3,024 matches
-
duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de umbrelă Stă țanțoșe-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de umbrelă Stă țanțoșe-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă. Mai în urmă poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de umbrelă Stă țanțoșe-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă. Mai în urmă poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vremii știința ocupa un loc foarte modest, iar literatură nu exista în afara tradiției orale vedice. Se spune că Siddhărtha a trăit în faimosul lux oriental. Toate hainele sale erau de mătase, se parfuma numai cu santal de Benares și o umbrelă era ținută deasupra lui zi și noapte pentru a-l proteja de căldura soarelui, de frunze sau ploaie. El însuși pretinde că avea trei palate, unul pentru vară, unul pentru iarnă și unul pentru anotimpul ploios. Era înconjurat de servitori
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A plouat șapte zile, vântul a bătut rece, Buddha a rămas în meditație. Dar în cea de-a șaptea zi, neobișnuita furtună încetă; Muchalinda își desfăcu inelele, se metamorfoză într-un tânăr ales și, cu mâinile împreunate la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Luați cinci oameni!”. „Dar suntem patru.” Și ne-a culcat Între porți, pe zeghe... Și ne cerea ca noi să aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
August Treboniu Laurian, fost director al Colegiului Sf. Sava; preda latina și româna de prin 1855. vreo petrecere, ci numai din spirit de împotrivire. Ploua cu găleata, iar noi, vreo 70-80 de elevi, am stat tot timpul în curte cu umbrelele deschise. În clasă n-au intrat decât trei elevi: Barbu Păltineanu, un evreu, Greif Frantz și un bursier al cărui nume l-am uitat. Maxim, când a intrat în clasă și a văzut camera goală, a înțeles. Dar liniștit a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afla vitrina Cloștii cu pui. O santinelă se plimba întotdeauna în coridorul de jos, pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza viscolului, santinela nu auzi căderea micilor bucăți de tencuială. Apoi deschise umbrela și lărgi gaura atât cât să poată trece corpul său. Acum bucățile cele mari din tavan cădeau în umbrelă și nu mai era nici un pericol ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe dinaintea ferestrelor acestei săli. Pantazescu începu operația când viscolul sufla mai tare: tăie tavanul și făcu o gaură atât de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza viscolului, santinela nu auzi căderea micilor bucăți de tencuială. Apoi deschise umbrela și lărgi gaura atât cât să poată trece corpul său. Acum bucățile cele mari din tavan cădeau în umbrelă și nu mai era nici un pericol ca să facă zgomot. Când deschizătura fu destul de mare ca să poată trece un om, Pantazescu trase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mare cât să poată intra o umbrelă închisă. Din cauza viscolului, santinela nu auzi căderea micilor bucăți de tencuială. Apoi deschise umbrela și lărgi gaura atât cât să poată trece corpul său. Acum bucățile cele mari din tavan cădeau în umbrelă și nu mai era nici un pericol ca să facă zgomot. Când deschizătura fu destul de mare ca să poată trece un om, Pantazescu trase umbrela sus, legă o frânghie de piciorul uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, scoborî în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și lărgi gaura atât cât să poată trece corpul său. Acum bucățile cele mari din tavan cădeau în umbrelă și nu mai era nici un pericol ca să facă zgomot. Când deschizătura fu destul de mare ca să poată trece un om, Pantazescu trase umbrela sus, legă o frânghie de piciorul uneia din mesele cele grele, apoi, fiind un tare gimnastic, scoborî în Muzău. După ce luă toate piesele Cloștii, se urcă din nou cu puterea brațelor, introduse piesele în ambii pantaloni, pe care îi legă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o daltă, un mic fierăstrău, un burghiu și un clește, a tăiat podeaua, pe un spațiu cât să treacă corpul unui om, apoi cu burghiul a făcut în tavan o gaură subțire atât cât să poată trece prin ea o umbrelă închisă. După ce umbrela a trecut toată dincolo, Pantazescu a deschis-o și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mic fierăstrău, un burghiu și un clește, a tăiat podeaua, pe un spațiu cât să treacă corpul unui om, apoi cu burghiul a făcut în tavan o gaură subțire atât cât să poată trece prin ea o umbrelă închisă. După ce umbrela a trecut toată dincolo, Pantazescu a deschis-o și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul ar fi atras
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o gaură subțire atât cât să poată trece prin ea o umbrelă închisă. După ce umbrela a trecut toată dincolo, Pantazescu a deschis-o și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul ar fi atras, firește, atențiunea sentinelei care făcea de pază pe galeria pe care dădeau ferestrele acelei camere. Pantazescu, pe lângă alte însușiri, avea și pe aceea de a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doar cinci minute de a i se da legătura, a auzit și ea aceeași știre. N-am mai putut să citesc. M-am dus să văd, la televizor, Sorrel și Fiul. În film, Fiul ține deschisă, pe timpul unei ploi, o umbrelă pentru Molly, băiețoaica devenită romancier. Gestul mi l-a amintit pe Corneliu, care umbla veșnic cu umbrela la el. îl văd, îl văd: mers greoi, de gînsac îndopat, aplecat în față, cu umbrela sub braț sau cu ea de mîner
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai putut să citesc. M-am dus să văd, la televizor, Sorrel și Fiul. În film, Fiul ține deschisă, pe timpul unei ploi, o umbrelă pentru Molly, băiețoaica devenită romancier. Gestul mi l-a amintit pe Corneliu, care umbla veșnic cu umbrela la el. îl văd, îl văd: mers greoi, de gînsac îndopat, aplecat în față, cu umbrela sub braț sau cu ea de mîner, ca pe baston, anticipînd pasul următor, cînd abătut, cînd surîzător... Vestea morții tragice a lui Corneliu Dima
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Fiul ține deschisă, pe timpul unei ploi, o umbrelă pentru Molly, băiețoaica devenită romancier. Gestul mi l-a amintit pe Corneliu, care umbla veșnic cu umbrela la el. îl văd, îl văd: mers greoi, de gînsac îndopat, aplecat în față, cu umbrela sub braț sau cu ea de mîner, ca pe baston, anticipînd pasul următor, cînd abătut, cînd surîzător... Vestea morții tragice a lui Corneliu Dima Drăgan m-a chinuit toată noaptea. Deși avea talentul de a intra în tot felul de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doi disidenți din exil: el a declarat că i s-a furnizat un stilou umplut cu otravă mortală, care nu lasă nicio urmă, dar care provoacă un stop cardiac două ore după consumare. Complotul nu a fost prea diferit de umbrela bulgărească, folosită la Londra pentru a ucide un scriitor bulgar exilat, în ziua aniversării nașterii lui Todor Jivkov; otrava era fără îndoială identică, furnizată de același KGB. Lumea liberă dorește să încurajeze chiar cel mai mic semn de independență în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
închisoare occidentală? În sfârșit, ce diferență există pentru mine aici și pentru sutele de mii de români care trăiesc în Occident între o Bulgarie supusă și o Românie relativ independentă? Una încearcă să asasineze disidenții săi din străinătate cu o umbrelă, ceilalți cu un stilou. Scumpul meu copil, mai sunt multe lucruri pe care nu ți le pot spune fără a-ți primejdui viața. Acesta este motivul pentru care am părăsit România. Din prima zi a șederii mele aici am încercat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
peste un deceniu, publicului american prima mea carte. La inițiativa sa, Partisan Review publicase, de altfel, În avanpremieră, două dintre povestiri, incluse, ulterior, Într-o elegantă antologie intitulată 60 Years of Great Fiction - În care m-am descoperit sub prestigioasa umbrelă a tradiției literare a revistei pe care o conducea, dar și alături de marii prozatori ai secolului XX, promovați În Statele Unite de William și colegii săi. Citind În 1992 cuvintele sale precise și semnificative pe coperta cărții mele de eseuri On
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îți mulțumesc mult, spuse Profesorul. Adevărul e că am întotdeauna rezerve aici pentru câteva zile, dar de data asta le-am neglijat. Inadmisibil! Așa se-ntâmplă întotdeauna. Cum slăbești vigilența, cum o încurci. O vorbă din bătrâni spune: Ia-ți umbrelă cât este încă soare afară. Cât adevăr există în ea! Erau tare înțelepți bătrânii, nimic de zis. Ha! Ha! Ha! — Și-acum că ați terminat de mâncat, aș vrea să-mi răspundeți și mie la niște întrebări. O să le iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pupăză, uscătorul mergea aproape în gol. De aceea au și bătut la ochi imediat. Mai bine ieșeam și-mi pierdeam vreo douăzeci de minute pe-afară. Continua să plouă mărunt. Parcă ploaia voia să-mi transmită un mesaj. Am deschis umbrela și am pornit fără țintă. În zona aceea liniștită am trecut pe lângă tot felul de magazine: frizerie, pâine, articole pentru surfing - ce căutau astea în Setagaya? -, tutungerie, patiserie, magazin de închiriat casete video, curățătorie. În vitrina curățătoriei era pus un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rămăseseră decât cele două cărți de credit și permisul de conducere. S-a făcut trei și jumătate, așa că m-am ridicat, mi-am plătit consumația și-am plecat. Ploaia se oprise cât am stat acolo și de aceea am lăsat umbrela la intrare. Semne bune! Era senin și eu mă simțeam cu inima ușoară. Nu mai aveam povara umbrelei. Îmi venea să mai merg undeva... într-un loc cu multă lume. M-am oprit în fața clădirii Sony, alăturându-mă o vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
m-am ridicat, mi-am plătit consumația și-am plecat. Ploaia se oprise cât am stat acolo și de aceea am lăsat umbrela la intrare. Semne bune! Era senin și eu mă simțeam cu inima ușoară. Nu mai aveam povara umbrelei. Îmi venea să mai merg undeva... într-un loc cu multă lume. M-am oprit în fața clădirii Sony, alăturându-mă o vreme grupului de turiști arabi care căscau ochii la monitorul uriaș. Am intrat apoi la metrou. Mi-am cumpărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Înțelegere a modului În care a fost efectuat un transfer de la un sistem politic la altul. Definiția unei instituții internaționale a fost lărgită astfel Încât să cuprindă toate tipurile de interacțiune la nivel internațional. Instituțiile internaționale au fost folosite ca o umbrelă ce ar acoperi o gamă Întreagă de structuri, organisme, adunări care Își desfășoară activitatea cu preponderență la nivel internațional. Pe baza cadrului teoretic neoinstituționalist, ne-am pus Întrebarea cum anume o instituție internațională poate să o influențeze pe una națională
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]