4,112 matches
-
la acea inflamație. Ochii lui Conțescu, și așa plângători, lăcrimau necontenit, în vreme ce obrazul umflat îi dădea aspectul bufon al unui prunc râzând. G. Călinescu - Cum mai este Conțescu? se informă și Gulimănescu. - Din ce în ce mai rău, în ciuda scăderii temperaturii. Aînceput să se umfle. Nici vorbă, are o boală gravă, ce n-a fost încă diagnosticată. Conțescu, simțind niște mâncărimi pe la buze, se scărpină cu unghiile, și astfel buzele, exacerbate, se umflară grotesc. Înfățișarea bolnavului era apocaliptică, și cum ședea astfel, cu capul monstruos
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se informă și Gulimănescu. - Din ce în ce mai rău, în ciuda scăderii temperaturii. Aînceput să se umfle. Nici vorbă, are o boală gravă, ce n-a fost încă diagnosticată. Conțescu, simțind niște mâncărimi pe la buze, se scărpină cu unghiile, și astfel buzele, exacerbate, se umflară grotesc. Înfățișarea bolnavului era apocaliptică, și cum ședea astfel, cu capul monstruos pe pernă, stârnea și milă, și râs și părea foarte grav bolnav. Întrebat însă cum se simte, Conțescu, făcând mari sforțări de a se ajuta de buzele sale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ardoarea combativă, înflăcărarea luptei m-au făcut să văd, cum ni se întâmplă foarte adesea nouă, celorlalți polemiști, erorile adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria Monitorului industrial 55 până la proporțiile celei din Popularul. Ce închipuire că mari industriași, proprietari cinstiți, bancheri bogați, abili oameni de stat s-au transformat, fără să o știe și fără să o vrea, în inițiatorii, în apostolii Comunismului în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Pentru că dacă nu ar fi așa, ce ne-ar mai ține în viață pe noi toți, ființe născute cu o condamnare la moarte în buzunar? Dacă nu ar fi air bag-ul acesta montat discret în viscerele noastre, balonul ăsta umflat cu iluzii menit să ne apere de șocul ciocnirii cu singura perspectivă certă a vieții noastre (care este sfîrșitul), nu ne-am trezi cu sufletul stâlcit în fiecare dimineață? Dacă nu am fi prinși în plasa puzderiei de lucruri pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca dintr-un bun care de-acum începe să fie consumat, ne așezăm apoi temeinic la acest ospăț cu timpul, începem să înghițim zilele și să le facem să dispară în mormântul care sîntem și care capătă contur și se umflă cu fiecare zi îngurgitată, urcăm către zenitul acestui parcurs, începem apoi Coborâșul ținîndu-ne tot mai greu pe picioare și speriați că "rezerva de timp" se apropie de sfârșit, că vom muri de foame de timp. Numai că această descriere mecanică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și atotputernice a unui regim izolat să se introducă sistemul discuției libere și minuțioase. O putere absolută și necontrolată poate să înșele lumea și pe sine însăși câtă vreme se va bucura de succes și un vânt favorabil îi va umfla pânzele; dar îndată ce încetează succesul, îndată ce o greșală e urmată de alta și erorile se grămădesc, începe decăderea țărei. În fine Șeikul-Islam luând cuvântul arată că legea koranului nu se opune defel la limitarea puterii capului statului, ci din contra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai vizitează? ERNA (plângăcios): În locul ăsta am stat noi doi și am vorbit, așa un miez adânc avea totul. Și pe urmă a venit Herrmann, porcul ăsta de câine, sculat din prima lui beție, și oha, ohe, și și-a umflat nările și-a zis că pe aici pute a lebărvurșt, și tre' să dea peste cap un ștamperl... Mai degrabă aș fi intrat în pământ de rușine. Dar Wottila a rămas liniștit la locul lui, a zis numai că Herrmann
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
într-o ordine... BIANCA: Și așa nu se întâmplă mereu decât unul și același lucru. DOMNUL KOVACIC: Dar vremea, care ne-a produs pe mine și pe mama, mai are încă pretenții care se gospodăresc prin oamenii ei. Noi am umflat întreaga industrie de stat austriacă. Comunitatea întreprinderilor familiale austriece se sărută astăzi cu întreaga lume, și noi îl avem pe regele pupăturilor mulțumită mâinilor noastre obișnuite cu negustoria. Austria este în ziua de azi tot mai mult o țară de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mă gândeam eu parțial și îmi strângeam ruga într-o frază: Sunt o grămadă de oameni ca mine. Dar de fapt nu erau cu nici un chip oameni... și pentru mine toți oamenii nu au mai devenit niciodată oameni, în afara lebervurștului umflat pe care-l au în față, sau ca s-o spunem așa cum este: ei erau de fapt oameni, dar eu nu am fost niciodată om. DOMNUL KOVACIC: Dacă ne mărginim la lebervurști, știu eu un măcelar cu totul deosebit, pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
viață rea. Bineînțeles că duc o viață prost condusă, care își ajunge ei înseși, așa cum un munte își este singur de ajuns, nici un patiotism, iresponsabili ca marea sau ca o pădure. HASI: Și tu te sufoci în responsabilitatea ta, te umfli și putrezești în corpul tău plin de responsabilitate. De fapt tu ar trebui să te chemi Hasi și nu eu, pentru că tu nu ai un corp de Schweindi, ci de iepuraș, și ăla castrat, devorat, unul pe care mai bine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
împroașcă rahat despre asta Și Foamea, Foamea taie și taie, Și pământul pute Toți cei unmetrușaptezecișicinci de centimetri de măsură militară Natura cu adevărat cultă are nevoie de adevărata Militărie Și Dumnezeu folosește oamenii cu adevărat militarizați Și nici un om umflat cu aer nu știe mai ales Mai ales Ce poate să fie aia un Militar Căci Militarul este Lumea militară ca Lume. Am putea să putem ucide tot Și acum să ne ucidem pe noi înșine și pe ascuns Mi-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se prăjesc pe ambele părți în ulei de măsline, până când devin aurii. Lăptucile se curăță, se spală, se rup în bucăți mici și se călesc ușor în puțin ulei de măsline. Se adaugă stafidele ținute în apă călduță, să se umfle, și se sărează. Se pune cimbrișor verde și se servește împreună cu crochetele de cartofi. Știați că... Lăptuca sălbatică este o varietate de andivă și se consumă gătită, pentru a-i atenua gustul amărui. Călită ușor în puțin ulei cald aromatizat
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu tarhon • ulei de măsline extravirgin • sare și piper • busuioc (pentru ornat) Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 111 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Stafidele se pun într-un vas cu apă călduță, să se umfle. Se curăță ardeii de semințe și nervuri și se taie cubulețe. Dovleceii se curăță și se taie rondele. Cățeii de usturoi întregi se rumenesc în puțin ulei, apoi se adaugă 2 linguri de zahăr, dovleceii, ardeii, semințele de pin, stafidele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
copt, se unge din nou cu unt, se acoperă cu un strat de parmezan ras și semințe de pin, iar deasupra se pun roșiile umplute, cu gura în sus. Aluatul se întinde, se găurește cu o furculiță, ca să nu se umfle, și se potrivește deasupra roșiilor, având grijă să se lipească marginile de tavă. Se coace tarta 35 de minute în cuptorul încins la 200°C, apoi se răstoarnă pe un platou. Se presară deasupra parmezan ras și se dă din
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
curățat • lămâie • mentă verde • oțet de vin roșu • ulei de măsline extravirgin • sare • piper boabe Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 324 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Stafidele se lasă în apă călduță, să se umfle. Anghinarea se fierbe 8 minute în apă clocotită și sărată, în care s-au adăugat câteva picături de zeamă de lămâie. Năutul fiert se pune în apă clocotită, apoi se scurge și se amestecă într-un castron cu stafidele scurse
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
linguriță de unt, 40 g de zahăr, o linguriță de rom și câteva bucățele de coajă de lămâie. Se lasă să fiarbă 2 minute, apoi se adaugă cușcușul, se amestecă și se mai lasă 10 minute pe foc, să se umfle. La sfârșit, se elimină coaja de lămâie. Între timp, se prepară salata: fructele se taie bucățele, se stropesc cu suc de lămâie filtrat și se presară cu zahăr. Se împarte cușcușul în 4 forme de brioșe și se presează bine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Joiana te-oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana se vindeca. Multe din vite se îmbolnăveau de „răsfulg”. Semnalmentele acestei boli erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să nu mă rag și să nu mă văicăresc/ Dacă răsfulgul ma cuprins/ Că m-a întâlnit răsfulgul cel mare/ Coarnele mi le-a strâmbat,/ Părul mi l-a zbârlit,/ Picioarele mi le-a strâmbat/ Și ugerul mi l-a umflat./ „Nu te plânge, nu te rage,/ Lenuța cu gura te-o descânta/ Ca cu mâna ți-o lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soarele când răsare,/ Ca busuiocul în floare,/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Dumnezeu’’ Descântecul „de cerpelit”. Când cineva mânca ardei iute, brânză de oi iuțită, pepene galben sau fasole și acestea nu-i prieau, i se înroșea și i se umfla nasul. Erau semne că persoana respectivă se îmbolnăvise de „cerpelit”. Atunci, bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în timp ce spunea: „Sculatu-s-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
animalului pe gât un litru de vin roșu în care s-a pus o mână de sare. Dacă este iarnă, animalul este plimbat ca să se încălzească. Dacă animalul a mâncat lucernă, otavă, știriță sau cucută, există pericolul de a se umfla și de a pocni. Nălbarul îl vindeca atunci, turnându-i pe gât o jumătate de litru de ulei sau zeamă de var, dacă era un caz grav. Se mai puteau trata aceste cazuri administrând animalului umflat un litru de lapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua, folosind sârmă. La prima ploaie, apa pătrundea prin acoperiș, pentru ca la următoarea stuful, umflându-se, să devină impermeabil. Pe creastă, „schicurile” (spicurile) se împleteau pe cele două ape. Rândul de stuf de la streașină se așeza cu rădăcina în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]