17,002 matches
-
păduri, fiind alcătuiți mai mult din roci marine care pe țărm uneori dispar abrupt în valurile înspumate ale Mediteranei scăldate-n razele astrului dogoritor al zilei. Destul de frecvent pe aceste "piramide" montane se ridică ruinele cetăților romane cu zidurile și turnurile lor semețe. Un alt ornament natural ce domină zona de sud a Italiei îl constituie palmierii toaletați cu fantezie de localnici, dând grădinilor și parcurilor o anume atracție, impresionând prin impozanța lor. În același timp balcoanele vilelor și ale blocurilor
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
îmbrăcată ca o vrăjitoare din filmele americane și pe sub rochie se cunoștea că este gravidă. O privi cu oarecare tristețe și dădu să o mângâie pe umăr, fiindcă pe cap nu se putea, deoarece era acoperită cu un fel de turn conic. Incerta ființă se feri destul de înspăimântată și-i opri impulsul: - Nu, nu mă atinge, eu nu am puterea bunului duce și îmi pierd sufletul dacă... - Nu te teme, răspunse Silvia și coborî de pe masă gemând, din nou, de durere
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pădurilor! Acum! Urmați-mă! Micuța contesă, bătu, foarte încântată, din palme și porni țopăind după mohorâtul personaj, iar Silvia, fiara deci, complet indiferentă, gândi că nu i se mai pot întâmpla lucruri cu mult mai rele. Urcară pe scări, către turn. Omul acela deschise o ușă și îngenunche cuprins de o suspectă teamă. Doamnele intrară în camera întunecoasă și umedă. Undeva în fundul ei, așezată pe un fel de jilț, probabil cioplit cu barda, văzu o ființă foarte asemănătoare cu personajul Jaba
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
pe ducesă. Nici aceasta prea mirată de ce i se întâmplă. Pe lângă ea trecu în goană micuța contesă zbierând: Au venit dujmaniiiii, au venit unguriii, fugiți, fugiiiți! Silvia dădu ascultare îndemnului fără să stea prea mult pe gânduri. Ajunse repede în turn și privi de jur împrejur. Totul ardea... Abia cum își dădu seama că ar fi timpul să leșine. Ceea ce și făcu, suspinând ușurată... *** Domnul Schwartz intră pe porțile domeniului și trase mașina pe peron. Valetul, înștiințat din timp, deschise portiera
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cheile și duse automobilul în garaj. Domnul aruncă o privire de jur împrejur și se declară mulțumit. Mâna de specialist, dar și de profund cunoscător al epocii castelelor medievale, a doamnei deci, se cunoștea peste tot. Încântat, se urcă în turn ca să panorameze peste toată priveliștea. Ajuns sus, cu un pahar de șampanie în mână, privi de jur împrejur. Era uimit și fericit. Pentru o clipă se întrebă unde ar putea fi Silvia, de ce nu-l întâmpinase, dar găsi imediat răspunsul
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
fi Silvia, de ce nu-l întâmpinase, dar găsi imediat răspunsul. Probabil se pregătea pentru recepția care avea să înceapă peste un ceas și cum sunt femeile... Simți însă un miros de canal destupat și chiar se miră de unde așa ceva în turn, la o înălțime de peste douăzeci de metri, când, în spate, auzi și un geamăt. Se întoarse! În fața lui stătea un zombi cu figura dragei sale soții. Avea privirea pierdută, era ciufulită, acoperită cu tot felul de zdrențe, murdară și, aparent
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mandat al președintelui Johannis, sistemul cripto-mafiot (SCM) aplică, tot mai vizibil, măsura la care mă așteptam. De fapt, e o reluare. Același lucru s-a petrecut și, în 1996, la preluarea mandatului de către Emil Constantinescu. Închiderea președintelui, din afara FSN, în turnul de fildeș. La vedere, în mass media apare consensul, chiar laude la adresa noului președinte, lingușeli din partea prim ministrului-plagiator... prin spate, însă, i se înfig atipicului președinte, fără încetare, cuțite. Prin agenții de influență. Mai mult sau mai puțin subterani. Circuli
TABLETA DE WEEKEND (114): OPERAŢIUNEA MAREA IZOLARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350869_a_352198]
-
barează drumul de acces, turnul-locuință, parțial construcțiile de pe platou și s-au efectuat sondaje pe terasele din afara cetății. În următoarele campanii arheologice (1965-1967, 1982-1983), coordonate de Hadrian Daicoviciu, au fost investigate ambele valuri de pământ ale cetății, s-a dezvelit turnul de la intrare și cea mai mare parte a zidului de incintă. Amintim și depozitul de obiecte din fier descoperite întâmplător la poalele dealului cetății, în 1988, preluate de Muzeul din Alba Iulia. Apoi, „după revoluție, aceasta a fost năpădită de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
este drept; se merge înainte cu aceeași lățime. Aici am găsit un turn-locuință unde stătea comandantul și un zid de incintă. Mai departe nu era nimic. Dar era de neexplicat ce căuta acolo o bucată de zid care pornește de la turn și se oprește aiurea. Și atunci am făcut o prostie arheologică: am mers cu săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
săpătura cât s-a văzut cu ochii. Iar intuiția mea a funcționat fără greș și am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
50 m în exterior și 6,04 x 6,04 m în interior), pentru ridicarea lui fiind în prealabil săpat în stâncă și nivelată o mică terasă[6]. Cu zidul din cărămidă, ridicat peste cel din piatră, se estimează că turnul avea în jur de 4,5 - 5 m înălțime. Zidul de incintă al cetății, din blocuri de calcar, înconjoară zona superioară a dealului, având un plan neregulat, urmând practic configurația terenului. El pornește de la turnul-locuință spre nord-vest și spre est
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
reedificării în grabă a cetății, pentru al doilea război cu romanii. Trebuie amintită existența, pe blocurile din calcar ale zidului, a unor siluete de animale incizate, a căror semnificație este incertă. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, de unul amintind mai sus. Ele se aflau în apropierea drumului de acces care urcă dinspre șaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
incertă. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, de unul amintind mai sus. Ele se aflau în apropierea drumului de acces care urcă dinspre șaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă al cetătii. O altă intrare se afla în zona de nord-est, printr-o deschizătură în zid la care ducea probabil o scară de lemn. Această intrare secundară a funcționat doar
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cetate, avem o platformă tăiată în stâncă, de formă patrulateră, cu dimensiunile de 8 x 11 m, ce se înalță cu 3,50 m deasupra perimetrului cetății. Pe ea era postat un imobil cu etaj, care juca și rolul de turn de veghe. Fiind o zona cu precipitatii abundente, dacii au prevăzut un canal de drenaj din calcar, prin care apa era evacuată din cetate, trecând pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuință, traversând apoi zidul de incintă. Terasele, dispuse în jurul fortificației
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
se îngustează, gâtuirea se face chiar la Costești, mai sus de sat. Acolo dacii au ridicat două cetăți, una la Costești, alta la Blidaru, aceasta din urmă fiind formidabilă din punct de vedere militar. Iar până la Sarmizegetusa sunt mai multe turnuri de pază. Pe drum, în stânga, se afla o altă cetate care trebuia cucerită, pentru că o asemenea fortificație nu putea fi lăsată să funcționeze în spatele liniilor romane. Traian era militar de carieră și un bun strateg. Iată de ce au durat patru
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu și alții. Sfințirea a avut loc la data de 15 martie anul 1839. Turnul clopotniței datează din anul 1879. Între anii 1904 și 1907, a fost reconstruită și mărită actuala biserică, prin grija preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion și Procopie Dumitrescu. Proiectul edificiului aparține arhitectului Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
BĂTRÂN ( Ridicându-se de la masă.). Logofete Neacșu ce deslușești politica cu firea Ce zici de hotărârea mea cu monăstirea? Vreau ca biserica de tata începută Să fie mare și avută! O monăstire să fie cum nu s-a mai zidit. Turnul ei să fie, la temelie, de apă lovit, Acolo să am o chilie, Altar de rugă în restriște să-mi fie. LOGOFĂTUL NEACȘU Prepun că-i bună, dar m-ați luat c-am negrijit, Nu am avut prea mult timp
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
religioasă - Corul TENEBRAE -, subtitrat „Rahmaninov și tradiția Rusă Corală”. Catedrala construită între anii 1930 și 1935 este impresionantă. Poziționată în inima campusului vestic al universității, măsoară 291 feet lungime, 63 feet lățime și 73 feet înălțime, neținând cont de înălțimea turnului. Este un exemplu de arhitectură neogotică în stil englezesc, caracterizată prin arcuri mari, bolți nervurate și contraforturi care permit crearea unor spații mari și deschise, neîntrerupte de coloane pentru susținere. A fost construită din piatră vulcanică, cunoscută ca piatră albastră
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
cunoscută mie, următoarele slove: ”Domnului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru prețioasa colaborare la alcătuirea acestei cărți. Bartolomeu. August 2002”. Își poate dori un scrib mai mult decât atât? După cum am mărturisit, versificând, demult, în 1998, o doxologie din Pilde: Puternic turn e Numele divin, Spre care drepții și-nțelepții vin. Primește-ne, sub ziduri, și pe noi, Căutătorii vremii de apoi, Pe noi, robiți celestelor comori, Ai slovei fantomatici slujitori ; Primește-ne, să ne adăpostim, S-agonizăm, noi, bieții sopherim** , Sub
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Și această spaimă ancestrală, s-a transmis parcă din generație în generație, ca o genă subversivă care ne însoțește fără voia noastră și astăzi. Bine de știut, măcar de acum înainte. De câtva timp lumea vorbește din ce în ce mai mult că prăbușirea turnurilor WTC , ar fi una cu cântec. Că ar fi fost pusă la cale din umbră de exact cine nu te aștepți. Că în acestea, în ziua fatală de 11 septembrie, nici un funcționar evreu nu se afla la lucru în firmele
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Istoria, o clipită. Lupta, o respirație. Mircea Vulcănescu - scriitorul a patru volume de opere? Da. Un om care și-a făcut datoria? Desigur. Dar, mai presus de toate, cavalerul unei mari tăceri. Care este pe rod. Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Viața, opera
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
culoarea zăpezii. Ochii, însă nu respectau culoarea albă predominantă a bătrânului. Aceștia erau verzi, la fel ca și inelul de pe degetul mijlociu, care arăta ca un mic dragon încolăcit pe degetul bătrânului. Acesta înaintă pe platformă, îndreptându-se spre un turn de veghe dintr-un colț al cetății. Ajunse în fața ușii de lemn, iar inelul de pe mână începu să strălucească. Încet, ușa se deschise iar bătrânul intră în turn. Apoi ușa se închise la fel de încet. Soldații au rămas uimiți. -Cine e
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
încolăcit pe degetul bătrânului. Acesta înaintă pe platformă, îndreptându-se spre un turn de veghe dintr-un colț al cetății. Ajunse în fața ușii de lemn, iar inelul de pe mână începu să strălucească. Încet, ușa se deschise iar bătrânul intră în turn. Apoi ușa se închise la fel de încet. Soldații au rămas uimiți. -Cine e acela? întrebă unul mai nou. -Chiar nu știi?! îi răspunse altul. -În satul din care vin eu nu s-a văzut și nici nu s-a auzit de
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
inelul acela pe care îl poartă a fost transmis din generație în generație de la Merlin încoace! Dar acestea sunt numai zvonuri. -Înapoi la posturile voastre! Trebuie să apărăm cetatea! tună o voce. Cel Înțelept urcă scările în spirală până în vârful turnului. Acolo găsi un bărbat tânăr, de douăzeci și trei de ani, brunet și cu ochii albaștri. Acest bărbat scurta zarea cu privirea, țănându-și mâna deasupra ochilor. -Ceva vești noi, prințe? îl întrebă Cel Înțelept pe acel om. -Da. Din păcate
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]