3,448 matches
-
sînt o grămada! telefonu' tău e-nainte, păi noi sîntem pe la Scînteia, pentru că mie așa mi-a spus cucoana, care s-o uitat pe programu' de mîine, nu, că viu cu Mirabela Zorilă, bine, pa! prostalău'! nu, că s-o udat la picioare, s-o descălțat și nu poate să stea așa în mașină, îi îngheață picioarele! tu-ți dai seama! că i-am pus într-o seară costumu' ca să meargă la o reuniune și i-am arătat ca la proști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autocopierii, în mulaj topografic "cea mai lungă tribună ondulată din lume" încă în călătoria a XI-a, Toplița la mediul sanogen toponimia, "Mîndru Oil Station", cariera Stînceni, biserica restricție de viteză, domuri de piatră, Marele Canion în brazi, pielea apei udă clăbucete, țuguie pe șir de unghiuri obtuze, km 203 resturi de grădină aprinse, focul viu, ritualul ~ , cf. alămor, etnografie, razant ies fețe de munte, obrajii năpădiți de brazi Hölderlin, dichterisch wohnt der Mensch auf dieser Erde minimul antropic, fîșia cicatrizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
uitare dăinuiești, te sustragi ei în prezent, reniș/rîniș, mă umplu pînă mă trec, brazii visceral, km 199 de la Brașov, Ciobotani haltă "Romaqua Stînceni", Toplița frumoasă țară, singura care poate fi, oriunde e inima României în sufletul ei! bazin de udat bușteni Gălăuțaș, "Alcatraz" barul, km 176+2 Elveția îmi amintește de România, deși Elveția n-o știu, al nostru-i Ardealul! ex occidente lex, ex oriente lux, Subcetate Mureș, bordură etnică pe Ditrău, catedrala deznaționalizare stil Sécession, șoim după șoim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fie gata când vine acasă, copiii să-i fie spălați și hrăniți fară ajutorul lui. El este tatăl, cel care lasă sămânța să crească în gradina ei, și consideră că nu trebuie să sape sau să plivească, eventual doar să ude din când în când, dar vrea să se bucure din plin de rod. Iubirea poate muri dacă nu o menținem vie. Multe femei lasă garda jos după un timp de conviețuire, în favoarea confortului. Consideră că nu mai este nevoie să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
trăiți și nu că supraviețuiți într-o lume “nebună” . Vă iubesc, deoarece sunteți femei ca și mine. Știu că suntem ca niște flori care bucură ochii întregii lumi, iar prin această carte doresc să ne trezim la realitate, să ne udăm și singure la rădăcină dacă ceilalți uită să o facă. Și, dacă vor fi unii care vor arunca nisip pe noi cu scopul de a ne acoperi frumusețea și gingășia înăscută, din cauza invidiei și a mitocăniei, să facem tot ce
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
demn de a fi modelat și pe plan autohton, a relevat fără niciun dubiu că "patriotismul sovietic este un patriotism de tip superior" (p. 10). Și asta deoarece în patriotismul socialist se contopesc iubirea de țară - "dragostea [...] față de pământul natal udat de sîngele atîtor generații" - și devotamentul oamenilor muncii față de noua orânduire socială a patriei pe care o simt acum a lor (ibidem). Patriotismul este o forță motrice spirituală care, cuplată la motorul forțelor materiale, propulsează înainte societatea românească. Însă pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
grădinile nu erau suspendate, ci dispuse în 4 terase, ce se ridicau până la 77 metri. Pe terase erau plantați arbori rari, unii foarte înalți, chiar de 24 m. Sub această scară erau încăperile de locuit pentru familia regală. Grădinile erau udate cu pompe cilindrice (secret nedescoperit încă). Una din coloane avea mașini hidraulice care pompau apa din fluviul Eufrat, fără ca cineva din exterior să vadă ceva. În grădini erau plante rare și arbori fructiferi. Multe au fost distruse în timpul ocupației Babilonului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Universitatea „Fr. Schiller” din Jena, R.D. Germană, am mers adesea cu studenții nemți prin țară. Eram mândru de starea agriculturii din România. În vara anului 1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1946 am cultivat în mica grădină de lângă casă roșii și castraveți. Eu cu fratele meu udam în fiecare zi plantele și le îngrijeam. Aduceam zeci de căldări de apă de la fântână, pe care le puneam într-un butoi iar seara udam plantele. S-a făcut o producție impresionantă de roșii și castraveți. Produsele noastre erau vândute la Ghimeș -Palanca. A închiriat tata o cameră și a făcut acolo un chioșc în care sora mai mare, Elisabeta (Veta) vindea la un preț
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cît noi ne mai frăsuiam pe acolo, nucușoara se transformă cît ai clipi într-un uriaș balaur. Stropi mari, generoși, deschid concertul ploii. Apoi se dezlănțuie stropitoarea cerului și abia atunci mă uit la fecioare. Iile de bumbac s-au udat și au luat culoarea pielii. Ce superb spectacol! Rămîn holbat și uit să închid gura. Mă lăcomesc să le văd pe toate. Apoi îmi dau seama, îmi fac cruce cu limba în gură și rostesc în gînd: Iartă-mă, Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Pe puțin 45 kg. Pariez. Uitați-vă ce bot are! se grozăvește Victor. Ca prin minune apar grănicerii. Ce balaur ați prins! Tov. Colonel nu răspunde. O să răspundă el. Dar noi nu putem... Mergem la pichet și confiscăm peștele. Sîntem uzi, trebuie să fugim acasă la Ghireni. Nu ne putem înțelege? Profesorul nu mai impresiona. Era murat ca un șoarece și nici aplombul acela, caracteristic lui, nu mai era prezent. Ne bagă la pușcărie, dom' profesor. Nu știm, este periculos. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la japonezi și am adaptat cum am putut și eu. Sînt revoltat pur și simplu. Și noi, noi, românii nu vedem nimic pe unde trecem? Noi n-avem ghivece ieftine din plastic și pămînt cît cuprind ochii? Noi nu putem uda, corecta, exporta? Am în fața mea un miliardar în dolari și lui nu-i plac banii, îi plac plantele sale, vorbește de ele cu duioșie, cu suflet. Îi place verdele, iubește culoarea verde. Mă sufoc gîndindu-mă la noi. Caut o explicație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Asta a făcut-o pe soție să se oprească și să încerce să mă calmeze. Chiar a reușit s-o facă, dar deodată ne-am dat seama că Mașenka nu era în casă. Mașenka, țipă soția, după care leșină! O ud cu apă țipînd și eu într-una: Mașenka, Mașenkaaa! Nebun, nu mai sînt stăpîn pe mine. Deschid ușa și uraganul o izbește de perete, rupînd-o. Cad și eu sub un val de apă. De acolo, o văd pe Mașenka sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe spatele căruia scria "sex". De obicei, el purta un maiou vechi, înnegrit de vreme și sudoare. Soția lui îl spăla seara și Pedro îl îmbrăca dimineața. Uneori, îl spăla și el în cursul zilei și îl îmbrăca ud. Pentru că ud de sudoare era mai tot timpul cît muncea la un mare hotel, unde era angajat. Lucra cît îi ziua de lungă la întreținerea grădinii hotelului, a piscinei, dar nu se băga la dus bagaje. Pentru bagaje erau alți tipi, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînt. Mulțumesc doctorului Păruș. Deschid robinetul de apă. Fîss, fîs, apoi tace. Alerg jos, deschid capacul de la tancul cu apă. Gol, gol, ca o sticlă din containerul de gunoi. Ce s-a întîmplat?! Toți își dau cu părerea. Rafael a udat grădina din rezervorul cu apă. Strîng din dinți. Avem apă minerală. Merge, dacă n-ai încotro. Merg la garaj. Constat că n-am luat cheile care trebuie. Un retur scurt și aleg ce-mi trebuie. Sucesc cheia și se aude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
O fumăraie groasă acoperă motoreta. Apoi pornește... înapoi. Carlos a paralizat. Camionul izbește motoreta, apoi accelerează și se urcă pe ea și o face tablă laminată. Carlos pune mîna la inimă și se lasă moale, întinzîndu-se pe cimentul terasei. Este udat pe față și deschide ochii. Ar vrea să fi visat. Între timp, vine poliția. Camionul a oprit în poziția călare pe motoretă. Sînteți asigurat?, întreabă polițistul. Încă nu-i înscrisă, răspunde moale Carlos. Îmi pare rău. Am scăpat rabla... bîiguie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jurămintele și-au jucat eternul rol al despărțirii. La 14 ani Ioana a adus-o pe lume pe Isabel, același nume pe care îl purta mama lui señor Arencibio Pedrozo Fernandez de la Luna. În tot acest timp au urmat scrisori udate de lacrimi, părăsirea familiei cu cei patru copii ai lui de la Luna și, în sfîrșit, revenirea la Brăila a tatălui Isabelei. Măsliniul tată a prezentat planurile sale de viitor și a plecat, lăsînd Ioanei sarcina de a duce la bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de februarie risipește generos ceva mai mult de 30 de grade celsius. Trecem tunelul care leagă vechiul oraș Havana de un drum spre est, paralel cu țărmul, care duce și la faimoasele "Playas del Este", aproape 30km de plajă splendidă, udată de o mare caldă tot timpul anului. În 1976 Havana a fost împărțită în două: de o parte orașul și împrejurimile sale și de altă parte, provincia Havana care se întinde pînă la podul Bacunayagua, chiar înainte de Matanzas. Plajele del
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
San Francisco, vechile antrepozite ale portului comercial din La Habana, o piațetă pietruită care scotea flăcări din pietrele încinse. Turiștii se mișcau anemic sub un soare în plină forță. Din sticle sorbeau prețiosul lichid, apa, și, cu economie, oamenii se udau pe față, pe cap, pe unde puteau. Umiditatea îți făcea trupul lipicios, dornic de un duș rece. Doi bătrînei, periculos de congestionați la față, s-au așezat la o masă. La umbră, dar fără nici cea mai mică adiere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Meșter era unul al lui Mafteucă (nu al poștașului). Mingile făcute de el rezista la bătaie vreo două - trei săptămâni. Mingea nu era mai mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta a lui Mafteucă uda mai întâi cârpele, le înfășura apoi în așa fel încât mingea să fie, cum spuneam, perfect rotundă, după care o țesea pe deasupra cu sfoară subțire de in înălbit. Cum spuneam, cu mingile era ăsta a lui Mafteucă. De reținut că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de viață umilitoare. Am ajuns să nu mai avem simțuri, idei, imaginație. Ne-am urâțit, ne-am înstrăinat cu totul de simplitatea polifonică a lumii, de pasiunea vieții depline. Nu mai avem puterea de a admira și de a lă uda cu o genuină evlavie splendoarea Creației, văzduhul, mările, pământul și oamenii. Suntem turmentați și sumbri. Abia dacă ne mai putem suporta. Există, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibilă? Da, cu condiția să ne dăm seama de gravitatea primejdiei. Cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
76, Rusia, și că "Moldova împreună cu Țara Românească, după poziția feluritelor lor condiții..., promit Țărilor ereditare cezaro-crăiești securitate față de atacurile inamice și fundamentarea puterii"77, constituiau argumente geo-politice foarte importante pentru Austria. La acestea se adaugă "caracterul conjuncturilor Mării Negre, care udă împreună cu Nistrul și Dunărea o mare parte a Moldovei"78, situații politice internaționale ce fac necesară ajungerea Imperiului habsburgic la această mare, pentru a echilibra situația de dominație a Rusiei. Acestor argumente li se adaugă cele de natură economică. "Aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de natură economică. "Aceste țări scrie Balș stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale Nistrul și Dunărea, și anume din punctul în care ele părăsesc Țările cezaro-crăiești până, inclusiv, la vărsarea lor în Marea Neagră... Mai mult! Ele sunt udate de atât de bogata Mare Neagră și posedă cele mai frumoase porturi la aceasta... Aceste provincii izolate până acum, cu o soartă comună tuturor țărilor aflate sub puterea asiatică, se grăbesc să devină curând orașe depozite ale comerțului tuturor statelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
importanță în sine și pustii, de către ruși, pune în stare de șoc îndepărtatele și puternicele puteri maritime care, de câțiva ani încoace, dădeau mult ajutor acestor ruși. Atât de mare, atât de stringent este în prezent caracterul conjuncturilor Mării Negre, care udă, împreună cu Nistrul și Dunărea, o mare parte a Moldovei. B. Abia reclamat echilibrul și securitatea națiunilor, că ele vor să aibă același drept asupra sorții acestei mări și aceeași parte din avantajele sale, care nu sunt de evaluat. Deja aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în prezent politica Europei și interesează atât de mult Polonia! Dunărea, care din orice început pentru condițiile și produsele naturale și prelucrate ale Statelor cezaro-crăiești oferă perspective atât de multe, de frumoase și de mari! Mai mult! L. Ele sunt udate de atât de bogata Mare Neagră și posedă cele mai frumoase porturi la aceasta. M. Cauzele și natura acționează necontenit. Aceste provincii izolate până acum, cu o soartă comună tuturor țărilor aflate sub puterea asiatică se grăbesc să devină curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]