4,862 matches
-
de multipolaritate, din moment ce tuturor statelor, cu excepția SUA, le lipsesc una sau mai multe resurse de bază. Puterea este, mai degrabă, împărțită pe baza unei scheme complexe, asemănător unei table de șah, cu trei niveluri. Nivelul superior (puterea economică și relațiile transnaționale fiind celelalte două niveluri) este, încă, reprezentat de puterea militară și, la acest nivel, se poate vorbi, într-adevăr de unipolaritate, Statele Unite fiind unica țară care are atât arme nucleare intercontinentale, cât și importante forțe aeriene, navale și terestre moderne
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Kagan (aflat în anturajul lui G. Bush, consilier pe probleme de politică internațională al candidatului republican la alegerile din 2008, John McCain), Europa se depărtează de putere (...), se deplasează dincolo de putere, într-o lume separată, de legi și reguli, negocieri transnaționale și cooperare. (...) Statele Unite rămân împotmolite în istorie, exercitând puterea într-o lume hobbseiană anarhică, în care legile și regulile internaționale nu prezintă garanții și în care securitatea veritabilă, apărarea și promovarea unei ordini liberale depind încă de posesia și exercitarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
București, 2002. gen.loct. N.F.Petrov, Strategia nucleară a SUA, Voennaia Mîsl, nr8/1981, traducere din limba rusă, Editura Academiei Militare, București, 1982. Popescu, D., Năstase, A., Coman, F., Drept internațional public, Editura Șansa, București, 1994. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Erikon, Cluj-Napoca, 2007. Rosati, A. Jerel, Readings in The Politics of United States Foreign Policy, Harcourt Brace & Company, 1998. Saulea, Danuț, Europa secolului XX: doctrine militare la sfârșit de veac, Editura Democrația, Bucuresti, 2005. Sava, Ionel Nicu, Studii de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
minoritare tolerate de partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali și instituțiile supranaționale sunt conștienți de "provocarea populistă". De exemplu, acordurile Uniunii Europene (UE) și cele ale Organizației Statelor Americane (OAS) conțin o clauză democratică invocată pentru denunțarea presupusului caracter antidemocratic al anumitor actori populiști (de exemplu, coaliția dintre FPÖ
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Bazat pe INTEREG CADSES (Central European,Adriatic, Danubian, South Eastern European Space) programul are În vedere componenta A, B și C, În care A și C se referă la cooperarea transfrontalieră și transregională, iar B cooperării trans-europene la un nivel transnațional. Acest proiect a fost factorul pe bază căruia s-a inițiat crearea unei cercetări științifice specific Carpaților. - CONVENȚIA CARPATICĂ, reprezintă astăzi pentru lanțul muntos al Carpaților, ceea ce pentru Alpi Îl constituie Convenția Alpină. Pornind tocmai de la obiectivele și rezultatele obținute
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a producției (prin intermediul firmelor cu activitate globală); apariția unor probleme "planetare", care necesită abordări globale; răspândirea de comportamente și clișee presupuse a exprima raționalitatea unui homo oeconomicus ce nu cunoaște frontiere și emoții locale apariția unui homoglobalus; dezvoltarea de identități transnaționale etc." (Dăianu, 2002, p. 13)43. Deși este destul de greu să definești globalizarea, pentru că am găsit fel de fel de formulări până acum, fenomenul în sine poate fi descris ca un proces social la scară globală și care există și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
domeniul politicii, vizibile mai ales, în fascinația unui viitor viabil al statelor naționale moderne într-un sistem mondial interdependent în creștere. În mod sigur, faptul că nicio societate modernă nu se poate autoizola de capriciile unei piețe mondiale sau mișcărilor transnaționale de capital, de idei, credințe, crimă, cunoaștere, cunoștințe, noțiuni și știri, duce în mod evident spre o adevărată societate globală" (Anthony G. McGrew, Paul G. Lewis, Global Politics / Globalization and the Nation-State, Cambridge, Polity Press, 1992, p. 1). 40 Perioada
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nivel local, de exemplu, problemele privitoare la mâna de lucru, la procurarea de materii prime și de alte bunuri, la transportul și la desfacerea produselor finite, se rezolvă toate în același cadru social. În schimb, într-o economie globalizată, corporațiile transnaționale operează concomitent într-o multitudine de țări și exploatează în propriul folos diversitatea condițiilor locale. Dacă, de exemplu, muncitorii dintr-o societate industrială mai bogată declară grevă spre a-și ameliora condițiile de muncă, o corporație transnațională își poate pur
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
economie globalizată, corporațiile transnaționale operează concomitent într-o multitudine de țări și exploatează în propriul folos diversitatea condițiilor locale. Dacă, de exemplu, muncitorii dintr-o societate industrială mai bogată declară grevă spre a-și ameliora condițiile de muncă, o corporație transnațională își poate pur și simplu muta activitățile într-o altă țară, unde muncitorii sunt mai docili și au un nivel de așteptări mai scăzut. În afacerile din sfera serviciilor, cum sunt activitatea bancară și asigurările, o asemenea mutare se poate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
activiștii stângiști au scandaloasa libertate de a se manifesta nestingheriți într-un sistem pluralist, liberal, în timp ce simpatizanții liberali (în sens larg, nu partinic) sunt în permanență asupriți de sistemele socialiste, în cel mai bun caz parțial democratice, fără ca marile conjurații transnaționale ale amatorilor de vocalize la portavoce să îndrăznească a sufla o vorbă. E foarte stranie această disproporție (stângiștii sunt liberi să răcnească cât vor, în timp ce vocile rațiunii democratice sunt asasinate în sistemele comuniste sau prigonite, persiflate sau chiar linșate mediatic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că artiștii ce compun diverse literaturi și cinematografii nu ar trebui integrați unei națiuni, ci doar operele lor. Ar trebui lăsați să aleagă cărei națiuni doresc să fie integrați. Vorbește de existența a două direcții incipiente în țara noastră: colaborarea transnațională; aici apare exemplificat modelul filmului nordic, diferențele dintre Finlanda, Norvegia, Suedia, Islanda și Danemarca fiind greu de operat. Cea de a doua direcție este multiculturalismul 634. În Automatele lui Vaucanson, Ciprian Vălcan încearcă să expună mai multe teorii din lumea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
realizat de către revista October și a celei de-a doua conferințe de la Clark Art Institute. În ceea ce privește publicarea anumitor texte cu scopul de a descrie această nouă disciplină, ar putea fi identificate trei direcții distincte: una către o mass media contemporană transnațională (prin colecția de texte selectate de Nicholas Mirzoeff), a doua către o interogare filosofică a vederii și vizualității (prin antologia editată de Ian Heywood și Barry Sandywell) și cea de-a treia către o critică socială a practicilor curente de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
combinație unică de perspective istorice, conotații politice și spații urbane recent definite ca platformă transdisciplinară a productivității estetice. La rândul său, Klaus Biesenbach, directorul fondator al Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin, vorbește despre capitala Germaniei ca fiind un oraș transnațional al "diasporei" care a permis o dezvoltare urbană fără precedent. Interesant este faptul că secțiunile acestei bienale, gândite după modelul unor "centre de interes" (hubs)242, respectiv Hub Migration (Migrație), Hub Urban Condition (Condiții urbane), Hub Sonic Scapes (Peisaje sonice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ținem cont că, prin transferul domeniilor de competență către Europa, va avea loc un efect de slăbire per se asupra intereselor naționale difuze și fragmentate, din cauza marii dificultăți pe care acestea o vor experimenta pentru a se organiza la nivel transnațional, în comparație cu, să spunem, un corp mai compact al marilor producători (de exemplu industria tabacului). Mai mult, slăbirea Parlamentului European la nivel structural va produce un efect corespunzător față de aceste interese, chiar dacă acestea se organizează. Așadar, puterea electorală are, pur și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
partidelor sau lobbying direct la administrație. Atunci când ariile de competență se transferă la Europa, va avea loc un efect de slăbire a intereselor difuze și fragmentate, din cauza dificultăților pe care acestea le vor întâmpina în procesul de organizare la nivel transnațional, în comparație cu, de exemplu, un corp mai compact al unor mari corporații. În plus, slăbiciunea structurală a Parlamentului European generează un efect corespunzător asupra acestor interese, chiar dacă acestea s-ar organiza. Puterea electorală are pur și simplu o mai mică pondere
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
rescrise" segmentat și inconsistent.25 Unii constructiviști se inspiră din James March, John Meyer și teoria organizațională, alții din Michel Foucault și din analiza de discurs. Unii prioritizează agenții, alții structurile. Unii se axează pe politicile interstatale, alții pe cele transnaționale. Aceste variații au dat naștere la o multitudine de denumiri: constructivism neoclasic, modernist, post modernist, naturalistic, lingvistic, narativ, sistemic, holistic.26 Unii subsumează orice abordare non-raționalistă sub denumirea de constructivism, în timp ce alții doresc să rezerve termenul pentru un grup de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
inter-relaționate ale ordinii globale.187 Cel mult abordările tradiționale echivalau studiul identității cu studiul naționalismului, separând disciplina relațiilor internaționale de subdomeniul politicii comparate. Marxiștii tradiționali nu luau în considerare chestiunea identității pentru că tratau naționalismul ca fiind ideologia burgheziei, o clasă transnațională care controlează statul. Rasa sau genul puteau influența conștiința de clasă, dar, prin contrast cu clasa, niciuna nu era tratată ca fundamentală. Această poziție teoretică privilegia clasele față de statele naționale ca actori principali.188 Amartya Sen este de părere că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politice (polity). O organizare politică (sau o autoritate politică) are o identitate distinctă, are capacitatea de a mobiliza persoanele și resursele în scopuri politice și un anumit grad de instituționalizare și ierarhizare. Grupurile sociale organizate, de la familii și până la firmele transnaționale sunt organizări politice. Procesul cheie implicat este legitimarea, care înseamnă procesul prin care anumite acțiuni sunt construite pentru a fi acceptate în timp ce altele sunt construite ca inacceptabile. Cheia în tratarea identității ca un construct social complet necesită o metodologie care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
oarecum stabile în anumite momente istorice. Nu prevalează cu necesitate un singur set de identități, după cum Franke Wilmer arată în explorarea diverselor voci din fosta Iugoslavie.369 În mod similar, studiind evoluția pan-arabismului, Michael Barnett observă coexistența identităților statale și transnaționale, deși nu neapărat confortabilă.370 Printr-un proces al dialogului multiplele identități se pot suprapune și se pot influența unele pe celelalte. Fluxul identităților transfrontaliere din Orientul Mijlociu și din Balcani ilustrează unele dintre procesele culturale transnaționale pe care Appadurai 371
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
coexistența identităților statale și transnaționale, deși nu neapărat confortabilă.370 Printr-un proces al dialogului multiplele identități se pot suprapune și se pot influența unele pe celelalte. Fluxul identităților transfrontaliere din Orientul Mijlociu și din Balcani ilustrează unele dintre procesele culturale transnaționale pe care Appadurai 371 le-a denumit ethnoscapes.372 Diaspora poartă practici care au potențialul de a determina statele să construiască identități care convertesc pretențiile naționale și etnice. În țări formate din imigranți, precum Canada sau Australia, este o practică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de menținere a păcii în afara propriilor granițe, justificarea acestor operațiuni și relația acestora cu apărarea națională nefiind teoretizate mult timp. Doar la sfârșitul anilor 90 natura în schimbarea apărării și a securității a devenit un subiect de dezbarere. Noile amenințări transnaționale, precum terorismul, răspândirea armelor de distrugere în masă, crima organizată trebuiau să fie abordate prin printr-o strategie globală, acestor amenințări asimetrice neputându-li-se răspunde prin metode militare tradiționale.410 Se apreciază că paradigma realistă, întrucât nu scotea în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securitatea pentru diverși oameni; cine decide cine sau ce trebuie securizat; care sunt riscurile și amenințările care trebuie securizate; care sunt sursele acestor riscuri și amenințări?659 5.1.4. Justificarea promovării unor norme globale de la dreptul internațional la dreptul transnațional Dintr-o perspectivă normativă, conceptul securității umane servește la evidențierea importanței regulilor internaționale. Securitatea umană reprezintă un motiv în plus pentru promovarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, a Cartei ONU, Convenției de la Geneva, Tratatul de la Ottawa și sporirea rolului Tribunalul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a statului și formarea unei comunități extinse, mai largi, inclusive. Extinderea democrației trebuie înțeleasă și ca extinderea drepturilor politice și personale cererea pentru autonomie, auto-organizare și control asupra vieții, prin extinderea sferei cetățeniei active. Se încurajează noi forme ale cetățeniei transnaționale și a mobilizării sociale. Relația tensionată dintre securitatea stato-centrică și securitatea umană, pe care am relevat-o în capitolul anterior, indică faptul că moralitatea se reîntoarce în studiul și practica relațiilor internaționale. Optimismul este fundamentat pe credința că statul-națiune, care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Rece a permis 'internalizarea' relațiilor internaționale, prin participarea cetățenilor și a grupurilor de cetățeni la nivel internațional, ceea ce înainte era permis doar guvernelor.680 Se pare că în ultimii ani domeniul internațional s-a transformat într-un spațiu al valorilor transnaționale și al actorilor transnaționali capabili de a influența și de a depăși interesele înguste și egoiste ale elitelor naționale. Analiștii societății civile globale aduc argumente că noua agendă internațională, care cuprinde aspecte normative și etice, demonstrează influența din ce în ce mai scăzută a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relațiilor internaționale, prin participarea cetățenilor și a grupurilor de cetățeni la nivel internațional, ceea ce înainte era permis doar guvernelor.680 Se pare că în ultimii ani domeniul internațional s-a transformat într-un spațiu al valorilor transnaționale și al actorilor transnaționali capabili de a influența și de a depăși interesele înguste și egoiste ale elitelor naționale. Analiștii societății civile globale aduc argumente că noua agendă internațională, care cuprinde aspecte normative și etice, demonstrează influența din ce în ce mai scăzută a statului suveran preocupat de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]