9,719 matches
-
Sud-Est, București, 1999, passim; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, tr. Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, 2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor (12.VI.1932, Cluj), prozator și traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii absolvite la Cluj, devine redactor și reporter, mai întâi în orașul natal, la ziarul „Igazság” (era concomitent student la Facultatea de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
din 1967, este redactorul revistei pentru copii „Napsugár”. Debutează în presă la revista „Utunk” și editorial în 1963, cu o culegere de nuvele. În 1969 și în 1979 este distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. B. este un traducător cu predilecție al literaturii române din secolul al XX-lea. A transpus în limba maghiară mai ales acele romane care se apropiau de înclinațiile sale de prozator: Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu (1964), Corigent la limba română de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
, György (3.VIII.1927, Ozun, j. Covasna), reporter și traducător. Face școala medie la Sfântu Gheorghe și studii universitare de filologie la Universitatea din Cluj. A lucrat ca reporter al ziarului „Népi Egység” din Sfântu Gheorghe (1947), apoi al cotidianelor „Romániai Magyar Szó” (1948-1952) și „Elöre” (1953-1972) și al revistei
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
limba maghiară (Tolmács nélkül, 1972), care cuprinde convorbiri cu 56 de scriitori români și maghiari despre relațiile literare româno-maghiare. Cartea este o mărturie despre prietenia literară și un document al respectului reciproc, al solidarității umane. B. s-a dovedit un traducător devotat al prozei românești. În sfera preocupărilor sale intră atât proza literară, cât și cea științifică, atât proza contemporană, cât și cea din secolele trecute. Din Jean Bart traduce aproape toate nuvelele, precum și romanul Europolis (1960), tipărit apoi în repetate
BEKE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285676_a_287005]
-
, George (20.X.1828, Brăila - 28.V.1896, București), poet, prozator, dramaturg, publicist și traducător. Este fiul lui Anton Baronți (sau Baronschi), avocat, venit în Țara Românească din insula Zante. B. ocupă o serie de slujbe în administrația județelor Dâmbovița, Vlașca, Covurlui, Ialomița și la Craiova. Autor prodigios de poezie, proză și teatru, traducător productiv
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
și traducător. Este fiul lui Anton Baronți (sau Baronschi), avocat, venit în Țara Românească din insula Zante. B. ocupă o serie de slujbe în administrația județelor Dâmbovița, Vlașca, Covurlui, Ialomița și la Craiova. Autor prodigios de poezie, proză și teatru, traducător productiv, B. este unul dintre aceia care și-au făcut din scris o preocupare de-o viață. Debutează timpuriu, în 1844, cu drama Eleonora. Colaborează, timp de jumătate de secol, la diferite publicații. În 1845 scria la „Curierul românesc”, în
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
BÂRNA, Vlaicu (4.XI.1913, Crișan, j. Hunedoara - 11.III.1999, București), poet, traducător, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Pavel) și al lui Ioan Bârna, țăran. După școala primară din satul natal, frecventează Liceul „Avram Iancu” din Brad. În toamna anului 1932, proaspăt bacalaureat, devine student al Facultății de Litere și Filosofie
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
, Constantin (21.III.1870, Ceahor-Cernăuți - 12.XI.1929, Cernăuți), poet și traducător. Fiu al preotului și publicistului Artemie Berariu-Ieremievici, B. a absolvit Liceul German de Stat din Cernăuți și a urmat cursurile Facultății de Drept din același oraș, obținând licența în 1892. Debutează în 1891, cu articole literare și versuri, în „Gazeta
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
de drept, întrerupte în 1949, după căsătoria cu muzicianul Pascal Bentoiu. Între 1950 și 1954, este funcționara la fabrica „Zorile” din Jilava. Mai mulți membri ai familiei, foști demnitari, suferă în acest interval condamnări la detenție. Din 1960 lucrează că traducător în limba franceză pentru diverse publicații românești („Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires” etc.) și pentru edituri din străinătate care alcătuiesc diverse antologii de literatură română (Seuil, 1968, Nagel, 1981); traduce de asemenea piese de teatru, librete de operă
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
, Ioan (23.VIII.1881, Oprișeni, azi Dubovka, Ucraina - 15.X.1962, Câmpulung Moldovenesc), publicist și traducător. Urmează clasele primare în satul natal, iar în 1895, intră la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava. Plăcându-i umanioarele, va opta pentru Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, studenția lui diligentă desfășurându-se între anii 1903
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
BARBU, Ion (pseudonim al lui Dan Barbilian; 19.III.1895, Câmpulung - 11.VIII.1961, București), poet, eseist și traducător. A făcut carieră și ca matematician, cu numele de stare civilă. Este fiul Smarandei (n. Șoiculescu) și al lui Constantin I. Barbilian, magistrat. Încă din adolescență, aproape tot ceea ce întreprinde B. se constituie fie ca o provocare intenționată, fie ca
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
, Ștefan (24.IV.1888, Ploiești - 25.III.1958, Cluj), clasicist și traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriași de origine aromână. Student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, discipol al lui V. Pârvan, B. a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiți cercetători ai
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
scrieri ale Sfântului Ioan Gură de Aur. A lăsat o monografie asupra primului umanist de origine română, Nicolaus Olahus, a publicat Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului Naum Râmniceanu. Cu Trei comedii (1922) din Ludwig Holberg, B. este primul nostru traducător din daneză. La tălmăcirea Utopiei lui Thomas Morus, apărută în 1958, a lucrat împreună cu fratele său, Elefterie Bezdechi. Versiunea românească din 1959 după Erasmus, Elogiul nebuniei, îi aparține. Traducerile lui B., antologiile pe care le-a alcătuit sunt însoțite de
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
, Mihai (20.XI.1907, Sebiș, j. Arad - 24.VI.1988, București), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. Este fiul Veselinei și al lui Atanasie Beniuc, țărani. Urmează școala primară maghiară din sat și Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1921-1928), terminat în particular. Licențiat în psihologie, sociologie, filosofie al Universității din Cluj (1931), face studii de psihologie animală
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
editare a Bibliei. Încă episcopul Petru Pavel Aaron, în jurul anului 1760, se încumetase la o traducere, fără a o fi putut publica. Misiunea avea să fie asumată și dusă la bun sfârșit de Samuil Micu, cel mai fecund editor și traducător de carte religioasă dintre învățații Școlii Ardelene. Îndemnul i-a venit mai întâi de la episcopul de Oradea, Ignatie Darabant, unul dintre prelații care au încurajat mult această mișcare de înnoire culturală și națională. A început munca pe la 1783, după textul
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
nu să află.” Tipăritura de la Blaj este mai puțin artistică decât cea din 1688, dar mai corectă, în sensul unei mai mari apropieri de original, și, cu deosebire, mai românească decât oricare dintre realizările anterioare. Un poet și un mare traducător ca George Coșbuc afirma: „Negreșit, Biblia de la Blaj e cea mai limpede tradusă și mai luminată de înțeles, fiindcă au tradus-o bărbați cu înaltă cultură literară, pe lângă cea teologică.” Textul ei a fost reprodus la Sankt Petersburg în 1819
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
, Igor (18.IX.1918, Soceteni, j. Lăpușna - 4.II.1988, București), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Frunză), culegătoare de folclor și interpretă a cântecelor populare românești, și a lui Heinrich Block, ziarist și traducător. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. A colaborat cu poezie la „Cuget clar”, „Jurnalul literar
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
, Igor (18.IX.1918, Soceteni, j. Lăpușna - 4.II.1988, București), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Frunză), culegătoare de folclor și interpretă a cântecelor populare românești, și a lui Heinrich Block, ziarist și traducător. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. A colaborat cu poezie la „Cuget clar”, „Jurnalul literar”, „Basarabia literară”, „Viața Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
ale trecutului cultural maghiar care au avut legături cu viața și cultura românească, cum au fost Viola József, medic la Curtea Moldovei, poetul Sükei Károly, fiul preotului reformat din București, Szontagh Samuel, farmacist maghiar din Muntenia, Ponori Thewrek József, primul traducător maghiar al proverbelor românești, pictorul Barabás Miklós, care a trăit și a lucrat într-un timp în București, familia Széchenyi și relațiile ei cu românii, Acs Károly, primul traducător în maghiară al cântecelor populare românești. Totodată, a valorificat date și
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
București, Szontagh Samuel, farmacist maghiar din Muntenia, Ponori Thewrek József, primul traducător maghiar al proverbelor românești, pictorul Barabás Miklós, care a trăit și a lucrat într-un timp în București, familia Széchenyi și relațiile ei cu românii, Acs Károly, primul traducător în maghiară al cântecelor populare românești. Totodată, a valorificat date și informații noi, adunate din arhive și colecții de manuscrise, despre viața și activitatea unor cărturari români: Gh. Asachi, protopopul Popa Pătru din Tinăud, Nicolae Milescu Spătarul, Gheorghe Buitul, Vasile
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
, H.[enri] (15.III.1902, București - 20.X.1961, București), gazetar și traducător. Era fiul Clarei (n. Blasbalg) și a lui Martin Israilovici, comerciant. A urmat școala primară și liceul în București și Bacău, apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj, absolvindu-l în anul 1922. Ar fi studiat mai târziu dreptul și
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
, Pál (28.VII.1930, Budapesta), traducător. După ce ia bacalaureatul la Liceul Romano-Catolic din Timișoara (1948), își începe studiile superioare de filosofie-psihologie la Universitatea din București, pe care însă le-a absolvit la Cluj în 1965. Este o vreme redactor la „Romániai Magyar Szó” (1947-1949), apoi la
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
Scriitorilor din România. B. traduce cu predilecție din literatura română contemporană, atât proză, cât și poezie. Cititorii maghiari s-au putut astfel familiariza cu proza lui Cezar Petrescu, Teodor Mazilu, Laurențiu Fulga, Dinu Săraru, Remus Luca, Simion Pop. B. este traducătorul devotat al lui Geo Dumitrescu, din poezia căruia a alcătuit volumul Ejszakai támadás [Atac de noapte] (1979), selectând texte din volumele Nevoia de cercuri și Jurnal de campanie. Traduceri: Cezar Petrescu, Prücsök [Neghiniță], București, 1958; Teodor Mazilu, Sorompó [Bariera], București
BODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285779_a_287108]
-
CIORĂNESCU, George (19.III.1918, Moroeni, j. Dâmbovița - 6.II.1993, München), poet, prozator, eseist, gazetar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători. Școala primară a făcut-o în Moroeni. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, licențiat în științe politice la Facultatea de Drept din București în 1941, C. a profesat
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
adăugate acestor calități narative un simț ironic fin și capacitatea de a creiona o atmosferă autentică din detalii disparate, aparent nesemnificative. Poate cel mai important capitol din existența intelectuală și din înclinarea spre scris a lui C. rămâne cel al traducătorului liric, începând cu cele Opt poeme din ciclul „Nenumita lumină”, ale lui Alexandru Busuioceanu, transpuse din spaniolă în română, continuând cu poeme ale lui Shakespeare în Pătimașul pelerin (1966), cu versurile tălmăcite din Federico García Lorca (Bocet pentru Ignacio Sánchez
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]