2,632 matches
-
tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au manifestat dorința realizării unui schimb periodic de reviste 357. Recunoașterea calității acestei publicații a fost evidentă când la redacția Revistei Catolice s-au primit mai multe cărți de la câteva edituri europene, cu scopul de a fi recenzate în paginile tipăriturii din București. Revista Catolică a fost bine primită și în țară, de către oamenii politici 358 (la palatul regal 359), dar și de oamenii de cultură. I s-a făcut o bună publicitate în paginile celorlalte reviste catolice apărute în țară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul tipăriturii) a afirmat: "Două lucruri ne lipseau cu totul din București: un organ de publicitate și un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin cuprinsul său bogat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la Mănăstirea Benedictină din Einsiedeln 434 (locul de proveniență a episcopului Netzhammer), a făcut ca redactorul Auner să realizeze un număr special (pe 6 aprilie 1913) al revistei, dedicat acestei vizite 435. Faptul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau cetățeni străini. Pentru o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din nou 440. Ulterior, au mai existat două perioade de apariție a acestei tipărituri 441. Știrile din dieceza de București ca și cele din întreaga "lume catolică" au ocupat un spațiu consistent în paginile publicației, iar dintre acestea, pe primul loc se aflau anunțurile privitoare la Asociațiile catolice 442. Un astfel de anunț a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul Ioan Mărtinaș. Lumina creștinului a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acceptate, nu erau încurajate: "Mai bine să nu fie deloc căsătorii mixte, ca nimeni să nu fie jignit în convingerea sa și în sentimentele sale religioase"645. Articolul "Biserica împotriva literaturii imorale"646 cuprindea părerea dezaprobatoare a Bisericii ce viza tipăriturile cu caracter imoral (din punct de vedere religios): "Biserica Catolică a combătut totdeauna cărțile necuviincioase, care propagă moravurile rele"647. Materialele apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare concretizată sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului în Moldova. Prin intermediul publicațiilor sale mai importante, presa catolică s-a adresat cititorilor în moduri diferite, în funcție de publicul vizat, fără a exista însă o concurență între ele. Dificultățile financiare au fost constante pe parcursul apariției acestor tipărituri și au dus uneori la suspendarea pe o perioadă de timp determinată a publicației respective, sau la dispariția ei definitivă. Pe lângă temele religioase, în aceste reviste a fost promovat constant și sentimentul național. Apariția Farului nou a încununat eforturile și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o răspândire bună. Sistarea sau continuarea apariției revistelor a depins de existența finanțării și de profitabilitatea publicațiilor. Problemele economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an de apariție a tipăriturii Lumina creștinului, Anton Gabor a afirmat că: "la sfârșitul anului ne-am scos cheltuielile făcute cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în fiecare an, revista a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul revistei, erau trecuți cei ce ajutaseră financiar respectiva tipăritură: preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu doi ani înainte de deschiderea evenimentului. Costurile organizării au fost acoperite parțial de participanți. Modul de dispunere a pavilioanelor expoziției a avut la bază zonele geografice și reprezentativitatea unor națiuni. Au fost constituite și pavilioane speciale, unde au fost expuse tipărituri și după alte criterii, precum ritul sau ordinul misionar. Participarea tuturor reprezentanților presei catolice a fost asigurată prin trimiterea mai multor adrese Congregației Sacra Orientală, ce coordona toate acțiunile de evanghelizare și misionariat, cu scopul cooptării în organizarea evenimentului, având
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați de Congregația Orientală, au pregătit un stand separat pentru expunerea publicațiilor, însă a fost necesar și un pavilion național unde să fie expuse toate tipăriturile catolice indiferent de rit sau de limbă pentru care nu începuseră la timp pregătirile (conform graficului stabilit de Comitetul organizator)852. Din cauza întârzierii în pregătirea standului național, organizatorii de la Vatican au oferit și soluții pentru rezolvarea problemelor cauzate de lipsa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale unor importanți oameni de cultură ai vremii, care au contribuit la promovarea culturii românești. Vom da doar câteva exemple în acest sens: A. Scriban, Dicționarul limbii românești (1936), G. Djuvara, Politica externă a regelui Carol I, (1943), P.I. Constantinescu, Tipărituri vechi românești necunoscute (1931), D. Gazdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII (1933), I Hudita, Contribuțiuni la istoria lui Cuza Vodă (1931), G. Popa-Lesseanu, Izvoarele istoriei românilor. Românii în poezia medievală 3 (1934) și multe altele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost una dintre cele mai importante instituții de presă din diecezele de Iași și București (de fapt, cam singurul de o asemenea anvergură). Activitatea de la "Presa Bună" a fost semnificativă și a lăsat în urma sa numerose apariții de carte și tipărituri catolice. Prin strădania personală a monseniorului Gabor, care a făcut din presa catolică vocația sa, această inițiativa de înființare a unui Institut catolic s-a concretizat și a ajutat la dezvoltarea publicațiilor catolice din Moldova și la răspândirea culturii române
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații în care erau abordate și astfel de teme; toate erau supuse unei cenzuri bisericești. Existau cazuri în care unele ziare și reviste, deși redactate de catolici, nu erau asumate și recunoscute de Vatican ca aparținând presei catolice; asta, deoarece tipăriturile specifice acestei confesiuni trebuiau să îndeplinească niște condiții clar enunțate de ierarhia bisericescă 1023. În procesul de adaptare a Bisericii la noua situație politico-socială, presa și toate celelalte mijloace de comunicare au avut un rol important, deoarece comunicarea dintre Sfântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Regat. În Transilvania, lupta pentru unitatea națională, împletită cu cea a libertății confesionale a uniților, s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar, dezvoltarea presei catolice din România nu s-a realizat după un plan
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005, p. 4. 105 Papa Paul III a convocat Conciliul de la Trento (1545), încheiat de Pius IV (1563), care a venit cu câteva soluții pentru a pune capăt confuziei doctrinare referitoare la tipărituri. "Cenzura" exista deja în acea vreme, și nu era specifică exclusiv Bisericii, de vreme ce în toate monarhiile absolutiste puterea era concentrată în persoana regelui. Unele dintre primele publicații periodice au fost finanțate chiar de către stat și odată cu căderea absolutismului, una dintre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
928 Ibidem. 929 Ibidem, f. 198. 930 Ibidem, f. 199. 931 Ibidem, f. 202. 932 Vaticanul a încercat să găsească diferite mijloace de a păstra unitatea catolicismului (odată cu modernitatea, când monopolul Bisericii exercitat cu ajutorul limbii latine, dar și controlul asupra tipăriturilor s-a diminuat treptat, dublat fiind și de apariția "statului liberal", a naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de important. Biserica a încercat să se plieze pe noile realități sociale, politice și economice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Petroșani, la Liceul „Inochentie Micu Klein” din Cluj (1946-1947), la Școala de Ofițeri de la Măgurele (1948-1949), din care iese cu gradul de sublocotenent de grăniceri, apoi urmează Școala de redactori și tehnoredactori de editură din cadrul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (1949-1950). Absolvind și liceul, face un an la Academia Militară din București (1951), avansând la gradul de locotenent-major. Mai târziu (1968) va termina Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității bucureștene, cursuri fără frecvență. Participă la înființarea revistei „Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]