2,711 matches
-
de amatorism” s-a afirmat pe deplin justificat, având în vedere numeroasele cazuri de eșec ale părinților în formarea personalității și educația propriilor copii. Familia este necesară pentru că personalitatea copilului nu se naște, ci trebuie formată. Iar formarea cere multă trudă, migală, sacrificii, dar și dragoste. Familia funcționează între următorii poli: tatăl (principiul autorității), mama (principiul afectivității) și frații și surorile (principiul colaborării, dar și al rivalității). Familia influențează nu numai formarea personalității sub diversitatea aspectelor sale, dar - sub formă sporadică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
azi, întinse rânduri, Puse strâmb și cap la cap Și proptite cu proțap. Dar zburau cu fiecare Vânt mai tare, Case, garduri și pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea din nou și iar Truda muncii în zadar. Ca să scoli din clătinare Iarăși doagele-n picioare Și din nou să le anini Cu te miri ce rădăcini. Năzdrăvan, cum altul nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
văzut-o. În ce privește Institutul Pedagogic 166 n-am scris Încă nimic. Speram și acolo, să le vorbesc Întâi, să vedem cine-i Doamna Iordache și ce ar putea face. Mulțumesc mult și pentru informațiile ce mi-ați dat și pentru truda ce ați luat, să vorbiți cu persoanele respective. Când am vorbit cu d-na Ungureanu, ea primise scrisoarea Dvoastră. Era la curent cu toate. Eu n-am avut multe a-i spune (...). Vă doresc Încă o dată un an bun cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dar cu ofuri mai multe. Vă doresc sănătate și bucurii, Prof. Miron Gr. 5 București, 29.XI.1994 Stimate Domnule Dimitriu, Am primit și a doua scrisoare a Dv. cu articolul Ilașcu. Vă mulțumesc mult pentru grija ce aveți și pentru truda expedierii. Trimit acum 4 articole. Aș dori să fie toate publicate, dacă este posibil. Trimit și o fotografie. Are dimensiunile mai mari decât cele cerute de Dv. N-am avut alta la Îndemână. În ce privește manuscrisele, să mai vedem ce vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comitetului de Cultură din jud. Suceava și-i va ridica interesul țării. Vă rog răspundeți-mi ce ați făcut. Cu aleasă stimă, Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 5 24 ianuarie 1973, București Mult Stimate Domnule Dimitriu, Vă mulțumesc pentru toată truda ce ați binevoit a pune Întru sprijinirea ofertei mele pe lângă tov. Vice, prof. Mureșeanu. Până În prezent, Însă, nu am primit nici un răspuns. Pe mine Însă mă presează nevoia de a vinde grabnic tablourile deoarece am făcut niște transformări costisitoare la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de pruncul ei din pântec, dacă și eu m-am decis să renunț la viața ușor privilegiată a scriitorului român, dacă și eu am luat hotărârea să fug (căci ăsta-i termenul consacrat), eu, cel legat de spiritualitatea românească prin truda mea de zi cu zi asupra cuvântului ce exprimă adevărul, e semn că ceva nu merge deloc bine în România. E ca și cum rotițele acelea mici și aparent neînsemnate dintr-un ceasornic uriaș, încetul cu încetul, își părăsesc locul. Într-o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Un grup de șoferi din RFG, [martie] 1984, difuzată la 8 aprilie 1984 Stimați domni de la postul de radio Europa Liberă, în ultima perioadă, tot mai mulți români caută să-și părăsească țara, lăsându-și toată agoniseala dobândită cu atâta trudă, lăsându-și familiile, părinții, copiii, rude și prieteni, lăsând tot ce le-a fost drag de o viață întreagă. Și toate acestea din cauza politicii și a tracasărilor din regimul comunist. Printre cei oropsiți și nevoiți a părăsi țara suntem și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trebuia demolată și într-o zi a început demolarea. Întâmplarea a făcut ca tocmai atunci să fiu și eu acolo. N-am să pot uita câte zile voi mai trăi jalea și durerea celor care și-au văzut distrusă toată truda și agoniseala unei vieți întregi. Cred că nici cutremurul n-a adus mai multă jale. Pe lângă case, au fost distruse atâtea grădini cu pomi fructiferi, viță-de vie. Unul din frații mei n-a putut suporta când a văzut cum i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate câte s-au realizat, atunci când erau în fruntea statului, au fost opera poporului. Un arhitect din București, [septembrie] 1984, difuzată la 16 octombrie 1984 Stimate domnule Munteanu, în speranța că vă va ajunge și scrisoarea mea, trimisă cu multă trudă, aș dori să-i acordați un loc în programul Actualitatea românească, pe care-l apreciez în mod deosebit, îngăduindu mi să adaug și alte amănunte față de cele spuse de dumneavoastră și de alții. Acestea privesc nenorocirile care s-au abătut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oficial, de la „marile Înfăptuiri” și de la marile visuri „angajate” ale maselor angajate. Agresaserăm, trebuia să recunoaștem, nu doar canonul pionierilor și al forțelor armate. Încheierea dădacei de la Luceafărul nu era decât prologul-avertisment a ceea ce avea să se Întâmple: „E o trudă, o efervescență care trebuie salutată nu pe la răspântii, ci chemată cu sentiment la realitate”. Într-adevăr, MRP, vinovatul răzvrătirii de la „răspântii”, fusese chemat la realitate: suplimentul Povestea vorbii suprimat. * Pe poetul iconoclast care ne lansase În apele tulburi ale vremii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
uluise, nu o dată. Putea fi, parcă, simultan, În mai multe locuri, la o expoziție, un concert, o onomastică, dovedindu-se, invariabil, În fiecare dintre aceste Împrejurări, un avid, deplin cunoscător și consumator al evenimentului. Și, de necrezut, continua, când oare, truda scrisului la roman, la recenzii, la eseuri. Devora cărțile abia apărute la București și Timișoara, și Paris, dar și cele de demult și de oriunde. O falstaffiană ardoare a ingurgitării: texte, mâncăruri, vinuri, teatru, balet, călătorii, filme, agape, fără a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Sau la Mogoșoaia, la o masă vecină, hipnotizând prin fonetica monologului magic o parteneră tânără, cu un chip de superbă madonă bizantină, coama ridicată Într-o coroană neagră și chipul alb, marmorat, și neverosimile mâini mari, noduroase, arse parcă de trudă și leșie. „Să nu spui da. Să nu spui niciodată da. Da este primejdios. Să nu spui da”, șoptea Poetul, În pauza discursului său interminabil și irezistibil, Întinzându-și printre sticlele fraterne chipul Încă frumos și frenetic spre prada efemeră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fusesem invitat avusese loc În apartamentul său), un conchistador de cursă lungă și obscură, În subterane cețoase și cu un infailibil sens al colegialității, al solidarității cu cei pe care Îi considera „adevărați” Între truditorii cuvântului - chiar acesta era sensul, „trudă”, pe care Îl atribuia, apăsat, muncii literare. Era el Însuși un acerb, nu doar inspirat, salahor al scrisului, deloc grăbit să-și publice noi cărți În vremuri de restriște, fără să bănuiască Încă În acel timp că nici chiar după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mii. - Cât ai spus? - Peste cincizeci de mii, cred. - Cincizeci de mii? Ce-i aia, peste cincizeci de mii? - Păi, salariul de inginer pe vreo doi ani. - Aha... Asta-i nimic, chiar nimic! Munca noastră e grea, domnule, știi asta. Truda noastră nu poate fi plătită. Încordare lungă, trudă de fiecare clipă, cum știi. Nu-i nici o pagubă dacă le luăm milionul, ne plătim zilele cu sânge. Se spunea că Bănulescu ar avea o datorie de vreo cinci sute de mii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cred. - Cincizeci de mii? Ce-i aia, peste cincizeci de mii? - Păi, salariul de inginer pe vreo doi ani. - Aha... Asta-i nimic, chiar nimic! Munca noastră e grea, domnule, știi asta. Truda noastră nu poate fi plătită. Încordare lungă, trudă de fiecare clipă, cum știi. Nu-i nici o pagubă dacă le luăm milionul, ne plătim zilele cu sânge. Se spunea că Bănulescu ar avea o datorie de vreo cinci sute de mii de lei! Sumă măreață, scandaloasă, nu doar din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
față de riscurile excesive ale „curajului”, n-a ezitat să-și afirme, totuși, apoi, și să reitereze, public, punctul de vedere schimbat, pentru că așa dicta adevărul, pur și simplu. Niciodată chiar pur și chiar simplu, totuși: adevărul descoperit treptat și cu trudă, prin documente și lecturi și „autentificat” abia după aceea printr-o angajare personalizată, cu convingerea că slujindu-l, slujește interesele și demnitatea colectivității din care făcea parte. La peste 10 ani de la publicarea În 22 a eseului Felix Culpa, mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
află pe un perete... Un zid al plângerii, fără precisă localizare, după ce s-au prăbușit toate zidurile de sprijin? Izgonit din paradisul certitudinilor, cel ce vrea să Înțeleagă rostul său și al lumii se vede condamnat să-și câștige, prin truda fiecărei clipe, amarul cel de toate zilele al Întrebării. Pribeagul este, nu o dată, și un prigonit, rătăcitorul se descoperă un rătăcit În deșertul făgăduințelor amânate. Nu doar că nu mai știe unde se află, ci simte, și anume „de departe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mediatic” din jurul Marelui Premiu, un soi de asalt canibalic de oarbă devorare a bietei celebrități. La câteva luni după eveniment, cuplul abia Își revenea, cu greutate, din cataclism. Nu doar „munca obosește”, cum spunea Pavese, ci și gloria, nu doar truda creației, cu deosebire năruitoare, ci și gloria ei, fie și Într-o vreme care pare să fi anulat Însăși noțiunea de posteritate, instaurând absoluta supremație a efemerității, a succesului imediat, a spectacolului rapid și perisabil. * Într-o suavă seară de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cue, să ne supuneți la cele mai mari umilințe... în circular din 20 Ianuarie 1938, în urma valului de calomnii care sau aruncat asupra Mișcării, Căpitanul spune: „Mișcarea Legionară nu va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai puține, adunate cu trudă, gospodărie și economie. Va lua însă pogoanele și averile acumulate în mod necinstit prin defraudarea banului public... După un șir neîntrerupt de lupte, calomnii, închisori, lovituri și umilințe, într-o țară cu moravuri politice bizantine și cu metode de represiune
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu cum trebuie, necunoscând valorile reale, relațiile umane, categoriile sociale etc. despre măturătorii de stradă. Atunci, tata, cu tact și judecată profund morală ne-a spus că oricare om, care muncește cinstit și își câștigă pâinea lui și familiei, cu trudă și în condiții grele trebuie să fie respectat și prețuit ca oricare om din societate chiar dacă exercită altă activitate, considerată inferioară, pentru că în întregul ei, societatea poate funcționa prin contribuția de muncă a fiecăruia în parte. De pe poziția de profesor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fi incantații; omofonia, cultivată cu predilecție în multe dintre versurile de mai târziu, intervine de pe acum, mobilizând nenumărate resurse combinatorii. Simpleroze (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor) atrage atenția asupra unui poet pentru care liricul este funcție ludică, practica jocului și truda asupra cuvântului fiind însăși esența poeziei. „Ipostaza aproape unică a eului - atât cât acesta mai este încă prezent - e aceea a funambulului și saltimbancului, evoluând spectaculos spre o temporalitate ideală” (Ion Pop). Și în cărțile următoare jocul rămâne mecanismul de
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând și publicând cimilituri, influențat de lectura unui studiu al lui Moses Gaster, Literatura populară română, și ulterior, vreme de paisprezece ani, a adunat, cu multă trudă și cheltuială, din publicații vechi și contemporane, unele greu accesibile, prin anchete personale și cu concursul folcloriștilor Iuliu A. Zanne, G. Popescu, S. Fl. Marian, Vasile Sala, Pericle Papahagi, M. T. Adameșteanu, N. Mateescu, I. T. Popovici, Mihail Lupescu, Al.
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
asta de templu / Puternic vai, iat-a bătut / Și ceasul plecării, ca moartea / De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
în ficțiune, dar este beneficiarul unor stări de grație, când poate percepe tainele firii. În ciclul intitulat Fântâni, își omagiază modelele - Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat -, dedicându-le ingenioase poeme în spiritul și stilul fiecăruia. O îndelungată trudă poetică a necesitat și traducerea întregii creații în versuri a lui Charles Baudelaire (publicată în 1991). Împreună cu Șt. Crudu a mai semnat versiuni din teatrul lui Ludovico Ariosto. SCRIERI: Încrustări pe-un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada lui iar de aici să fie iar al stăpânului ce au fost mai demult" (art. 13). Pravila, se pare, spune Rosetti, păstra obiceiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]