioare, fie a lumii exterioare, de către poet și Psalmii sugerează destinul aceluia care tinde spre cunoașterea absolută, dar pe care nu-l poate ajunge. Lucian Blaga va adânci această idee, evidențiind cenzura transcendentale, instituită de Marele Anonim. Blaga apelează la cunoașterea luciferică, adică la cunoașterea poetică, nu la cea rațională. În poezia „Incertitudine“, cu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
limbaj adecvat și judecată dreaptă. Temele și motivele numite sunt și pretexte pentru scurte eseuri al căror iz transcendental duc literatura la confluența cu alte arte. În ceea ce privește proza și critica (secțiunile a treia și a patra ale cărții), Ștefan Vlăduțescu tinde să acrediteze ideea că o parte a efortului estetic este transmiterea unui mesaj existențial. Despre cartea lui Andrei Codrescu Praf pe drum, criticul face vizibil că aceasta este „o traversare a Americii, de la un ocean la alt ocean, pe trei
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
Trepte în cunoaștere, navele au în plutire trăinicia „țărmului tăiat în sare”. Celeritatea le este mai mult interioară sau aparținând navigatorului care constituie alter-ego-ul lor. Într-un „văzduh de ceară”, constituția navelor este „frunzoasă”, ca pomii în livadă, semețe și tinzând să apuce din cer, prin spiritul celor care le ghidează, bogății diverse: „Pândind, strivite-n valea tandră, / Împunse-ntr-un văzduh de ceară, / Frunzoase nave se tresaltă, / Precum un țărm tăiat în sare”. Forțe de Atlas, după ștergerea mitului din
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
de circumstanțe. Suntem buni sau răi în funcție de circumstanțele în care ne mișcăm. Personalitatea și situațiile interacționează pentru a genera comportamentul. Una dintre aceste situații este mediul social, în cazul medicilor, sistemul lor de lucru. Într-un sistem corupt, comportamentul individual tinde să se alinieze la cel de grup. Suntem ființe sociale și aderăm la grup. Orice derogare de la acesta vine cu niște costuri personale mari (stres, izolare, pedeapsă din partea celorlalți etc). Dar dacă grupul, breasla au norme morale laxe, dacă sunt
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară () [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]